Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Literatura romana in limba latina despre Sinteze literare





Argument



Literatura romana in limba latina este o dovada a permanentei noastre in spatiul carpato-dunarean in perioada c!

   e dupa retragerea aureliana (271 e.n.). Aceasta literatura patristica ortodoxa, aceasta literatura hagiografica, aceste imnuri si carti de morala dovedesc nu numai ca am existat dar am si creat o literatura de nivel european intr-o perioada, cand cei ce ne contesta nici nu existau in Europa.

Poetul Publius Ovidius Naso trebuie considerat ca fiind protoparintele literaturii de specific national, prin destin si prin creatie. Prin destin, fiindca a trait pe teritoriul tarii noastre, fiind prigonit si lovit,, asa cum a fost timp de doua milenii poporul roman prigonit si lovit. Prin creatie fiindca in Ponticele si Tristele el prefigureaza dorul sii doina de inslrainare specifice spiritului spatiului carpato-dunarean; iar in-Metamorfoze gasim elemente ale mitologiei romanesti. Poemul in limba geta sau sarmata scris de poet nu s-a p; demonii, vinceca orbii. il boteaza pe Astion. (iul unei familii de nobili,, si vin impreuna in tara scitilor. Aici preotul Epictet vindeca un paralitic, alunga duhul necurat care-i promite ca va intra in Latronianus. conducatorul cetatii, si acesta ii va ucide. Latronianus trimite ostasi sa-i aresteze pe Epictet si Astion fara a fi vino/ati de ceva. ii pune sa jertfeasca idolilor, adica demonilor care locuiesc in idoli. Ei refuza si sunt torturati cu carlige de fier, asezati intr-un cazan cu smoala fierbinte, sunt infometati si apoi li se taie capetele. Trupurile lor s-au tacut albe si stralucitoare. Crestinii din cetate le-au luat trupurile, le-au uns cu mirodenii si le-au ingropat cu cinste. Latronianus innebuneste si moare chinuit de demoni. *

Parintii lui Astion afla ca traieste si vin sa-l caute. Un crestin, Vig ilantius, le impartaseste in mod simbolic trecerea lui in randul sfintilor. Ei sunt crestinati de un preot din Scytia. Privegheaza la mormantul celor doi sfinti si in zori ii vad intr-o lumina imensa, mirosind a smirna si laudand pe Domnul. Parintii se intorc acasa si-si impart averea saracilor, devenind buni crestini. Pentru a arata stilul clar si calitatea actului narativ redam un scurt fragment:

"Astfel, intr-una din zile, pe cand se ducea la Dunare sa ia apa, i-a iesit in cale un om, care era chinuit de un duh necurat, si apropiindu-se de el si rugandu-se pentru el mult, i-a facut pe frunte semnul mantuitor al crucii si l-a insemnat pe toate partile trupului. Demonul dintr-acel ceas a iesit din el. Dar fugind zicea: Credinta ta, Astioane, si curatia cugetului au primit mare putere de la Mantuitorul impotriva noastra" si zicand acestea, n-a mai aparut niciodata." (cap. II, 15)



Scrierile Sfantului Ioan Cassian

loan Cassian s-a nascut in anul 340 e.n. in Scytia Minor adica in Dobrogea. A fost calugar, apoi a fost hirotonit preot de Sfantul Ioan Gura de Aur. L-a cunoscut pe Sfantul Evagrie Ponticul. A calaiorit mult la Betleem, in Egipt, unde cunoaste multi sfinti. Este trimis de S% Ioan Gura de Aur la papa Inocentiu I. Pleaca apoi la Marsilia, unde intemeiaza doua manastiri. A pastrat legaturi cu asezari monahale din Scytia Minor. La Niculitel, unde se gasesc osemintele sfintilor Zoticos, Kamasis, Attalos, Philippos, la Basarabi. la gurile Dunarii au existat astfel de manastiri, continuand o traditie creata de Sf. apostol Andrei si intretinuta de episcopii de Tomis. Cartile lui au avut o mare raspandire in Apusul Europei. A scris:

a) Despre asezamintele manastiresti cu viata de obste si despre remediile contra celor opt pacate principale, carte care a influentat, organizarea vietii monahale in Apusul Europei.

b) Colatiimi sau Convorbiri cu Parintii scrisa intre 420-429 in 24 de volume, in care trateaza probleme fundamentale ale literaturii patristice ca: rugaciunea, harul, desavarsirea, liberul arbitru, harismele divine, dragostea fata de Dumnezeu, curatia, contemplatia, mantuirea, viata ascetica, stiinta duhovniceasca".

c) Despre intruparea Domnului, contra lui Neslorie, in sapte volume, este scrisa pentru papa Leon al Romei, in ea trateaza despre Maica Domnului, despre Fiul Omului si Cuvantul lui Dumnezei. Este una din cele mai importante carti de teologie din sec. V cunoscuta in Apusul Europei, unde a trait o mare parte a vietii.

Cartile Sfantului Ioan Cassfan au combatut ereziile lui Ar^ie, Nestorie si Origen, au avut un rol important in edificarea vietii religioase in Apusul Europei, inainte de marea schisma de la 1054.



Scrieri ale Sfantului Niceta Remesianul

Niceta Remesianul s-a nascut in anul 340 e.n. A fost episcop al comunitatii romane din sudul Dunarii de la Bela Palanka langa Nis, unde si azi avem o mare comunitate romaneasca. Cartile lui intra in literatura patristica.

a) Lihelli instructionis -» Carticele de invataturi - trateaza despre botez, despre crez, despre jertfirea Mielului pascal, despre erorile paganismului. .

b) De vigiliis servorum De/ -Despre privegherea robilor lui Dumnezeu - in care discuta ritualurile de priveghere introduse in biserica ortodoxa.

c) De psalmodie bono - Despre foloasele cantarii de psalmi - in care discuta despre evolutia sentimentului de evlavie, despre echilibrul interior si linistea aduse in sufletul celui are canta tainele lui Hristos". El egaleaza prin profunzime scrierile Sfintilor Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Grigore de Nyssa, Ieronim si Augustin.

(I) De divertis appellationibus - Despre diferitele numiri.

e) Te Deum laudamus - Pe Tine, Dumnezeule, Te laudam!

    - este un imn celebru, cu care se oficiaza in ocazii solemne in toate bisericile crestine (ortodoxa, catolica, protestanta). Textul este scris in proza ritmata. El a circulat in limba latina, in limba greaca, dar apoi a fost tradus in toate limbile in care se oficiaza culte crestine. Redam acest text pentru valoarea lui literara, pentru stilul sau poetic si pentru faptul ca exista in ritualul ortodox liturgic fragmente din el.



Pe Tine, Dumnezeule, Ie laudam, pe Tine, Doamne Te marturisim,

Pe Tine, vesnicule Parinte tot pamantul Te cinsteste. Tie toti ingerii, Tie cerurile si toate puterile, Tie Heruvimii si Serafimii cu neincetat glas iti striga: Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Dumnezeul Savaot!

    Pline sunt cerurile si pamantul de marirea Slavei Tale;

Pe line Te lauda ceata Slavita a Apostolilor, Multimea vrednica de lauda a proorocilor, Ostirea imbracata in alb a mucenicilor, Pe Tine Sfanta Biserica Te marturiseste pe intregul pamant, Tata al nesfarsitei mariri

Pe adevaratul Fiul Tau, Unul-Nascut, care trebuie cinstit si pe Sfantul Duh Mangaietorul; Tu, Hristoase, imparat al slavei, Tu esti Fiul vesnica!

    Tatalui,

Tu, care aveai sa Te intrupezi in om pentru a-1 mantui, nu Te-ai infricosat de pantecele Fecioarei;

Tu, dupa ce ai invins acul mortii, ai deschis credinciosilor imparatia cerurilor;

Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu in slavaTatalui; Credem ca vei veni ca Judecator;

Asadar, Te rugam vino in ajutorul robilor Tai, pe care i-ai rascumparat cu pretiosul Tau sange;

Daruieste-le slaVa cu sfintii Tai;

Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvanteaza niostenirea Ta;

si ca Domn al lor, condu-i pe ej si-i inalta in veac

in fiecare zi Te binecuvantam

si laudam numele Tau in veac si in veacul veacului.

Invredniceste-ne, Doamne, in ziua aceasta, fara pacat sa ne pazim;

Miluie,ste-ne pe noi, Doamne, mrluieste-ne pe noi;

Fie, Doamne, mila Ta peste noi precum am nadajduit in Tine;

in Tine, Doamne, am nadajduit, sa nu ma rusinez in veac!

   

Fara aceasta zestre spirituala creata de catre sfintii romani este greu de imaginat

cum au putut fi crestinate popoarele migratoare, slavii si hunii, bulgarii si tatarii^

(gagauzii) de catre romanii din nordul si sudul Dunarii.





Contributia lui Dionisie Exiguul la tezaurul literaturii patristice. .

Dionisie Exiguul s-a nascut la 470 e.n. in Scytia Minor. A fost instruit in manastirile din Dobrogea. Ajunge la Constantinbpol, de unde;este chemat la Roma ( de papa Ghelasie. Cunostea bine limbile latina si greaca. A predat dialectica la manastirea Vivaricem. -

El realizeaza o Antologie de texte patristice dintre care amintim Despre arearea omului de sfantul Grigore de Nissa, Scrisoarea sinodala clin anul 430, Tomosul catre armeni a patriarhului Proclu, Viata Sfantului Pahomie, Pocainta minunata a Sfintei Thaisia, Descoperirea capului Sf. han Botezatorul, Canoanele Sinoadelor Ecumenice, De ratione Paschae unde da randuiala sarbatoririi invierii Domnului, care se pastreza si azi.



Alte scrieri in limba latina.

Numarul scrierilor in limba latina este destul de insemnat si atesta o bogata viata spirituala a romanilor din nordul si sudul Dunarii. Dintre acestea mentionam: Patimirea ostasului daco-roman Dasius, Patimirea Sfantului Aemilianus, Scrisoarea Bisericii din Gotia " catre Biserica din Capadocia, Patimirea Sfantului Sava (.iotul , Epistola Sfantului Vasile cel Mare (din 373-374-e.n.) Epistola sfantului episcop Bretanion catre Sfantul Vasile cel Mare, Scrieri ale Sfantului Teotim l episcopul Tomisului, Cuvantarile fericitului parinte han episcopul cetati Tomis din provincia Scytia, Epistola episcopului Teotim al Il-lea al Tomisului (458 e.n.), Scrieri ale calugarilor sciti(din sec. al Vftea), Scrierile lui Leontiu de Bizant (536-543).

Toate aceste AĞlucrari pastrate in conditiile istorice atat de vitrege dovedesc ca viata spirituala din nordul si sudul Dunarii a fost foarte importanta pentru spatiul crestin rasaritean ortodox, ca doar migratiunea popoarelor barbare a intrerupt partial, aceasta viata culturala, literara, spirituala.

Chiar in conditiile cele mai vitrege, ea s-a continuat sub forma literaturii populare, ca emanatie a spiritualitatii specifice a poporului roman. Literatura populara a fost modelul reluarii firului creatiei literare culte atunci cand conditiile social-istorice au permis aceasta.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.