Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator despre Sinteze literare



Noua revista romana



Profil multilateral (politica, literatura, stiinta si arta") are Noua revista romana de sub directia lui C. Radulescu-Motru, cu aparitie de un deceniu (1 ian. 1900 dec. 1902 ; seria a doua : saptamanal, 1908 24 iulie 1916). Din, subtitlu se observa ca nu literatura sta in primul plan. C. Radulescu-Motru, profesor la Universitate, (cu studii la Leipzig, Berlin si PariS) anunta in programul publicatiei articole asupra miscarii politice", studii literare si stiintifice, acestea din urma cu aplicatiuni mai ales la cultura materiala a tarii" si, in al treilea rind, creatiuni literare originale si cercetari istorice". Pentru informare era rezervat un sector de dari de seama asupra tuturor publicatiunilor de valoare" privind arta, stiinta si literatura. Se anticipa optimist ca Noua revista romana va ajunge sa oglindeasca in curind intreaga miscare sociala si literara a timpului si ca viitorul va face dintr-insa o publicatie indispensabila oricarui ar dori sa-si intemeieze o judecata impartiala asupra culturii romane din secolul al XX-lea".

Pana la fundarea revistei, C. Radulescu-Motru publicase printre altele un studiu despre Rolul social al filozofiei (1899). Alte lucrari, Doctrina conservatoare (1902), Cultura romana si politicianismul (1904), Poporanismul politic si doctrina conservatoare (1909) etc. cu substrat conservator, evolutionist, demonstreaza interesul progresiv pentru dezbaterile sociale. Cu Vlahuta si N. Iorga (colaboratori la Noua revista romana), C. Radulescu-Motru pare de acord in problema stimularii culturii, literatura de la sfirsitul secolului fiind instrainata de aspiratiile si interesele marelui public". Pericolul venea de la asa-zisa elita sociala, ale carei gusturi cosmopolite scriitorii nostri incearca sa le impace, copiind pe intrecute modele straine". Ideologul de la Noua revista romana anticipa limbajul lui N. Iorga de la Samanatorul, dar fara energia istoricului, con-statind ca talente reale au trebuit sa-si scoboare productiu-nile lor pina la nivelul unei literaturi de distractie, si citeo-data, mai trist inca, sa fie silite a-si prelungi activitatea la adapostul protectiunii oficiale". Se impunea un corectiv si in acest sens Romaniei de miine" i se recomanda o cultura potrivita geniului sau", scutita de ademenirile falsului patriotism", intemeiata pe respectul adevarului si al dreptatii si cu un ideal inteles si impartasit de toate straturile sociale ale neamului romanesc".



Ideologia lui C. Radulescu-Motru are in problema culturalizarii tangente cu poporanismul (Asupra miscarii poporaniste la noi, 1901, nr. 33). Argumentele din Idealurile sociale si arta (1900, nr. 2) antigheriste, amintesc limbajul lui Stere din Filozofia tendintelor sociale in arta si alte articole din Evenimentul literar. Teoretician eonservator-democrat", in a doua serie a revistei C. Radulescu-Motru ataca vehement utopia democratica" a lui Spiru Haret, ministru liberal al instructiunii, iritat de sofismele democratiei in invatamint (1910, nr. 20). Limbajul se apropie alteori de al lui N. Iorga. Poporul romanesc, mai mult decit orisicare alt popor, are nevoie de cultura", difuzata in clasele de jos, la tarani". Cultura la sate este cea dintii si cea mai esentiala problema a Romaniei de astazi". Dar invatatorii, apostoli flaminzi", sint un mare pericol national", purtatorii nemultumirii din. loc in loc", castigati de mai inainte pentru toate utopiile", agitatori gratuiti in serviciul demagogiei" (Un pericol national : Apostolii flaminzi, 1910, nr. 2 3). Un sociolog mediocru, D. Draghicescu citeaza principii biologice (legea diferentierii si legea ereditatii") pentru a demonstra, in mod absurd, ca egalizarea democratica este o ratacire", zid de granit" (Stiinta si democratia, 1910, nr. 7). Feminismul (C. Radulescu-MotrU), parlamentarismul (A. D. XenopoL), sociologia (G. AslaN), iata alte probleme in discutie. Polenurile cu Viata romaneasca, cu N. Iorga si Facla, invedereaza aspiratia lui C. Radulescu-Motru de a se delimita atit de poporanism cit si de alte directii. La Neamul romanesc al lui N. Iorga se practica nationalismul stir-pitura", nu un nationalism" (=- patriotisM) sanatos. in prima serie, G. Co.sbuc semna cercetari folcloristice : Un capitol din demonologia poporului roman, Elementele literaturii populare orale, Babele sfinte in mitologia noastra (toate in 1900). Sint atrasi fosti colaboratori de la Contemporanul (Victor Crasescu-Basarabeanu, Artur Stavri, Paul Bujor (cu IndurarE) si de la Literatorul (Cincinat PavelescU). Colaboreaza Jean Bart, cu schite marine si pagini din Jurnal de bord, I. Agirbiceanu, G. Tutoveanu, H. G. Lecca. Atrag atentia citeva articole de Ovid Densusianu (Scoala latinista in limba si literatura romana, Trei scrisori ale lui Alecsandri catre Balcescu, Corespondenta lui Michelet cu Quinet etC). La inceput N. Iorga, agreat pentru articolele din Convorbiri literare, e si el un colaborator plin de verva. Surprinde, dupa cativa ani de tacere, reaparitia lui G. Ibraileanu cu studiul Curentul eminescian (1901, nr. 36) si un comentariu Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale (1901, nr. 32). Din grupul de fosti socialisti fac parte si Izabela Sadoveanu si secretarul de redactie H. Sanielevici, acesta ex-student al lui C. Radulescu-Motru. Orientat in literatura europeana, H. Sanielevici tiparea articole despre Tolstoi (inviereA), Sienkiewicz, Eminescu si scoala romantica germana.



La a doua serie, de mai mare durata, pe linga colaboratori minori (Radu D. Rosetti, D.Teleor, I. Chiru-Nanov, N. Pora, Virjgil Cioflec, Emanoil Grigorovitza, ridicola Riria, H. G. LeccA), figureaza sporadic Panait Cerna (IsuS), Al. Davila (Ileana CosinzeanA), Cincinat Pavelescu si Corneliu Moldo-vanu. Un reviriment se putea produce prin participarea tinerilor cu vederi novatoare. De mentionat, N. Davidescu, Adrian Maniu (cu SalomeeA), M. Saulescu, Emil Isac, D. lacobescu, I. lovanachi (Ion VineA), Ion Pillat, Mihail Cruceanu. Se citeaza extrase din programul revistei lui G. Bacovia, Orizonturi noi (1915). Felix Aderca da traduceri dintr-un manuscris de Seneca, descoperit din intamplare", in Franta. Fost colaborator al disparutelor Convorbiri critice, Mihail Sorbul publica fragmente din Patima rosie (1915).



Dar Noua revista romana (in 1916 : sociala, critica, stiintifica si literara") da prioritate problemelor de idei. C. Radu-lescu-Motru elogiaza activitatea multipla a lui H. Sanielevici (De la idealul literar la lacomia rozatoareloR). Im apararea Constantei Marinescu (care scrisese despre Postumele lui Emi-nescU), Mihail Dragomirescu polemizeaza cu Ion Trivale, criticul publicatiei, care-i fusese student, raspunzindu-i in articole ample : Pragmatismul in critica, Critica si stiinta literaturii, Personalitatea artistica. De probleme literare se ocupa G. Bogdan-Duica, N. I. Apostolescu (Venetia in poezia romaneasca), Ramiro Ortiz (cronici italienE), E. Lovinescu, P. V. Hanes, folcloristica fiind reprezentata de Th. Sperantia, A. Gorovei, I. A. Candrea. Se publica traduceri din scriitori europeni, de la Baudelaire pina la Gorki. Din arta plastica romaneasca, de retinut numeroase reproduceri ; intre Luchian, Petrascu si Steriadi, e Cumintenia pamintului de Brancusi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.