Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator despre Sinteze literare





Noua revista romana



Profil multilateral (politica, literatura, stiinta si arta") are Noua revista romana de sub directia lui C. Radulescu-Motru, cu aparitie de un deceniu (1 ian. 1900 dec. 1902 ; seria a doua : saptamanal, 1908 24 iulie 1916). Din, subtitlu se observa ca nu literatura sta in primul plan. C. Radulescu-Motru, profesor la Universitate, (cu studii la Leipzig, Berlin si PariS) anunta in programul publicatiei articole asupra miscarii politice", studii literare si stiintifice, acestea din urma cu aplicatiuni mai ales la cultura materiala a tarii" si, in al treilea rind, creatiuni literare originale si cercetari istorice". Pentru informare era rezervat un sector de dari de seama asupra tuturor publicatiunilor de valoare" privind arta, stiinta si literatura. Se anticipa optimist ca Noua revista romana va ajunge sa oglindeasca in curind intreaga miscare sociala si literara a timpului si ca viitorul va face dintr-insa o publicatie indispensabila oricarui ar dori sa-si intemeieze o judecata impartiala asupra culturii romane din secolul al XX-lea".

Pana la fundarea revistei, C. Radulescu-Motru publicase printre altele un studiu despre Rolul social al filozofiei (1899). Alte lucrari, Doctrina conservatoare (1902), Cultura romana si politicianismul (1904), Poporanismul politic si doctrina conservatoare (1909) etc. cu substrat conservator, evolutionist, demonstreaza interesul progresiv pentru dezbaterile sociale. Cu Vlahuta si N. Iorga (colaboratori la Noua revista romana), C. Radulescu-Motru pare de acord in problema stimularii culturii, literatura de la sfirsitul secolului fiind instrainata de aspiratiile si interesele marelui public". Pericolul venea de la asa-zisa elita sociala, ale carei gusturi cosmopolite scriitorii nostri incearca sa le impace, copiind pe intrecute modele straine". Ideologul de la Noua revista romana anticipa limbajul lui N. Iorga de la Samanatorul, dar fara energia istoricului, con-statind ca talente reale au trebuit sa-si scoboare productiu-nile lor pina la nivelul unei literaturi de distractie, si citeo-data, mai trist inca, sa fie silite a-si prelungi activitatea la adapostul protectiunii oficiale". Se impunea un corectiv si in acest sens Romaniei de miine" i se recomanda o cultura potrivita geniului sau", scutita de ademenirile falsului patriotism", intemeiata pe respectul adevarului si al dreptatii si cu un ideal inteles si impartasit de toate straturile sociale ale neamului romanesc".

Ideologia lui C. Radulescu-Motru are in problema culturalizarii tangente cu poporanismul (Asupra miscarii poporaniste la noi, 1901, nr. 33). Argumentele din Idealurile sociale si arta (1900, nr. 2) antigheriste, amintesc limbajul lui Stere din Filozofia tendintelor sociale in arta si alte articole din Evenimentul literar. Teoretician eonservator-democrat", in a doua serie a revistei C. Radulescu-Motru ataca vehement utopia democratica" a lui Spiru Haret, ministru liberal al instructiunii, iritat de sofismele democratiei in invatamint (1910, nr. 20). Limbajul se apropie alteori de al lui N. Iorga. Poporul romanesc, mai mult decit orisicare alt popor, are nevoie de cultura", difuzata in clasele de jos, la tarani". Cultura la sate este cea dintii si cea mai esentiala problema a Romaniei de astazi". Dar invatatorii, apostoli flaminzi", sint un mare pericol national", purtatorii nemultumirii din. loc in loc", castigati de mai inainte pentru toate utopiile", agitatori gratuiti in serviciul demagogiei" (Un pericol national : Apostolii flaminzi, 1910, nr. 2 3). Un sociolog mediocru, D. Draghicescu citeaza principii biologice (legea diferentierii si legea ereditatii") pentru a demonstra, in mod absurd, ca egalizarea democratica este o ratacire", zid de granit" (Stiinta si democratia, 1910, nr. 7). Feminismul (C. Radulescu-MotrU), parlamentarismul (A. D. XenopoL), sociologia (G. AslaN), iata alte probleme in discutie. Polenurile cu Viata romaneasca, cu N. Iorga si Facla, invedereaza aspiratia lui C. Radulescu-Motru de a se delimita atit de poporanism cit si de alte directii. La Neamul romanesc al lui N. Iorga se practica nationalismul stir-pitura", nu un nationalism" (=- patriotisM) sanatos. in prima serie, G. Co.sbuc semna cercetari folcloristice : Un capitol din demonologia poporului roman, Elementele literaturii populare orale, Babele sfinte in mitologia noastra (toate in 1900). Sint atrasi fosti colaboratori de la Contemporanul (Victor Crasescu-Basarabeanu, Artur Stavri, Paul Bujor (cu IndurarE) si de la Literatorul (Cincinat PavelescU). Colaboreaza Jean Bart, cu schite marine si pagini din Jurnal de bord, I. Agirbiceanu, G. Tutoveanu, H. G. Lecca. Atrag atentia citeva articole de Ovid Densusianu (Scoala latinista in limba si literatura romana, Trei scrisori ale lui Alecsandri catre Balcescu, Corespondenta lui Michelet cu Quinet etC). La inceput N. Iorga, agreat pentru articolele din Convorbiri literare, e si el un colaborator plin de verva. Surprinde, dupa cativa ani de tacere, reaparitia lui G. Ibraileanu cu studiul Curentul eminescian (1901, nr. 36) si un comentariu Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale (1901, nr. 32). Din grupul de fosti socialisti fac parte si Izabela Sadoveanu si secretarul de redactie H. Sanielevici, acesta ex-student al lui C. Radulescu-Motru. Orientat in literatura europeana, H. Sanielevici tiparea articole despre Tolstoi (inviereA), Sienkiewicz, Eminescu si scoala romantica germana.

La a doua serie, de mai mare durata, pe linga colaboratori minori (Radu D. Rosetti, D.Teleor, I. Chiru-Nanov, N. Pora, Virjgil Cioflec, Emanoil Grigorovitza, ridicola Riria, H. G. LeccA), figureaza sporadic Panait Cerna (IsuS), Al. Davila (Ileana CosinzeanA), Cincinat Pavelescu si Corneliu Moldo-vanu. Un reviriment se putea produce prin participarea tinerilor cu vederi novatoare. De mentionat, N. Davidescu, Adrian Maniu (cu SalomeeA), M. Saulescu, Emil Isac, D. lacobescu, I. lovanachi (Ion VineA), Ion Pillat, Mihail Cruceanu. Se citeaza extrase din programul revistei lui G. Bacovia, Orizonturi noi (1915). Felix Aderca da traduceri dintr-un manuscris de Seneca, descoperit din intamplare", in Franta. Fost colaborator al disparutelor Convorbiri critice, Mihail Sorbul publica fragmente din Patima rosie (1915).



Dar Noua revista romana (in 1916 : sociala, critica, stiintifica si literara") da prioritate problemelor de idei. C. Radu-lescu-Motru elogiaza activitatea multipla a lui H. Sanielevici (De la idealul literar la lacomia rozatoareloR). Im apararea Constantei Marinescu (care scrisese despre Postumele lui Emi-nescU), Mihail Dragomirescu polemizeaza cu Ion Trivale, criticul publicatiei, care-i fusese student, raspunzindu-i in articole ample : Pragmatismul in critica, Critica si stiinta literaturii, Personalitatea artistica. De probleme literare se ocupa G. Bogdan-Duica, N. I. Apostolescu (Venetia in poezia romaneasca), Ramiro Ortiz (cronici italienE), E. Lovinescu, P. V. Hanes, folcloristica fiind reprezentata de Th. Sperantia, A. Gorovei, I. A. Candrea. Se publica traduceri din scriitori europeni, de la Baudelaire pina la Gorki. Din arta plastica romaneasca, de retinut numeroase reproduceri ; intre Luchian, Petrascu si Steriadi, e Cumintenia pamintului de Brancusi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.