Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat despre Sinteze literare





Pentru lirica traditionalista a unui poet nostalgic se potrivesc cel mai bine propriile lui versuri: Las altora tot globul terestru ca o minge. /Eu am ramas in paza pridvorului strabun"

Opera si contextul cultural

Poet si eseist, descendent dintr-o veche familie de boieri, nepotul cunoscutului om politic liberal I.C. Bratianu, Ion Pillat (1891-1945) a copilarit in tinutul Argesului si pe Prut, unde era mosia parintilor sai, coifuri de tara ce se vor fixa in memoria sa afectiva si vor fi imortalizate in creatia sa poetica aureolate de amintire. isi face studiile primare si liceale in particular, iar ultima clasa a cursului inferior la Sf. Sava" din Bucuresti. in 1905 se inscrie la Liceul Henri IV" din Paris si isi ia bacalaureatul in matematica si filozofie. Student la Sorbona, devine licentiat in Litere (1913) si in Drept (1914).

Scrie versuri inca din 1905 (prima poezie este in catedrala - sub impresia artei goticE), iar la 20 de ani, pe vremea studentiei, Titu Maiorescu ii publica doua poezii in revista Convorbiri literare. intors in tara dupa 1914, este doritor sa se consacre exclusiv poeziei.

Frecventeaza cu pasiune cenaclul lui Macedonski, Literatorul", fiind influentat de poezia simbolista si parnasianista. Suporta finantarea volumelor Flori sacre de Al. Macedonski si Plumb al lui Bacovia.

Debuteaza editorial cu volumul Visari pagane (1912), urmat de Eternitap de o dipa (1914) si Amagiri (1917), versuri de factura simbolist-parnasiana.

Publica volumul Gradina dintre ziduri r 1919, dar expresia cea mai inalta a creatiei sale poetice o aduce volumul Pe Arges in sus (1923), in care sunt cantate exclusiv privelistile romanesti cu o localizare geografica precisa (Raul Doamnei, Negoiul etC).

Volumul este o expresie a traditionalismului liric romanesc, dar fara apasari teziste: Poetul isi canta patria nu ca pe o abstractiune; pentru el pamantul natal este coltul de lume unde a crescut, unde-i dorm ingropati bunicii, unde natura si lucrurile sunt impregnate de amintiri dragi" (Ov.S. CrohmalniceanU).

Evocarile din volum sunt puternic sensibilizate de o vibratie sufleteasca adanca. Peisajele sunt pretexte pentru meditatie - se inscriu in categoria pastelului psihologic; incununate de aura amintirii, ele par ca trec din prezent in etern. Tristetea, melancolia provin din constiinta trecerii timpului si din scurtimea existentei omenesti.

Volumele ulterioare, Satul meu (1924), Biserica de altadata (1926), incearca sa refaca o harta lirica" a satului arhaic romanesc. Poetul nu cade insa victima exclusivismului traditionalist, pastreaza o curiozitate vie pentru cele mai variate experiente lirice moderne.

Creatia lui cunoaste si o etapa clasicizanta, caracterizata printr-o poezie pura", in care forma atinge perfectiunea. in aceasta categorie se inscriu volumele: Caietul verde (193 2) - ce aduce interiorizarea reflexiva, Scutul Minervei (193 3) - prin care cauta ocrotirea artei sale impotriva timpului devorator, Pasarea de lut (1934), Poeme intr-un vers (1935) - metafore ideale, concentrari aproape barbiene de emotii" (Ov.S. CrohmalniceanU), Tarm pierdut (1937), Umbra timpului (1940), implinire (1942), Cumpana dreapta - in manuscris.



Abordarea operei literare intre traditionalism si modernism

Ion Pillat apartine generatiei de poeti care modernizeaza lirica traditionalista, folosindu-se de elementele simboliste ce caracterizeaza prima lui etapa de creatie, precum si de cele neoclasicizante, ce devin dominante in ultima parte a operei sale. fh formele prozodice traditionale, el va revarsa o traire moderna.

Caracteristicile liricii sale sunt:

- tonul elegiac al discursului liric rezultat din tema centrala a operei sale - trecerea ireversibila a timpului;

- intelectualizarea imaginii poetice, interiorizarea reflexiva;

- preferinta pentru universul rural ca topos al imaginarului sau poetic; -"nostalgia patriarhalitatii, a vietii nealterate de tarele civilizatiei industriale, fixata intr-o aura de eternitate;

- preferinta pentru specia pastelului (peisajul devine insa un pretext de meditatie asupra efemeritatii existentei umane si a statorniciei naturiI);

- cultul stramosilor (asumarea experientelor antecesoriloR);

- lirism de tip clasic, armonios prin muzicalitate si senin ca viziune;

- emotie de factura livresca;

- cultivarea formelor clasice etc.



Sugestii de analiza literara pe text incadrare si tematica

Poezia Aici sosi pe vremuri face parte din volumul Pe Arges in sus (1923), volum ce marcheaza a doua etapa de creatie a autorului, etapa traditionalista, si cuprinde poeme pe tema elegiaca a trecerii timpului.

Considerata de criticul G. Calinescu o capodopera a lui Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri este un pastel psihologic, spiritual, pretext pentru o meditatie asupra destinului uman.

Tematica poeziei: contemplarea trecerii iremediabile a timpului, fragilitatea fiintei umane sub actiunea lui devoratoare.

Compozitie si structura

Titlul este alcatuit dintr-o propozitie ce fixeaza repere temporale si spatiale nedefinite, prin intermediul-adverbului de loc aci" si locutiunii adverbiale de timp pe vremuri", ce includ in continutul lor semantic o informatie deictica (de proximitate in raport cu vorbitorul sau cu momentul vorbiriI). In felul acesta se realizeaza o apropiere pana la identificare a timpului prezent cu timpul trecut, creand perspectiva unui timp continuu care masoara distanta dintre doua trairi similare.

Poezia este structurata in 19 distihuri (strofe alcatuite din doua versurI) si un vers singular in final, structura ce imprima muzicalitate lecturii si permite construirea unor ample paralelisme si efecte contrapunctice. Simetria poemului este aproape perfecta si opune povestii de ieri a bunicilor, povestea de azi a nepotului. Cele doua timpuri se reunesc prin toposul neschimbat al poeziei, casa amintirii cu-obloane si pridvor" - expresie a reluarii ciclului devenirii, simbolizare a uniformitatii in devenire" (G. CalinescU). Numai cadrul este acelasi, protagonistii sunt altii.

Incipit. Debutul poeziei sta sub semnul toposului spiritual al stramosilor si al unei vremi oprite parca pentru totdeauoa in loc, alunecand treptat in penumbra: La casa amintirii cu-obloane si pridvor,/ Paianjeni zabrelira si poarta si zavor." Desi zabrelita de paianjeni - simboluri ale degradarii si ale spatiilor neumblate - casa amintirii" se conserva prin inchiderea ei in spatiul virtual al amintirii, prin suspendarea ei in durata, fiind sustrasa astfel clipej trecatoare. incremenirea in timp este sugerata si de hornul care nu mai trage alene din ciubuc", precum si de amintirile mai vechi ce pastreaza memoria unor timpuri indepartate si zbuciumate (cand luptara-n codru si poteri si haiduc").

Secvente lirice. Spatiul poetic al trecutului se deschide cu o secventa narativa, menita a stabili un ritual erotic savarsit de cuplul, candva tanar, al bunicilor. Idila celor doi sta sub semnul romantismului. Portretul bunicii Calyopi se creioneaza prin cateva trasaturi sugestive, pline de gratie: fata subtire" in larga crinolina", cu ochi de peruzea". Venirea ei in berlina" (trasura fabricata la BerliN) este pandita de tanarul nerabdator", care era pe atunci bunicul. Scenele de dragoste dintre cei doi se petrec in decorul romantic, sub luna", privind campia ca un lac" si recitand poezii ale poetilor romantici: Le lac de Lamartine, Zburatorul al romanului, pe-atunci si el un tanar Eliad". Veacul ce trecuse este individualizat astfel prin fapte de cultura caracteristice (traditionalism recuperat prin cultura) si este identificat cu un timp ideal, primordial: Si totul ce romantic, ca-n basme, se urzea".

Eternitatea revelata de clipa unica a iubirii, desprinsa de coordonatele temporale, este insa o iluzie (Dar ei in clipa asta simteau ca-o sa ramana"). Lumea este circumscrisa timpului, a carui suveranitate este amintita indragostitilor prin dangatul clopotului din turnul vechi din sat" - simbol al destinului si al trecerii inexorabile, al succesiunii momentelor vietii. O dovedeste prezentul ce poarta semnele perisabilitatii: Demult e mort bunicul, bunica e batrana".

Trecerea la a doua secventa poetica este asociata cu o reflectie asupra contradictiei dintre trupul imperfect, impregnat de semnele vremii si sufletul neerodat de timp, deoarece apartine realitatii eterne a lumii: Ce straniu lucru: vremea!

    Deodata pe perete/ Te vezi aievea numai in stersele portrete./ Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta,/ Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita/ ". Ceea ce ramane in urma timpului necrutator sunt portretele ingalbenite, atinse de patina timpului, rastignite pe un perete al casei amintirii.

Secventa a doua a textului cuprinde povestea de iubire a nepotului, ce parcurge acelasi ritual surprins in gesturi esentiale ca in povestea bunicilor, in acelasi decor, dar intr-un alt timp si cu alti protagonisti.

Pe opozitia ieri" - acum"/pe-atunci" - azi" se construieste simetria complementara a poeziei, marcand repetabilitatea existentei umane, continuitatea generatiilor (Ca ieri sosi bunica si vii acuma tu;/ Pe urmele berlinei trasura ta statu"). Se trece de la un registru liric obiectiv, la unul subiectiv, prin implicarea eului liric (Si m-ai gasit, zambindu-mi, ca prea naiv eram / Cand ti-am soptit poeme de bunul Francis Jammes."). Iubita, creionata in aceleasi linii diafane, subtire ca bunica", zambitoare si cu ochi de ametist", isi intalneste partenerul asteptand-o si insotind-o in acelasi decor romantic. Reveria romantica este o stare perpetua a indragostitilor dintotdeauna, ceea ce s-a schimbat este sensibilitatea poetica, moda literara, reperele livresti - sub lumina lunii, poemele rostite soptit sunt ale autorilor simbolisti.



Ultima secventa a textului este un epilog al ambelor povesti de dragoste, con-stituindu-se si ca laitmotiv al poeziei (Si cum sedeam departe, un clopot a sunat [] / De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat"). Sunetul clopotului din turnul vechi revine ca un avertisment al trecerii timpului, punctand momentele de referinta ale existentei umane (nunta si moarteA). Chiar daca in forme noi, viata isi urmeaza ciclul sau. Continuitatea este asigurata in plan universal prin rotirea neincetata a generatiilor: timpul bunicilor s-a scurs in timpul nepotilor care iau totul de la inceput in forme imperceptibil modificate" (-Nicolae ManolescU).

Cele doua povestiri evocate ca experiente personale se ridica la grad de generalitate, cuplurile isi pierd individualitatea.



Analiza stilistica

Legatura intre prezent si trecut este marcata si in plan stilistic de alunecarea treptata a timpurilor verbale dinspre trecut spre prezent, de la mai mult ca perfectul - folosit ca distantare ferma de momentul vorbirii (zabrelira", imbatranira"), la imperfect - ca timp al evocarii si al duratei (erau", simteau") sau perfectul simplu - ce apropie timpul evocat de poetul-martor, pana la prezentul cu valoare atemporala ce eternizeaza clipa in amintire (si vii acuma tu ", Subtire calci nisipul" etC). Jocul subtil al timpurilor verbale dezvaluie alternanta celor doua planuri ale textului la care se raporteaza poetul si constituie unul din secretele artei sale. in aceeasi masura se poate vorbi de un joc de roluri sesizat prin alternanta categoriei persoanei, ce face trecerea de la o lirica obiectiva la una subiectiva: Persoana a lll-a este folosita in derularea povestii predecesorilor, persoana a ll-a singular, in relatia cu un interlocutor, iar persoana I, cu referire la eul liric. Elementele stabile ale jocului spatial si temporal sunt aci" - insemnand casa amintirii" si eu", adica pastratorul acesteia.

Chiar daca strabatuta de tristetea trecerii ireversibile a timpului, ce face fiinta umana perisabila si efemera, poezia lui Ion Pillat pastreaza o viziune senin-melancolica asupra vietii, eterna prin repetabilitatea ciclurilor ei: in atmosfera de patriarhalitate, in leganarea molcoma a distihurilor pline de mireasma lanurilor de secara, e o melancolie dulce, o impacare infiorata." (Dumitru MicU). incearca!

    Pornind de la citatul din Cristian Livescu, Introducere in opera lui Ion Piflat, Editura Minerva, 1980: Aci sosi pe vremuri este si o interesanta arta poetica, ea talmacind Un mod de a concepe poezia, ca reimprospatare (repovestire, reinscenarE) a mitului inregistrat pe undele sufletului", realizeaza un eseu in care sa identifici elementele implicite de arta poetica din poezia lui Ion Pillat.

Concepte operationale folosite: arta poetica, autor, enumerafie, epitet, eul liric, final, imagine artistica, incipit, inversiune, metafora, modernism, pastel, poezie, secventa poetica, simbol, simbolism, simetrie, tema, titlu, traditionalism, vers

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.