Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





CONTENCIOSUL AROMANILOR despre Sinteze literare





Spinoasa problema a aromanilor, nesolutionata, continua sa preocupe ardent constiinta publica romaneasca, cu marcate (si firestI) incrancenari din partea aromanilor insisi. Dupa un secol si jumatate, daca nu chiar doua, de trezire, lucrurile par la fel de fierbinti, in neclarificare, ca odinioara. in disputa e mereu totul, de la denumirea etniei (aromani, farseroti, macedo-romani, romani macedoneni, megleniti, romani sudici, vlahi, cutovlahi, tintarI), la identitatea ei, la caracterul limbii si la numarul ei. Mi-a fost dat, in ultimii doi-trei ani, sa asist la dezvaluiri despre tragedia existentiala a acestor frati ai nostri dar si la polemici, atat de aprinse intre unii exponenti ai acestor comunitati, dezmembrate nu numai teritorial, incat se arunca si cuvantul tradator. Relativ, de curand, d-na Matilda Caragiu-Marioteanu (ea insasi aromanca), cu stiinta d-sale in ale lingvisticii, a afirmat ca dialectul aroman sau arman e. de fapt, o alta limba decat cea romana. Ceea ce a scandalizat, pana la revolta, alti cosangeni. Domnul Vasile Barba, care conduce, la Freiburg, un comitet european aromanesc (cu intalniri internationale periodicE) si-a inscris organizatia (si. prin ca, etnia pe care o reprezinta) ca popor distinct, intr-un organism international de specialitate, motivand aceasta decizie prin aceea ca astfel poate obtine ajutor si asistenta internationale pentru conationalii sai. Reprosurile, intrucatva indreptatite, n-au intarziat sa vina, repede si dure, actul d-lui Barba fiind apreciat, de unii cosangeni, drept o regretabila dezertiune. Despre numarul aromanilor din romanitatea orientala am auzit cifre mari, greu controlabile, mult aproximative pentru ca, de fapt, nu se pot bizui pe recensaminte. Acesti conationali raspanditi in Macedonia, in Serbia, Albania, in Bulgaria, in Grecia, in tari ale Europei de apus si. fireste, in Romania traiesc o mare tragedie. Cu exceptia, desigur, a celor din Romania si, probabil, micile comunitati din tari vest-europene, aromanii nu se bucura de drepturile omului, neavand scoli in limba romana (sau in dialectul loR), publicatii, posturi de radio (rareori li se ingaduie o emisiune de o ora pe saptamana pe postul nationaL), biserici si preoti care sa slujeasca in limba lor. Unora, cum sunt cutovlahii din Grecia, nu li se recunoaste identitatea, aceasta tara, care a nascut democratia, practicand nastrusnica politica de stat care nu recunoaste existenta, pe teritoriul ei, a nationalitatilor conlocuitoare. incat acolo, chiar in Grecia, vlahilor le este frica sa-si declare identitatea nationala, iar organizatia care grupeaza pe romanii ce traiesc in acea tara, pentru a pune la adapost de represalii, refuza sa colaboreze sau. mai abitir, sa-i coopteze pe vlahi. Iar de o organizatie separata a vlahilor nici ca poate fi vorba. Aici, unde, pe vremuri, functionau licee in limba romana, pericolul asimilismiilui c o realitate apasatoare si probabil, daca lucrurile ram an asii el, aceasta colectivitate vlaha, persistenta inca in enclave rurale din munti unde se mai vorbeste dialccitil originar, risca sa dispara. Nu mult a Mei se prezinta lucrurile (desi intrucatva mai binE) in comunitatile vlahe din alte tari balcanice. Dl Ma. Demetcr Peylns.v. el insusi cu o origine aromana in arborele genealogic, autorul cartii despre chestiunea aromaneasca pe care o comentez are. cred. dreptate cand afirma, in finalul lucrarii sale ca interesant in acest dramatic contencios este problema identitatii culturale cu care, de fapt. se confunda aceea a constiintei nationale. ,.L.a solutionarea problemei, atat de viu discutata astazi, afirma dl Pcyfuss. daca aromanii din Romania sunt o minoritate etnica, nationala sau nu, slujitorii lui Clio nu pot contribui altfel decat prin apelul la judecata rationala: nu exista criterii stiintifice pentru determinarea nationalitatii cuiva in afara propriei sale constiinte!

    Ea singura decide in aceasta privinta, dovada numarul marc de oameni de origine aromana care. totusi, si pe buna dreptate, se considera a fi - eventual si i greci. Istoricii ar trebui sa desluseasca mai bine care sunt criteriile dupa care se conduce un individ, in moderna societate de masa. atunci cand se decide sa opteze pentru o anumiia apartenenta nationala sau identitate culturala. Aceasta decizie poale comporta, desigur, anumite nuante si nu este intotdeauna la fel de constienta ca optiunea cuiva pentru o anumita culoare de par", (p 122) Aceste opinii rezonabile sunt ale omului de stiinta asemenea d-lui Pcyfuss. Sunt ele sau pot fi operationale in forul interior al omului obisnuit (aroman sau roman; dar nu se afirma raspicat, de unii. ca aceste determinative se contopesc?). in care. ceea ce dl Pcyfuss numeste romantismul national al secolului XIX, continua sa fie o realitate emotionala inflamabila? Si, din nou. ce se face sau ce trebuie facut, la nivel institutional, pentru apararea identitatii culturale (= constiinta nationala) a acestor conationali. indraznesc sa cred ca singura institutie care trebuie ajutata sa contribuie in acest efort national salvator este Fundatia Culturala Romana, ca organism nongu-vernamental.

Dar sa ma reintorc la cartea d-lui Max Demeter Peyfuss, din care am citat mai sus. E o carte savanta, o teza de doctorat sustinuta in 1971 la Viena (unde dl Pcyfuss este un remarcabil romanist si romanisT), care apare acum, in traducerea d-lui Nicolae Serban Tanasoca. la Editura Enciclopedica. Lucrarea urmareste stadiul si evolutia chestiunii aromanesti de la origini pana in 1913 (pacea de la BucurestI). Sa adaug ca. vienez fiind, autorul acorda atentie speciala pozitiei Austro-Ungariei in complicata, inflamabila chestiune a aromanilor. Ea a devenit obiect de interes, deopotriva pentru cabinetele diplomatice, ca si pentru etnografi, istorici, lingvisti, de-abia in a doua jumatate a secolului al XlX-lca. cand aspiratiile nationale ale aromanilor (termenul acesta lingvistic a fost impus, mai ales. de Weigand in vestita sa carte cu acelasi numE) s-au lovit de impotriviri dinspre Grecia si patriarhia ecumenica de la Constantinopolc. favorabila mereu, atunci. Greciei. Grecia se opunea pentru ca isi vedea amenintate pretentiile ci teritoriale fata de Turcia. Iar aromanii, crescatori de vite (cu deosebire de oi. practicand transhumantA) dar si cu o burghezie oraseneasca in plina consolidare, deveneau constienti de sine. Se intampla ca. in orase, pozitiile de comanda Ic ocupau grecii. De aceea burghezia aromaneasca aspira sa fie recunoscuta de inaltul cler si de intelectualitatea greceasca drept parteneri, fie si cu statut de greci, cu drepturi egale. De adaugat ca, atunci cand a aparut, chestiunea aromaneasca nu era numai rezultatul, ne previne dl Pcyfuss. al unui conflict intre Grecia si Romania, ci si parte componenta a contenciosului Macedoniei, deci. in consecinta, obiect al politicii balcanice a marilor puteri. Aromanii, cu sprijinul direct al Romaniei, militau pentru obtinerea unui statut de millct (notiunea distincta) din partea Turciei. Se opuneau si grecii, dar si bulgarii si chiar sarbii care erau interesati in mentinerea statu-quo-ului. Litigiul se complica datorita comunitatii de religie - ortodoxa - intre toate aceste natiuni, iar Patriarhia ecumenica, sprijinind Grecia dar si pe sarbi, refuza sa acorde aromanilor dreptul ca preotii lor, unii adusi din Romania, sa slujeasca in biserici, in limba romana. Aceeasi impotrivire se inregistra pentru invatamantul in limba materna (aromana sau romana). Dar aromanii, odata dobandind constiinta nationala (individualitatea limbii lor. originea latina), isi publica, in limba lor sau romana, abecedare, texte religioase si de istorie.

Fara indoiala, aspiratiile aromanilor erau incurajate in Romania, despre aceasta scriind mult si cu folos, la mijlocul veacului, Bolintineanu si Constantin Negri. inca din 1860. la Bucuresti se organizeaza primul comitet macedoroman. Apoi. tot cu sprijin romanesc, se infiinteaza in 1864, la Trnovo (alunei in TurciA) prima scoala romaneasca, iar in 1865, prima scoala aromaneasca la Bucuresti. Si sprijinul romanesc crestea mereu in intensitate, aparand la 1879, in locul Comitetului Macedoroman, Societate;) Culturala Macedoromana. Bisericile si, mai ales. scolile romanesti in Macedonia sporesc. Se lovesc insa continuu de impotrivirea slavilor si a grecilor. La un moment dat s-a cultivat chiar ideca adoptarii, de catre aromani, a uniatiei pentru a se elibera de epitropia Patriarhiei Constantinopolului. Miscarea culturalizatoarc (scoli, bisericI), a crescut, factotum devenind acel legendar Apostol Margarit care. dupa succese recoltate, compromis, e dezavuat de autoritatile de la Bucuresti, care numesc al|i conducatori. Statul roman sprijinea financiar aceasta politica de ordin spiritual. Dar. cum se intampla in politica, cele doua partide (liberal si conservatoR) au sfarsit prin a folosi problema aromanilor intr-o chestiune de partid, compromitand cauza. Ba. documenteaza dl Pcyfuss, Romania folosea litigiul aroman pentru a-si rezolva contenciosul Dobrogci de sud. in 1905 aromanii din Turcia obtin statutul ravnit de millet, inregistrandu-sc protestul Sfantului Sinod de la Constanlinopole. Razboaiele balcanice modifica, esential, harta regiunii, aromanii locuind, de acum incoace, in cinci tari. Turcia iesind din joc. Romania obtine, la pacea de Ia Bucuresti (1913), Cadrilaterul, sprijinul financiar si diplomatic pentru cauza aromaneasca diminuandu-se intrucatva. Aici, in 1913, se incheie investigatiile in lucrarea d-lui Peyfuss. Nu insa si preocuparea pentru destinul aromanilor, a Romaniei ca stat si a romanilor pe oriunde se afla. E un contencios dramatic care preocupa, mult. constiinta publica romaneasca.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.