Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare




Reviste satirice din secolul al XIX-lea despre Sinteze literare





"Nicbipercea" (1859-1864)



La scurt timp dupa Unire, in februarie 1859, aparu mai intii revista satirica "Tintarul", ai carei redactori, trecuti pe frontispiciu, erau C. A. Rosetti si N. T. Qrasanu, primul scmnind in paginile publicatiei Constantin Trandafi-rescu, iar al doilea N. T. Cetatenescu. lin iunie 1859 N. T. Orasanu fonda insa, singur de data aceasta, o alta revista satirica - "Spiridus" -, care nu dura decit pina iulie 1859. "Tintarul", redactat numai de C. A. Rosetti, isi inceta aparitia la 25 august 1859.

/indeosebi "Spiridusul" se pronunta in favoarea reformelor preconizate de Cuza, satirizind eforturile boierimii de a le impiedica. in ace9t sens pot fi amintite versurile Lamen-tatiune la ziua de 24 ianuarie, semnate, semnificativ, Cio-coianu, si articolul Monastirile inchinate, in care se scria, cu ironic : "Cite milostenii nu se impart de cuviosii egumeni in fiecare an, pentru sufletul raposatilor ctitori ? cite camasuri de matasuri si cite bratelete de aur nu port chiar astazi o suma din damele cele mai frumoase si mai cochete d-aici ? Fiecare din smeritii parinti, nu tin oare, cu toate cele trebuincioase, cite trei-patru fete sarmane, de care lumea invatata rau, scorneste alte znoave ?"

incetindu-si aparitia, la 14 iulie 1859, "Spiridus" fu continuat, in mod declarat, de la 23 iulie, de "Nichipercea". Noua publicatie aparu, cu intermitente, pina in 1864, si uneori sub alte titluri, ca "Ochiul dracului", "Artagul dracului", "Codita dracului" si altele.

"Nichipercea" sustinea actiunile innoitoare din timpul Unirii :

Sa maturam, Sa scuturam. Si murdarii Si tilharii, Gunoi ti pral, Boier si graf, Si din palate Si de prin sate.

Atitudinea antiboiereasca si anticiocoiasca a publicatiei se manifesta deschis :

E de ris bietul boier Cind spercaza c-o sa vie Iarasi timpul cel de ieri S-aiba populu-n sclavie.

Demagogia patriotarda si democratismul de parada erau dezvaluite fara menajamente : "Ciocoiul ce face astazi patriotism si libertate, face ca magarul imbracat in piele de leu, dar care, crapind pielea si iesindu-i o ureche afara, a ajuns de risul copiilor".

"Nichipercea" fu continuat, scurt timp, de "Cicala" si "Sarsaila", apoi de "Ghimpele".



"Sarsaila" (1866, 1871)



Dupa o aparitie de citeva luni, la inceputul anului 1866, revista satirica "Sarsaila" isi inceteaza existenta, continuata fiind de "Ghimpele". in 1871 insa, paralel cu "Ghimpele", apare din nou, iarasi pentru citeva luni, sub o noua redactie. La reaparitie, "Sarsaila" are un pronuntat caracter antimonarhic, atacindu-1 deschis pe Carol I si pe favoritii acestuia. in articolul-program al noii serii, amintind imprejurarile in care aparuse cu cinci ani in urma, se spunea : "Acum cinci ani, dupa ce toti in toate partile alergara sa gaseasca un cap pentru noi romanii, de chiu de vai aleseram pina culeseram pe ast Voda de azi, care nu mai stim citi ani implineste, ori citi mai are de-mplinit pina i-a iesi maseaua de minte". Trezit dintr-un somn lung, de cinci ani, "Sarsaila" constata ca in aceasta perioada, sub domnia lui Carol I, lucrurile s-au inrautatit si mai mult: "Maria sa s-a-nsurat, si pe Constitutiune a dat-o afara din palat in tara saracie si coruptiune, pavage proaste si abuzuri pre-tutindenea, iar starea sociala mai rea decit pe vremea mea".

Versurile, articolele, ca si micile bucati in ppoza publicate in "Sarsaila" satirizau moravurile corupte ale protipendadei, viciile si anomaliile sociale, obiectivul principal al atacurilor constituindu-1 insa monarhia. Paginile publicatiei sint presarate cu astfel de ironii fatise la adresa falsei straluciri a lui Carol I : "De ce atitea tunuri, fratioare, in ziua de 8 aprilie ? inteleg cele 101 de dimineata, dar alea de pe la prinz si pina seara ?

- in lipsa de entuziasm din partea romanilor, fac chef tunurile in zilele M. Sale !

   "

Aceeasi atitudine antimonarhica este evidenta in aproape toate poeziile publicate aici. Citam, de pilda, din poezia Hai sa zicem :

J lai sa zicem sase !

    Sase fiere grase, Sase draci sinistri Ce se zic ministri

Cu guri de ciocoi

Sug singe din noi.

Hai sa zicem sapte !

    Sapte negre fapte Ne-au adus plocon Cel naltat la tron

De cind a venit

De ne-a izmenit

Ultima pagina a publicatiei era alcatuita din ingenioase caricaturi care satirizau mai ales coruptia si patimile asa-zisei "lumi inalte".



"Ghimpele" (1866-1879)



Printre revistele satirice din a doua jumatate a veacului al XlX-lea, "Ghimpele" a avut una din cele mai lungi existente, 1866-1879. lin primii ani de aparitie, publicatia, orientindu-se dupa politica liberala, manifesta ostilitate fata de Cuza, Bolliac si Bolintineanu. Ulterior diminueaza atacurile impotriva acestora, iar la moartea lui Alexnadru Ioan Cuza insereaza articole de cald si simtit elogiu.

Cu toate aceste sinuozitati de orientale, "Ghimpele" a manifestat continuu, inca de la primele numere, o fatisa atitudine antiboiereasca si anticiocoiasca, satirizind politicianismul venal, corupt, patriotismul de parada, demagogia parlamentara, abuzurile si practicile meschine ale claselor po-sedante. La putin timp dupa aparitie, publicatia isi amplifica atitudinea critica fata de rinduielile social-eeon ornice si politice din acea vreme, transformindu-se intr-o adevarata tribuna antimonarhica.

Materialul satiric publicat de "Ghimpele" era variat. O frecventa deasa aveau glumele si calambururile redactate succint, a caror poanta satirica era usor sesizabila. Iata, spre exemplu, citeva din acestea : "Se zice ca intr-un consiliu tinut de cei mai gogonati financiari ai patriei, singurul mijloc ce 1-a gasit ca sa imbogateasca statul, a fost ca sa saraceasca pe toata lumea". Sau : "La o masa politica, unde spuma spiritul si elocinta in citeva cupe, un deputat intreba pe colegul sau de ce tot cere cuvintul, cind stie bine ca nu are cuvint ? - Sunt in dreptul meu, raspunse neobositul orator Tara nu m-a trimis aici ca sa tac ; trebuie, in numele colegiului meu, sa cer aceea ce nu am nici eu, nici acei cari m-au ales !

   "

Lasati dinastia in pace, Mortaciune a trait, Orice-ati zice, orice-ati face Mortaciunea-i pe slirtit.

in "Ghimpele", al carui proprietar era T. I. Stoenescu, se semna, in mod frecvent, cu pseudonime greu de identificat : Ioga, Eu, Hai-hui, Tipeliga, Grivei etc. Totusi, din cind in cind, apar si semnaturile unor publicisti cunoscuti in vremea respectiva, ca I. C. Fundescu, Al. Deparateanu, G. Tautu si altii.

Doi dintre colaboratorii "Ghimpelui" trebuie insa amintiti in mod deosebit. Este vorba, mai intii, de cunoscutul folclorist G. Dem. Teodorescu si, apoi, de I. L. Caragiale.

Colaborarea lui G. Dem. Teodorescu, sub pseudonimul Ghedem, a inceput in numarul din 17 mai 1870, cu pamfletul Animale poiitice-Maimuta, pamflet care se inscria in linia atacurilor antimonarhice ale revistei. La scurt timp dupa aceasta data, G. Dem. Teodorescu incepe sa colaboreze intens, publicind articole si poezii in fiecare numar, ulterior ajungind sa redacteze singur numere intregi. Viitorul folclorist ataca deschis pe Carol I, dezvaluind mizeria poporului, a maselor taranesti :

Azi, la om in batatura Domnul girbaci se incura

Pe spinare de roman, Si cureaua isi infringe Pina da de rosiu singe

Cu o pofta de pagin.

Perceptorii si zapcii Ca lepra, ca zavergii,

Pe taran se napadesc ; Fura, prada, impileaza Si bat groaznic de svinteaza

Locul unde nemeresc.

Colaborarea lui G. Dem. Teodorescu la "Ghimpele" a durat pina in anul 1874.



I. L. Caragiale si-a inceput colaborarea la "Ghimpele" in numarul din 16 decembrie 1873, in care publica povestea satirica in versuri Sarla si ciobanii, semnind cu initialele I.L.C. Ulterior, incepind cu numarul din 26 mai 1874, publica "cronica literara", "cronica fantastica", "cronica sentimentala" etc, semnind Car. si Palicar. La "Ghimpele", I. L. Caragiale a publicat pina in 1875.



"Asmodeu" (1871-1874)



"Asmodeu" se subintitula "revista saptaminala, politica, literara, comerciala, industriala", dar era, in fond, o publicatie satirica, dupa cum precizeaza si in "Profesiunea de credinta" din primul numar, aparut la 14 martie 1871 : "Avind speranta sa infiintam un jurnal umoristic stabil, ne-am pus toate silintele a grupa in jurul acestuia mai multe pene cari s-au distins in acest genere Ne vom ocupa tot asa de riguros de societate ca si de politica, ambele fiind strins legate. Daca nu sunt caractere si moralitate in societate, nu sunt nici in politica".

De la inceput, "Asmodeu" isi afirma deschis atitudinea antimonarhica, exprimind aversiunea maselor populare fata de Carol I si indemnind chiar la inlaturarea acestuia :

Unde ride, altul plinge

Si mereu miinile-si fringe.

Unul e un Domnitor,

Celalalt bietul popor.

Daca ride, e ca-i vine, imbuibat de prea mult bine. Vrei sa rizi si tu popor ? la-ti dreptul de Domnitor !

   

Critica monarhiei a constituit principalul obiectiv al revistei. Ironiile incisive, persiflarile batjocoritoare nu vizaunumai pe monarh, ci si pe cei care il adulau si-1 slujeau cu servilism. in articolul De unde flori ?, de pilda, comentin-du-se stirea aparuta in "Monitorul oficial" ca regelui i s-a facut o primire "splendida" la Ploiesti, se scria : "Ca ferestrele erau decorate cu covoare frumoase, aceasta iarasi se poate, caci primavara impuiaza moliile si fiece casa care are mobile de Imuri, covoare, chilimuri, velinte etc. le intinde pe ferestre ca sa le bata vintul.

Dar ca se aruncau buchete de flori de pe ferestre, aceasta nu o intelegem si iata de ce : in Ploiesti nu este dccit o singura gradina cu florarie, din care se poate lace buchete, gradina d-lui Iiie Trasnea. D-sa insa stim ca a stat vara trecuta mai multe luni de zile la puscarie pentru alegerile din mai, anul trecut, si pentru 8 august. in acest spatiu de timp i s-au vestejit in gradina nu numai toate florile, dar si toata iarba ce ar fi putut procura astazi pentru I.I.L.L.

De unde prin urmare atitea flori ? Ne veti raspunde, poate, ca rnai sunt si gradinile de suL) patronagiul starostei de gradinari, Guta Antonescu.

Asa este. Dar acestea sunt legume, si daca din ele s-au cules buchetele ce se aruncau cu profusiune, atunci nu mai avem nimic de obiectat".

Si in "Asmodeu", ca si in alte publicatii satirice din acea epoca, articolele si versurile erau semnate cu pseudonime nastrusnice. Se publicau insa reproduceri, ca, de pilda, fabula Elefantul de Grigore Alexandrescu, satirele populare publicate de At. M. Marienescu in "Familia" si altele.



"Claponul" (1877)



De formatul unui carnet de buzunar, "Claponul" aparu doar in 6 numere, in 1877, avind, pe coperta, urmatoarele subtitluri : "Foita hazlie si populara. Apare cind iese de sub tipar. Tirajul se face in 33333 exemplare. Deviza este : ieftin si bun !

   " Iar in articolul-program din primul numar, se spunea : "Acest organ rococo s-a hotarit sa apara meteoric in brosuri de 32 de fete, in cari un comitet de redactie (patruzeci fara unu de colaboratorI) vor insira productii variate, prea nostime si caraghioase" Cei "patruzeci fara unu" de colaboratori erau insa unul singur : I. I.. Caragialc, care redacta in intregime publicatia respectiva.

Paginile "Claponului" pot fi considerate un exercitiu preliminar pentru autorul de mai lirziu al Momentelor. La rubrica "Gogosi" erau inserate astfel de comentarii care deszva-luiau ridicolul unor practici ale institutiilor oficiale : "Ce trebuie sa fie masurile ne-urgente ale Politiei !

    O circulara catre ipistatii unei mahalale : Acum douazeci de zile si mai bine, femeia Stanca Vaduva nc-a reclamat ca i s-a furat din curte, peste noapte, o fringhic de rufe si o donita. Va comunic ca sa luati masuri urgente intru cautarea delicventului". Parodierea, cu finalitate critica, a stilului din publicatiile, circularile si proccsele-vcrbale oficiale, agramat si incoerent, o intreprindea la rubrica "Prospatura", in care, printre altele, ironiza stilul si sintaxa "Monitorului oficial" : "iin ziua de 22 corent, pe scara, intre orele 10 si 11 antemeridiane, locuitorul Ion Ciupitul din comuna Facalet, plaiul Podgoriei, judetul Ialomita, care dormea pe prispa casei, fiind retinut in padure cu cercuri de bute, o furtuna care venea din sus despre miaza-zi cu nor gros, ramiind trasnit, pe loc, arzin-du-i si un patul plin cu porumb, in care nu se afla deloc bucate, fiind gol." Iar intr-un pretins "articol de fond", intitulat Situatiunea Europei, redactorul "Claponului" viza in mod direct superficialitatea si tonul sforaitor al presei din acea vreme : "Saptamina aceasta in Europa a fost ca toate saptaminilc de sapte zile numai. in aceste sapte zile s-au petrecut foarte multe si marunte, - dar numai doua singure evenimente de adevarat calibru european s-au aratat pe orizontul politic, spre a face caracteristica saptaminii : aparitia Claponului in Bucuresti si declararea neutralitatii Spaniei in chestia Orientului".

La virsta de 25 de ani, din momentul redactarii "Claponului", I. L. Caragiale prefera si glumele cu mai putina substanta umoristica, cum e aceasta : "Din cauza intreruperii cailor, neprimind de trei zile posta din Urlati, nu putem da nimic nou despre mersul resbelului din Asia Mica".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.