Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








O EDITIE CATASTROFALA, despre Sinteze literare








C. Radulescu-Motru este cel dintai dintre tinerii studenti ai lui Maiorescu selectati de profesor pentru a prelua, mai tarziu, conducerea Convorbirilor literare" si legatul maiorescianismului in genere. inscris, in 1885, simultan, la facultatile de Drept si Litere ale universitatii bucurestene (adica la un an dupa ce Maiorescu, revenit in invatamant, preda logica si istoria filosofiei contemporane la LiterE), va absolvi in 1888 (atunci durata studiilor era de trei anI) Dreptul. Un an mai tarziu, in 1889, termina si Literele, cu teza de licenta in filosofie - fireste cu profesorul T. Maiorescu - Realitatea empirica si conditiunile cunostintei. De aici, de la acest examen, Maiorescu, C. Radulescu-Motru si ceilalti studenti s-au indreptat spre biserica Sf. Gheorghe, unde era depus corpul neinsufletit al lui Eminescu si insotesc cortegiul, in tacere reculeasa, pana la cimitirul Belu. In aceeasi vara Motru insoteste pe profesorul sau. in lunile iulie si august. in calatoria de vacanta, in strainatate Toamna isi continua studiile la Ecolc de Hautes Eludes. apoi in Germania, la Lcipzig, unde lucreaza, timp de trei ani. in laboratorul de psihologic al lui Wilhclm Wundt. in 1893 devine doctor in filosofie al universitatii din Lcipzig si se inapoiaza in tara. Maiorescu obtinuse, de la Ministerul Instructiunii, doua conferinte de estetica si filosofie. pentru Iasi si Bucuresti, promise lui P. P Ncgulcscu si M. Dragomirescu. Cum cei doi nu erau doctori, iar el era. Radulcscii-Motru se decide si el sa concureze, alaturi de Ncgulcscu. la conferinta de filosofic de la lasi. A castigat, evident, pentru ca asa decisese Maiorescu, P. P Ncgulcscu. Dar aceasta participare la concurs, care insenina o nesocotire a vointei lui Maiorescu, 1-a suparat foarte pe marele profesor, care l-a scos de la inima pe tanarul doctor in filosofic. Ramas fara catedra. Radulescu-Motru devine, in 1894, bibliotecar la Fundatia Universitara Carol I. Si cum va functiona, aici, pana in 1896 devine agreat de suveran. Era o bunavointa care-i va folosi, mai tarziu, cand, de-abia in 1904, devine profesor definitiv de filosofic. Intra, la sugestia lui Maiorescu, impreuna cu ceilalti tineri care, din 1895, prcluascra, din mana obosita a lui lacob Ncgruzzi. conducerea Convorbirilor literare", in Partidul Conservator, rostind la, atunci, vestitul congres al gruparii politice junimiste din sala Teatrului Liric (1902) un foarte apreciat discurs.

Radulcscu-Motru era. deci, atunci, in 1904. un junimist in convingeri. Asadar, conservator mai luminat, cum a fost, in general, junimismul, spre deosebire de conservatorii ruginiti. (in 1908 ii va parasi pe junimisti, inscriindu-sc in Partidul Conservator Democrat creat, in acest an, de Take loncscu, si ci desprins de la conservatorii puri.) Lucrarea sa Cultura romana si politicianismul, publicata in 1904, c o contributie mai coagulata la definirea ideologiei junimiste. Spun mai coagulata pentru ca in studiile mai vechi ale lui Maiorescu (inclusiv prefata la volumul 1 al Discursurilor parlamentarE) sau Th. Rosetti ideile erau mai difuze, avand, atunci, alte obiective si adversari. Dar aflam, incontestabil, in aceasta lucrare, sa o numesc de politologie sau de filosofic politica, ideile forte ale ideologiei junimiste. Una dintre ele, care nu putea, desigur, lipsi, era cea potrivnica pasoptismului. in 1895 Maiorescu afirmase: Cu modul de judecata istorica ce predomnea intre noi (junimistii, n.m.) mai mult englezeste evolutionar decat frantuzeste revolutionar, asa-numita regenerare de la 1848 nu ne parea sa aiba gradul de importanta ce i-1 atribuiau liberalii din Muntenia Ca organizare politica, inlauntrul acestei tendinte generale, oamenii de la 48 nu au lasat si nu au avut nici o conceptie reala. Constitutiunea din 15 iunie 1848 de pe AĞcampul libertatiiAğ de la Filarct, cu cele 22 de articole ale sale, era o opera de fantasie, fara valoare practica". Nu altceva va spune P. P. Carp intr-un discurs parlamentar din decembrie 1 889. Si, in general, teza formelor fara fond, definitorie pentru ideologia junimista, utiliza critica civilizatiei importate din Apusul Europei si transplantate repede si cu.de-a sila realitatilor, altfel conformate, romanesti. S-ar putea spune ca ideea centrala in cartea, din 1904, a lui Radulcscu-Motru e critica acestei nepotrivite implantari a unei culturi si civilizatii straine, incepand din 1848, nepotrivita la noi. E o idee tipic junimista, pe care, apoi, din 1903, o va prelua si samanatorismul: Oare aceste schimbari de decor, incepute la 1848 - scria tanarul filosof- si continuate in tot cursul jumatatii a doua a secolului trecut, patruns-au ele in firea poporului roman pentru a constitui cu acesta o unitate sufleteasca din care sa izvoreasca motivele unei activitati viitoare? Asimilat-a oare poporul nostru in firea sa obiceiurile, institutiile, cultura Apusului, pe care in aparenta le imitam atat de docil? Desteptat-au formele civilizatiei apusene, in mijlocul carora noi ne invartim si fondul sufletesc care le sustine aiurea?" in alta parte, ridicandu-se impotriva politicienilor de la 1848, considera ca acestia au desconsiderat traditia bisericii ortodoxe. De altfel, acesti politicieni nici n-au apelat mai departe la cooperarea cu biserica. Ei au impus legile si institutiile Apusului pe cale legislativa, fara a se ingriji de pregatirea serioasa a unei opinii publice care sa le inteleaga si sa le sustina Politicienii nostri si-au facut studiile - adica un an, doi ani de drept sau inginerie - la Paris si acolo, de la 1848 mai ales, s-a vorbit si se vorbeste de pericolul clericalismului!

    in Franta, clericalismul e socotit ca un pericol; atat le-a fost si lor de ajuns. Judecata lor a mers drept si repede la concluzia: in orice timp si in orice tara, fie la Rasarit, fie la Apus, clericalismul este un pericol". Vede oricine, ca asertiunile lui Radulescu-Motru sunt un aspru rechizitoriu adus politicianismului ca o categorie suprastructurala sau, cu un termen al lui Eminescu, suprapusa. Numele acestui politicianism este exclusiv cel liberalist, de sorginte pasoptista, care s-a straduit sa sincronizeze organismul romanesc cu cel al Europei de apus. Ignora cu totul pletora politicienilor conservatori care, cata vreme (destula) a guvernat tara nu a decuplat structurile romanesti de cele europene apusene, ci au continuat sa activeze politic pe liniamentele Constitutiei din 1866, si la o creatie a liberalilor. Ca politicianismul a fost si este o plaga incontestabila, e adevarat. intrebarea e daca evolutia Romaniei putea fi altfel, de la mijlocul veacului trecut, decat a inchipuit-o liberalismul (in consonanta, totusi, cu conservatorismuL)? Raspunsul e negativ, oricum am intoarce lucrurile. Pentru ca revolutionarii de la 1848, ajunsi - prin I. C. Bratianu - sa conduca tara, in lunga guvernare liberala de 12 ani (1876-1888) au devenit pragmatic, punand fundamentele Romaniei moderne. E un merit istoric de necontestat, in ciuda diatribelor lui Radulcscu-Motru din 1904.

Tanarul, atunci, filosof (avea 36 de anI) scria, chiar daca rechizitorial, un studiu de filosofic politica. Pornea, cum spuneam, de la ideea discrepantei, a divortului dintre formele importate si fondul autohton rebarbativ. Nu se intreba insa nici unde daca se putea, sociologic, petrece altfel, de vreme ce de Ia 1829 (tratatul de la AdrianopolE) principatele romanesti intrasera in circuitul comercial european. Chiar Maiorescu si Carp recunosteau ca formele, printre care si Constitutia din 1866, au indeplinii o utila functie formativa si, de aceea, o aparau vehement desi, in 1868, Maiorescu luase in deradere Constitutia. Radulescu-Motru e, aici, in 1904, mai intransigent decat maestrii sai spirituali si politici. Vorbele de AĞparlamentAğ, AĞalegatorAğ, AĞreprezentantAğ, AĞdemocratieAğ, AĞlibertateAğ, AĞegalitateAğ etc, intrucat consideram in ele intelesul pe care-1 au aceste notiuni la popoarele de unde le-am imprumutat, sunt vorbe goale, scoase dintr-un dictionar de ocazie". Ceea ce aduce nou in aceasta disputa, tanarul filosof, e ideea, pana acum putin sau deloc vehiculata, a deosebirii dintre categoriile, socotite polare, cultura si civilizatie. Era un punct de vedere relativ recent aparut in filosofia europeana a culturii (e citat H. Stuart ChamberlaiN). Azi, si intre cele doua razboaie, aceasta idee era larg utilizata, Vianu afirmand, in cartea Filosofia culturii, ca nu e bine ca aceste doua categorii sa fie intelese antinomic, ci complementar. Caracterul distinctiv intre cultura si civilizatie - afirma Radulescu-Motru - sta in aceea ca una, cultura, patrunde adanc firea poporului, pe cand civilizatia sta numai la suprafata Civilizatia se imprumuta prin imitatie si se raspandeste cu o iuteala uimitoare, cum se si pierde, de altminteri, tot asa de repede. Cultura se transforma, dar de pierdut decat dimpreuna cu poporul care a creat-o". S-ar putea spune, fara a gresi deloc, ca Motru apare, aici, in aceasta carte din 1904, drept parinte al traditionalismului, care va face, apoi, o cariera extraordinara in cultura si politologia romaneasca. De altfel, N. Iorga, fondator, atunci, al curentului traditionalist al samanatorismului, recenzand aceasta carte in Samanatorul", il semnala pe autor drept un tovaras de idei si de ideal".

E bine, chiar necesar, desigur, ca aceasta carte din 1904 a fost reeditata, acum, la Editura Scrisul Romanesc, desi ca a mai fost reeditata, in 1984, intr-o masiva editie cuprinzand scrieri ale filosofului. Editia aceasta a fost ingrijita de un domn Ion Munteanu, in conditii de transcriere aberante si blasfemiatoare. Nu mi-a venit sa cred ceea ce marturiseste senin in nota asupra editiei si, de aceea, am colationat textul prin sondaj. Ceea ce am gasit e o grozavie de neimaginat. Dl Munteanu crede ca, intr-un text clasic, e posibil si necesar sa se traduca limbajul vremii in cel al prezentului, indepartandu-se arhaismele, regionalismele si cuvintele imprumutate din alte limbi". De aceea si-a ingaduit sa transforme dignitate cu demnitate, sofisma in sofism, coterii in grupuri, tantieme in comisioane, consecinti in consecventi, sa elimine toate terminatiile in une (generatiune, creatiuni, afirmatiunE) si genetivele in cari, a transformat constituiesc in constituie, dezavantagii in dezavantaje, streine in straine etc, etc. Ba chiar, marturiseste, am procedat si la unele reformulari stilistice, in baza existentei normelor limbii romane actuale si a categoriilor specifice". Cum se vede, lumea lui Motru a fost ingrozitor slutita si falsificata, traducand-o" cu de la sine putere in sens modern. Dar asta nu e numai o impardonabila necuviinta, ci o efectiva blasfemie si o sfidare neingaduita a regulilor transcrierii filologice a textelor clasice, prin pastrarea, cu sfintenie, a formelor de limba. Am intalnit procedeul in unele editii de la Humanitas. Credeam, naiv, ca avem de a face cu un accident. Constat, indignat, ca procedeul tinde sa devina regula, aplicat cu ignoranta superbie de neaveniti diletanti. Rog editurile care se indeletnicesc cu editarea clasicilor (chiar daca sunt filosoficE) sa nu-i ingaduie, in aceasta indeletnicire stiintifica, pe inocentii cu staif si pretentie, care stabilesc ei reguli aberante de transcriere filologica. Pentru ca, sub raport filologic, editia aceasta de la Scrisul Romanesc e un esec lamentabil. Bun e studiul introductiv al d-lui Dumitru Otovescu si - mai ales - tabelul sau cronologic.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.