Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





Limba romana si procesul formarii ei despre Sinteze literare





Limba romana este limba nationala a poporului roman. Ea este o limba romanica, alaturi de portugheza, italiana, spaniola, franceza, catalana, sarda, retoromana, provensala.

S-a format o data cu poporul roman, dupa cel de-al doilea razboi daco-roman (105-106 D.C.) si pe parcursul colonizarii Daciei de catre romani. Cele doua populatii (romana si geto-dacica) au fost obligate sa coabiteze, sa se acomodeze in plan lingvistic si - drept urmare - s-a format un nou popor care trebuia sa-si aiba mijlocul de comunicare. Istoricii considera ca, in jurul anului 600, poporul roman si limba acestuia erau deja formate.

Limba romana s-a dezvoltat din latina populara vorbita pe teritoriul vechii Dacii. Caracterul ei esential latinesc este reflectat cu deosebire in fonetica si in structura gramaticala. Din graiul stramosilor nostri daco-geti (asa-numitul substrat al limbii romanE) s-au pastrat cea 120 de cuvinte definind elemente de baza ale existentei (abur, brad, copac, copil, jumatate, mos, parau, sambure, vatra, strugure etC). Si vocabularul - cel mai deschis" compartiment al limbii catre diversele influente -este in nucleul sau (fondul principal lexicaL), ca provenienta, latinesc.



Latinitatea, unitatea si continuitatea limbii romane



Formarea poporului roman, precum si formarea limbii romane constituie un proces unitar (disociat numai in analiza stiintifica).

Caracterul romanic al limbii romane este determinat de faptul ca structura, morfologia, sintaxa si elementele fundamentale ale lexicului, cele de circulatie intensa, sunt latine. Influentele aparute ulterior n-au putut modifica acest caracter initial si fundamental al limbii noastre.

Pentru toate categoriile esentiale ale vietii omenesti intrebuintam termeni latini. Este cazul denumirilor folosite pentru a exprima notiunile generale de om, barbat si femeie (homo, barbatus, familia; cf. mulier din care a rezultat, in romaneste, muierE), precum si al celor care privesc familia: parinte (parinteM), fiu (filiuS), sora (soroR), frate (frateR), cumnat (cognatuS), socru (soceR), ginere (genereM), nepot (neposteM). Multe dintre insusirile trupesti si sufletesti precum si varsta se exprima tot in termeni latini: bun (bonuS), frumos (formosuS), tanar (teneR), batran (veteranuS).

Daca luam in considerare acum indeletnicirile, vom constata, de pilda, in agricultura, ca operatiile mai insemnate precum si cerealele au denumirile de aceeasi origine: aara(ararE), a semana (seminarE), a treiera (tribularE), a secera (sicilarE), a culege (colligerE), a intoarce semanatura nerasarita sau rasarita rau (intorquerE). Apoi, grau (granuM), secara (secolE), mei (miliuM), orz (hordeuM), alac (alicA), acesta din urma fiind un termen pastrat numai in nordul Dunarii, perpetuarea sa dovedind continuitatea daco-romana. in acelasi sens, putem aminti spic (spicuM). paie (paleA), neghina (nigellinA), pamant (pavimentuM), ca si batran (veteranuS), camp (campuS), arie(area), falce(falx, falceM), moina (moisau molliuS). in sfarsit, cateva unelte: jug (juguM), furca (furca), secere (sicilis, sicilieM) si macedo-romanul arat (aratuM) in locul plugului nostru. Caracteristic e faptul ca, si in cele doua forme superioare de agricultura, in viticultura si gradinarit si, mai ales, contrar asteptarilor, in ceea ce o priveste pe ultima, care e considerata de obicei o specialitate a vecinilor slavi, marea majoritate a termenilor sunt tot latini. Astfel, pentru viticultura, notam: vieivineD), vita(viteD), poama(pomA), must(mustuM), vin(vinuM), vinat (vinaceuS), poasca, adica vin prost, acru (posca inseamna, in latineste, oteT), apoi coarda (cordD) si laurusca sau vita salbatica (labruscA). Dintre obiectele casnice intrebuintate, amintim calcatorul (calcatoriuM), cada {cadA). in fine, in legatura cu vinul, beat (bibituS), betiv (bibitivuS) si a imbata (imbibitarE). in ce priveste gradinaritul, si acesta cuprinde denumiri latine: ceapa CeapA), aiul sau usturoiul (aliuM), varza (virida, viridiD) sau curechiul(cauliculuS), ridichea (radiculA), napul(napuS),pepenele(pepa, peponeM), laptucaQactucA), linteadens, lenteM). Tot latin e cuvantul leguma (legumeN) care inseamna nu numai fruct in forma de pastaie, dar si tot ce insoteste mamaliga sau painea, adica branza, carnea, pestele etc. Evolutia semantica a acestui cuvant e semnificativa - aratand importanta pe care au avut-o intotdeauna legumele in alimentatia romanilor, de vreme ce s-a ales tocmai acest cuvant pentru a se denumi orice se adauga la masa mamaligii sau painii.

Multi arbori fructiferi poarta de asemenea denumiri latine. Mai intai insusi cuvantul generic pom (pomuM), apoi marul (melum sau maluM), parul (piruS), ciresul (ceresius, in loc de ceraseus, din cerasuS), prunul (prunuS), piersicul (persicuS), nucul (nucis, nuX), alunul (abellana, alunA), gutuiul (cutoneuS) si cornul (cornuS). Unele nume colective terminate in -et au aceeasi origine: Nucet (nucetuM), vechiul nume al Coziei, cornet (cornetuM), adica padure de corni (cf. numele Manastirii Cornet, pe Valea OltuluI), prunet (prunetuM), peret (piretuM), ulmet(ulmetuM). Este si cazul termenului genericpometsau pomat, care deriva din pometum. Iunie, luna in care se coc ciresele, a fost denumita, din acest motiv, si ciresar, dupa cum lunii septembrie i se zice in unele parti si vinicer, adica luna vinului.

Interesanta de urmarit, sub raportul termenilor de origine latina, este operatiunea transformarii graului in paine. Graul se macina (machinarE) la moara (molD) sau se piseaza (pinsarE) in piua (pilla, din pilula, diminutiv al cuvantului pillD), prefacandu-se in faina (farinA). Aceasta se cerne (cernerE) cu ciurul (cibrum, prin disimilare din cribuM), amestecandu-se cu apa(aquD), rezulta un aluat (allevatuM), se framanta (fermentarE), se scage (subigerE), adica se da forma de paine si se pune pe carpator (coopertoriuM) sau in test (testuM). Urmeaza apoi coacerea (coquerE) in cuptor (coctoriuM) pana cand painea (panis, paneM) e gata. Din faina de grau se mai pot face placinta (placentA) si varzare (viridiariD), iar din cea de mei, pasat (quassatuM).

Insistenta cu care am staruit asupra termenilor ce au legatura cu agricultura are menirea de a arata limpede caracterul sedentar, legat de pamant, pe care l-au avut stramosii nostri in cursul evului mediu. Daca am fi fost niste pastori nomazi", ratacind cu turmele prin toata Peninsula Balcanica si invatand tarziu agricultura de la slavi, asa cum vor sa ne prezinte adversarii - multi interesati - ai continuitatii in Dacia Traiana si unii istorici neinformati, o asemenea terminologie agricola, viticola, pomicola, nu s-ar putea explica. Ea este dimpotriva foarte naturala daca admitem ca daco-romanii si-au vazut inainte de agricultura sub toate formele.

Alaturi de aceasta indeletnicire insemnata care le asigura painea cea de toate zilele, s-au ocupat de pastorit si de cresterea vitelor. Si in acest domeniu avem un important volum de cuvinte latine. Notam astfel: oaie(oveM), miel(agnelluS), berbece (vervex, verveceM), arete (arieteM), capra (capra), ied (haeduS), bou (bos, boviS), vaca (vaccA), vitel (viteluS), taur (tauruS), cal (caballuS), iapa (equD), armasar (admissariuS), porc (porcuS), scroafa (scrofa). in legatura cu cresterea vitelor, consemnam termenii turma (turmA), pacurar (pecorariuS), pastor (pastoR), staul (stabuluM) si pasune (pastioneM). Din laptele (lac, lacteM) muls (mulgerE), fiert (ferverE) si strecurat (strecorarE), se pregateste, cu ajutorul chiagului (coaguluM), casul (caseuM). Unt (unctuM), corastra sau colastra (colastra, colastruM), fruct (fructuS) sunt, la randul lor, termeni de origine latina.

Si in apicultura termenii Fundamentali au aceeasi origine: albina (albinA), miere (mele, meT), ceara (cerA), fagure (favulus, favuS) si pastura (posturA). in domeniul militar, am pastrat cuvintele oaste, al carui etimon hostis a insemnat la inceput dusman, strain, adversar, apoi cetate, din civitas, spata (spatha), arc (arcus) si sageata (sagittA), fusti (fustiS), un fel de sulita (de aici fustasii din vechea armata romana) si maciuca (matteucD). in domeniul organizarii sociale si al vietii de stat, termenii de origine latina sunt mai putin numerosi. Avem, in primul rand, domn din dominus, apoi jude sau judec, care au in primele documente romanesti intelesul, cel dintai, de stapan al rumanilor, cel de-al doilea, de om liber si deriva ambele din judex, apoi ruman si vecin, intrebuintate amandoua pentru a desemna pe taranii neliberi. Ruman (care e totodata si numele etnic al poporului nostrU), deriva de la romanus, vecin din vecinus, vicinus, adica megias, vecin cu proprietatea. Cum a ajuns numele etnic sa capete acceptiunea intalnita in toate acele documente interne romanesti este o problema de cea mai mare insemnatate pentru istoria neamului nostru in evul mediu. in ce priveste religia, terminologia, foarte bogata, este de asemenea de origine latina.

Exemplele aduse pana acum, exemple care sunt tot asa de numeroase si in celelalte domenii, neamintite de noi, ale vietii omenesti, dovedesc, credem, cu prisosinta, adevarul afirmatiei de mai sus cu privire la bogatia si insemnatatea elementelor latine in limba romana. Ele formeaza baza acestei limbi si-i confera, impreuna cu morfologia si sintaxa, caracterul de limba romanica. Tot romanii au dat si numele poporului nostru. Ruman (forma roman este mai noua) deriva direct din numele fostilor stapanitori ai Daciei. El este numele general si cel mai vechi al poporului nostru. Strainii - slavii, germanii si, dupa ei, turcii - ne-au zis vlahi (vlasi, ulaghi, olahI); noi insine ne-am numit unii pe altii - avand in vedere unitatile e geografice - munteni, moldoveni, olteni, ardeleni, banateni etc. insa numele generic al poporului nostru, acela care cuprinde pe toti cei de o limba, a fost si ramane cel de roman sau ruman. Probabil ca tot de la romani avem spiritul politic, acel spirit care ne-a ingaduit sa pastram necontenit, de la intemeiere pana azi, fiinta statului nostru si care explica realizarea statului national unitar in rastimpul 1821-1918.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.