Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Lupta pentru limba romaneasca despre Sinteze literare





Problema utilizarii limbii romane devine si ea un aspect al actiunii de rascolire" sufleteasca. Clasele diligente", cu o spoiala (de cultura) straina", nu au nici un argument pentru a monta spectacole de binefacere in limba franceza. Logica, in punctul ei de plecare, reactia dirijata de N. Iorga se transforma insensibil intr-o miscare politica, nu fara repercusiuni nationaliste. Cind in februarie 1904, la Teatrul National se reprezenta comedia bulevardiera Madame Flirt, in franceza, N. Iorga trecu direct la anatemizarea boierimii franceze din Romania", solicitand, in acelasi timp, masuri represive (Sam., 22 febr. 1904). Recidiva, dupa doi ani, aparu ca o provocare. Din initiativa societatii Obolul", urma ca la 13 si 15 martie 1906, un grup de amatori sa apara intr-un spectacol coupe", cu o piesa in romaneste (Pe malul girlei de D. C. OUanescu-AscaniO) si trei piese in franceza. intre timp, la Ateneu se rostisera doua conferinte, tot in. franceza, audiate de reprezentanti ai claselor suprapuse. N. Iorga protesta la 12 martie la Universitate, in fata studentilor, demonstrind za limba e dovada individualitatii noastre ca popor, cea mai scumpa mostenire a stramosilor care au lucrat, generatie de generatie, la elaborarea acestui suprem product sufletesc". in aceeasi zi, prin ziarul Epoca, istoricul adresa o rugaminte" publicului, cerindu-i sa boicoteze spectacolul anuntat. Se invoca trecutul si viitorul unui neam, care nu e doar menit unei umi-linti si unei batjocore pentru toate veacurile". Rugam suna apelul pe oricine se poate gindi la mosii, la stramosii sai, traiti cinstit in tara romaneasca, cu grai romanesc, cu suflet romanesc, rugam pe oricine nu vrea sa-si arunce copiii in valmasagul vremurilor, fara sa stie in ce limba ii vor pomeni aceia care vor veni dupa dinsii, ii rugam cu o caldura ce nu se poate cobori in cuvinte, sa nu vie la Teatrul National in seara de 13 martie si in seara de 15 martie 1906". Primejdia instrainarii claselor dirigente forma la 13 martie obiectul unei noi conferinte, la Turverein", in care oratorul, de o elocinta memorabila, declara deschisa lupta pentru limba romaneasca". intre auditori, in majoritate studenti, D. Anghel e captivat de temperamentul vorbitorului cu cap de mag". O putere elementara de uragan trecea in glasul acela, omul transfigurat ca un anacrest, ca un ratacit din alta lume, vorbea facind procesul boierilor de astazi, in comparatie cu boierimea veche. Cuvintele lui biciuiau, arzatoare, ironia isi arata dintii sclipitori, duiosia gasea culori de o fragezime minunata, cugetarea aprindea licariri fantastice (). Era elocventa care antreneaza masele, suflul puternic care nu cunoaste stavila, elanul neinfrinat care te duce la baricada" (Junimea literara, 1911, nr. 7-9).



Desi consiliata cu vorbe domoale si linistitoare" sa se retraga, studentimea adunata in fata Teatrului National se ciocni cu armata. Impresionat, Mihail Sadoveanu isi comunica impresiile lui G. Ibraileanu, condamnind ,,1 rantuzoma-nia", capriciile citorva nobile dame" si interventia fortei, din pricina carora s-a produs cea mai grozava si mai singe-roasa miscare". S-au desfundat pavajele de granit pentru a fi transformate in proiectile si s-au organizat adevarate baricade, care au respins de 3 sau de 4 ori atacurile cu baioneta ale trupelor. Au fost lucruri pe care nu le voi uita niciodata (). inchipuieste-ti ca s-a cerut voie de catre cei ce voiau sa dea reprezentatia ca sa se traga asupra multimii cu gloante" (Scrisori catre Ibraileanu, E.P.L., 1966, p. 208). Din perspectiva diferita, Al. Davila, director al Teatrului, remarca aspectul diversionist, vazind in evenimentele de la 13 martie o manifestatie pusa la cale, sovinista". S-au facut arestari de manifestanti, constatindu-se oficial ca, din 16 studenti arestati, posedind cartea de legitimatie eliberata de universitate, 11 erau agenti secreti de politie !

   " (Din torsul zilelor, voi. II, Scrisoarea XVII, FrantuzitiI).

Actiunea lui N. Iorga continua, istoricul tinind conferinte in diverse orase din tara. Vlahuta lanseaza un manifest in acelasi spirit, semnat de scriitori si profesori. La Iasi, la 19 martie, chemind la solidaritate, N. Iorga anunta constituirea societatii Fratia bunilor romani, cu scopul de : a apara si sprijini, in orice imprejurare, limba, literatura si interesele cele mai inalte ale poporului roman, privit ca o singura fiinta sufleteasca". Alte puncte ale programului reclama : ,,recunostinta, iubire si deosebita ingrijire pentru taranimea muncitoare, care este partea cea mai insemnata, mai harnica si mai curata din poporul romanesc" ; un plan de culturalizare, prevazind biblioteci populare si cicluri de conferinte ; aiasuri pentru apararea drepturilor poporului, asanarea climatului politic si altele. Toate aceste indatoriri se iau pe cinste si constiinta, pe toata viata". Viata romaneasca nu in-tirzie sa remarce, la miscellanea (1906, nr. 2) caracterul utopic al conferintelor lui N. Iorga rostite in provincie. Confidential, Mihail Sadoveanu regreta, scriindu-i lui G. Ibraileanu. tonul notei in cauza. N.Iorga, acest om asa de cinstit, asa de salbatic de cinstit si asa de naiv si susceptibil", nu poate fi suspectat. Nu e vorba de un nou partid. E vorba de formarea unei opinii publice. Fratia" ar cuprinde oameni cinstiti din toate partidele". Actiunea lui N. Iorga, viza lucruri care,, la urma urmei, si d-tale iti sint scumpe, si d-lui Stere, si d-lui Bujor" (Scrisori catre Ibraileanu, E.P.L., 1966, pp. 210, 212). Fondul politic al Fratiei" se releva insa curind. Titulatura miscarii se schimba in Liga bunilor romani" pentru a deveni in 1910, dupa asocierea cu gruparea lui A. C. Cuza (pina in 1914), Partidul nationalist-democratic. Separindu-se-si combatind dupa razboi, in sute de articole, pericolul fascist, N. Iorga a cazut victima asasinilor pe care i-a reprobat.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.