Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Modernismul si avangardismul despre Sinteze literare





Orice curent literar e modern fata de cele anterioare, prin insusi caracterul de noutate pe care il are. Renasterea este moderna fata de Evul Mediu, romantismul fata de clasicism, simbolismul fata de romantism etc. Modernismul devine insa pentru prima oara numele unui curent in 1890, cand Ruben Dario fondeaza ii modernismo.

Modernitatea, crede Hugo Friedrich, incepe cu poetul francez Baudelaire, la sfarsitul secolului al XK-lea, insa curentul se cristalizeaza autonom in jurul primului razboi mondial. Modernismul este o miscare ampla, mai veche si mai cuprinzatoare" (Matei CalinescU), care include si avangarda, desi in multe studii de specialitate cele doua concepte se suprapun. Avangarda este mai radicala, mai putin flexibila si mai dogmatica" decat modernismul, desi ea imprumuta practic toate elementele de la traditia moderna, dar in acelasi timp le dinamizeaza, le exagereaza si le plaseaza in contextele cele mai neasteptate, facandu-le adesea aproape de nerecunoscut" (Matei Calinescu, Cinci fete ale modernitatiI).

Fundamentul teoretic al modernismului se gaseste in gandirea lui Fr. Nietzsche, intuitionismul lui H. Bergson, fenomenologia lui E. Husserl, teoria relativitatii a lui A. Einstein si psihanaliza lui S. Freud. Daca in alte curente culturale tonul 1-a dat literatura, de data aceasta l-au dat artele plastice : Edvard Munch, Pablo Picasso. Principiul de baza al modernismului, dar mai ales al avangardei, pare a fi lozinca lui William Fleming: Singurul lucru permanent este schimbarea".

Avangarda literara este o notiune pusa in circulatie abia la sfarsitul secolului al XlX-lea, avand menirea de a pregati instaurarea unor noi structuri artistice, prin sublimarea celor vechi. in Discursul despre avangarda, Eugen Ionescu scria : Avangarda este un fenomen artistic si cultural care intr-adevar schimba totul. Prefer sa definesc avangarda in termeni de opozitie si de ruptura. in vreme ce majoritatea scriitorilor, artistilor, ganditorilor isi imagineaza ca sunt ai timpului lor, autorul rebel are constiinta ca este impotriva timpului sau. Omul de avangarda este ca un dusman in interiorul insusi al cetatii impotriva careia se revolta, este opozantul fata de sistemul existent".

Avangardistii opereaza intr-un spatiu intens bulversat, unde negarea si distrugerea sunt principii de baza, ei caracterizandu-se printr-o anume stare de furie si de exasperare pe care foarte bine o defineste Geo Bogza intr-un articol din revista Unu, intitulat Exasperarea creatoare" : Scrisul nostru nu e cautarea de a ajunge intr-o lume care ne exaspereaza. Nu exasperare impotriva unei lumi, unei tari, unei categorii oarecare, ci o exasperare totala, organica, o exasperare cosmica. Viata noastra e arsa de conflicte (). Exasperarea noastra e o exasperare pura. O exasperare impotriva a tot ce exista, o exasperare impotriva a tot ce nu exista. O exasperare impotriva noastra. O exasperare impotriva exasperarii!

    ".

Adrian Marino, in Avangarda literara, defineste scriitorii apartinand acestui curent ca avand constiinta contemporaneitatii, a sincronizarii, a integrarii si participarii la viata imediata, actuala, cu largi deschideri, totodata, catre viitor. Avangardismul se revolta impotriva trecutului osificat in formule vide, academice, invechite, cultivand spiritul de rebeliune, agresiunea, nihilismul, scandalul.

Avangarda corespunde unei crize a valorilor, a cautarii identitatilor, a sensului literaturii. Curentele artistice si literare subordonate acestei titulaturi generice sunt futurismul, cubismul plastic si literar, expresionismul, dadaismul, constructivismul, suprarealismul.

Principalele caracteristici ale avangardei literare pot fi formulate astfel: caracter eterogen, permanenta cautare a unei formule artistice, caracter insurectional, extremism, caracter antifilistin, anticonformist, antiacademizant, antiburghez, anticonventional, indrazneala, libertate absoluta, negativism radical, anarhism.

Avangardismul nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat literaturii un spirit nou, bantuit de neliniste, de framantari si tensiune, opunandu-se lancezelii, inertiei, automultumirii si dogmelor estetice de pana la el. Revolutia se produce atat in expresie, care devine tot mai autonoma", eliberata de orice constrangeri, mergand pana la refuzul regulilor gramaticale, logice si poetice, cat si in continut, deoarece incep sa se cultive starile vagi, onirice, subconstientul, ocultismul, automatismul psihic, hazardul.

Observam incoerenta ideatica si expresiva, discontinuitatile verbale si psihice, ostentatia expresiei total neinteligibile, mergand pe un registru amplu, de la parodic (UrmuZ) pana la absurd si grotesc (E. IonescU).

A) Dadaismul

Dadaismul apare ca termen si miscare literara in 1916, cand, la Ziirich, un grup de tineri scriitori, in frunte cu romanul Tristan Tzara, pun bazele unei noi literaturi, subordonata principiului Antiarta pentru antiarta".

Dadaistii voiau cu orice pret sa socheze bunul-simt comun prin insubordonarea fata de orice autoritate morala, culturala, sociala, logica chiar, prin negarea violenta a culturii, a civilizatiei, a progresului, a familiei, prin initierea unor conferinte in care oamenii politici sau militari ai timpului erau facuti idioti", prin organizarea de spectacole si concerte cu totul epatante, teribile, scandaloase (expozitie de pictura unde apare Gioconda purtand mustatI).

Noul curent a fost botezat de acelasi Tzara, prin implantarea unui cutit intr-un Larousse si prin deschiderea cartii la cuvantul dada". Reteta de creare a poeziei era formulata astfel: Luati un ziar/ Luati niste foarfeci./ Alegeti in ziar un articol care sa aiba lungimea pe/ Care doriti s-o dati poeziei dumneavoastra/ Decupati articolul/ Decupati de asemenea, cu grija, fiecare cuvant ce intra in/ alcatuirea articolului si puneti toate cuvintele intr-o punga./ Agitati incetisor./ Scoateti cuvintele, unul dupa altul, dispunandu-le/ in ordinea in care le veti extrage./ Copiati-le constiincios./ Poezia va va semana./ Iata-va un scriitor deosebit de original si inzestrat cu o/ incantatoare sensibilitate {Manifestul despre iubirea slaba si iubirea amara, 1920).

Protestul dadaist este de o agresivitate nemaiintalnita si se indreapta impotriva tuturor, fiind vizate toate sistemele : Unicul sistem inca acceptabil este acela de a nu avea sisteme". in 1919, Tristan Tzara pleaca la Paris, unde formeaza un alt nucleu dadaist, in jurul revistei ironic intitulate Litterature, alaturi de scriitorii francezi ce vor fonda mai tarziu suprarealismul: Andre Breton, Louis Aragon, Philippe Soupault. Se continua opera de negare si de distrugere a artei, subordonate lui Nu!

    ". Aceleasi angoase ii ravasesc pe toti, pe fundalul unei epoci de mare tragism.

Adrian Marino observa ca sub formele nihiliste si extravagante ale avangardei se joaca o adevarata drama existentiala: a absolutului si a relativului, a libertatii si a necesitatii, a puritatii si a coruptiei, a actiunii si a pasivitatii". Este o lume a dezradacinatilor, a lipsei de aderenta la un sistem de valori stabil, a lipsei de orizont.

Antipoetica dadaista cere imperativ eliberarea cuvantului de sub controlul ratiunii, dezagregarea semantica si sintactica a frazei, asocierea intamplatoare a cuvintelor care duce la un adevarat haos verbal, inventat din convingerea ca limbajul obisnuit este plin de constrangeri, contine formule si clisee care nu mai spun nimic, ducand la falsificarea spiritului. Prin aceasta poetica a intamplatorului" se prefigureaza literatura absurdului.

B) Constructivismul

Desi au existat manifestari ale avangardei inca inainte de primul razboi mondial, suportul sau teoretic va fi elaborat abia dupa razboi. Prima si una dintre cele mai importante reviste de acest gen este Contimporanul, publicatie condusa de poetul Ion Vinea, care va promova un dadaism constructiv", opus nihilismului lui Tristan Tzara.

Pozitia teoretica a constructivismului se precizeaza in 1924, intr-un Manifest activist catre tinerime de o violenta negatie, in care romanul este condamnat la moarte in favoarea reportajului cotidian", se vorbeste despre un teatru de pura emotivitate", in timp ce artele plastice trebuie sa fie expresie a formelor pure in raport cu ele insele".

Constructivismul condamna individualismul, preconizand trairea artistului in social, raportarea artei la stilul activist-industrial al epocii: Traim definitiv sub zodie citadina. Inteligenta, filtru, luciditate-surpriza. Ritm-viteza".

Forme ale constructivismului sunt integralismul, promovat de revista Integral, si chiar ermetismul barbian, asa cum apreciaza criticul G. Calinescu.

C) Suprarealismul

Suprarealismul este o miscare artistica aparuta in Europa dupa primul razboi mondial; o prima definitie a curentului a dat-o Andre Breton in 1924, in primul Manifest al suprarealismului: Automatism psihic pur, prin intermediul caruia se propune exprimarea fie verbal, fie in scris, sau in orice alta maniera, functionarea reala a gandirii. Dicteu al gandirii, in absenta oricarui control exercitat de ratiune, in afara oricaror preocupari estetice sau morale".

Curentul se increde in subconstient si vis, in jocul dezinhibat al gandirii, tinde sa anuleze mecanismele psihice anchilozate, sa nege notiunea de talent" in literatura si sa propuna o arta a suprarealitatii: Vis plus realitate".

Continuand directiile accentuat polemice ale avangardei, suprarealistii vor sa rupa definitiv cu traditia, sa distruga vechii idoli (Sa scuipam, in trecere, pe Edgar Poe"), sa reconceapa literatura aflata, dupa parerea lor, intr-un punct mort.

Ochiul poetului se intoarce acum in interior, in domeniul subiectivitatii, in imaginea visului si a somnului, spre senzatiile primitive, crude, necenzurate. in literatura romana, principalii exponenti ai acestui curent sunt Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Urmuz, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Baranga, grupati in jurul revistei Alge.

Concluzii: Modernismul romanesc s-a cristalizat pe trei momente sau etape, toate contribuind esential la dezvoltarea literaturii, cu prelungiri pana in prezent, sub forma postmodernismului: avangarda, ca o miscare radicala, modernismul lovinescian, care estompeaza decalajul dintre literatura romana si cea occidentala, valorificand o parte din ideile momentului anterior (Ion Barbu, T. Arghezi, B. Fundoianu, Anton Holban, Camil Petrescu etC), si neomodernismul, reprezentat de nume ca Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Mircea Ivanescu, care-si propune o actiune recuperatoare si reintegratoare, o intoarcere a poeziei la ea insasi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.