Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Lupta pentru limba romaneasca despre Sinteze literare



Problema utilizarii limbii romane devine si ea un aspect al actiunii de rascolire" sufleteasca. Clasele diligente", cu o spoiala (de cultura) straina", nu au nici un argument pentru a monta spectacole de binefacere in limba franceza. Logica, in punctul ei de plecare, reactia dirijata de N. Iorga se transforma insensibil intr-o miscare politica, nu fara repercusiuni nationaliste. Cind in februarie 1904, la Teatrul National se reprezenta comedia bulevardiera Madame Flirt, in franceza, N. Iorga trecu direct la anatemizarea boierimii franceze din Romania", solicitand, in acelasi timp, masuri represive (Sam., 22 febr. 1904). Recidiva, dupa doi ani, aparu ca o provocare. Din initiativa societatii Obolul", urma ca la 13 si 15 martie 1906, un grup de amatori sa apara intr-un spectacol coupe", cu o piesa in romaneste (Pe malul girlei de D. C. OUanescu-AscaniO) si trei piese in franceza. intre timp, la Ateneu se rostisera doua conferinte, tot in. franceza, audiate de reprezentanti ai claselor suprapuse. N. Iorga protesta la 12 martie la Universitate, in fata studentilor, demonstrind za limba e dovada individualitatii noastre ca popor, cea mai scumpa mostenire a stramosilor care au lucrat, generatie de generatie, la elaborarea acestui suprem product sufletesc". in aceeasi zi, prin ziarul Epoca, istoricul adresa o rugaminte" publicului, cerindu-i sa boicoteze spectacolul anuntat. Se invoca trecutul si viitorul unui neam, care nu e doar menit unei umi-linti si unei batjocore pentru toate veacurile". Rugam suna apelul pe oricine se poate gindi la mosii, la stramosii sai, traiti cinstit in tara romaneasca, cu grai romanesc, cu suflet romanesc, rugam pe oricine nu vrea sa-si arunce copiii in valmasagul vremurilor, fara sa stie in ce limba ii vor pomeni aceia care vor veni dupa dinsii, ii rugam cu o caldura ce nu se poate cobori in cuvinte, sa nu vie la Teatrul National in seara de 13 martie si in seara de 15 martie 1906". Primejdia instrainarii claselor dirigente forma la 13 martie obiectul unei noi conferinte, la Turverein", in care oratorul, de o elocinta memorabila, declara deschisa lupta pentru limba romaneasca". intre auditori, in majoritate studenti, D. Anghel e captivat de temperamentul vorbitorului cu cap de mag". O putere elementara de uragan trecea in glasul acela, omul transfigurat ca un anacrest, ca un ratacit din alta lume, vorbea facind procesul boierilor de astazi, in comparatie cu boierimea veche. Cuvintele lui biciuiau, arzatoare, ironia isi arata dintii sclipitori, duiosia gasea culori de o fragezime minunata, cugetarea aprindea licariri fantastice (). Era elocventa care antreneaza masele, suflul puternic care nu cunoaste stavila, elanul neinfrinat care te duce la baricada" (Junimea literara, 1911, nr. 7-9).





Desi consiliata cu vorbe domoale si linistitoare" sa se retraga, studentimea adunata in fata Teatrului National se ciocni cu armata. Impresionat, Mihail Sadoveanu isi comunica impresiile lui G. Ibraileanu, condamnind ,,1 rantuzoma-nia", capriciile citorva nobile dame" si interventia fortei, din pricina carora s-a produs cea mai grozava si mai singe-roasa miscare". S-au desfundat pavajele de granit pentru a fi transformate in proiectile si s-au organizat adevarate baricade, care au respins de 3 sau de 4 ori atacurile cu baioneta ale trupelor. Au fost lucruri pe care nu le voi uita niciodata (). inchipuieste-ti ca s-a cerut voie de catre cei ce voiau sa dea reprezentatia ca sa se traga asupra multimii cu gloante" (Scrisori catre Ibraileanu, E.P.L., 1966, p. 208). Din perspectiva diferita, Al. Davila, director al Teatrului, remarca aspectul diversionist, vazind in evenimentele de la 13 martie o manifestatie pusa la cale, sovinista". S-au facut arestari de manifestanti, constatindu-se oficial ca, din 16 studenti arestati, posedind cartea de legitimatie eliberata de universitate, 11 erau agenti secreti de politie !

   " (Din torsul zilelor, voi. II, Scrisoarea XVII, FrantuzitiI).

Actiunea lui N. Iorga continua, istoricul tinind conferinte in diverse orase din tara. Vlahuta lanseaza un manifest in acelasi spirit, semnat de scriitori si profesori. La Iasi, la 19 martie, chemind la solidaritate, N. Iorga anunta constituirea societatii Fratia bunilor romani, cu scopul de : a apara si sprijini, in orice imprejurare, limba, literatura si interesele cele mai inalte ale poporului roman, privit ca o singura fiinta sufleteasca". Alte puncte ale programului reclama : ,,recunostinta, iubire si deosebita ingrijire pentru taranimea muncitoare, care este partea cea mai insemnata, mai harnica si mai curata din poporul romanesc" ; un plan de culturalizare, prevazind biblioteci populare si cicluri de conferinte ; aiasuri pentru apararea drepturilor poporului, asanarea climatului politic si altele. Toate aceste indatoriri se iau pe cinste si constiinta, pe toata viata". Viata romaneasca nu in-tirzie sa remarce, la miscellanea (1906, nr. 2) caracterul utopic al conferintelor lui N. Iorga rostite in provincie. Confidential, Mihail Sadoveanu regreta, scriindu-i lui G. Ibraileanu. tonul notei in cauza. N.Iorga, acest om asa de cinstit, asa de salbatic de cinstit si asa de naiv si susceptibil", nu poate fi suspectat. Nu e vorba de un nou partid. E vorba de formarea unei opinii publice. Fratia" ar cuprinde oameni cinstiti din toate partidele". Actiunea lui N. Iorga, viza lucruri care,, la urma urmei, si d-tale iti sint scumpe, si d-lui Stere, si d-lui Bujor" (Scrisori catre Ibraileanu, E.P.L., 1966, pp. 210, 212). Fondul politic al Fratiei" se releva insa curind. Titulatura miscarii se schimba in Liga bunilor romani" pentru a deveni in 1910, dupa asocierea cu gruparea lui A. C. Cuza (pina in 1914), Partidul nationalist-democratic. Separindu-se-si combatind dupa razboi, in sute de articole, pericolul fascist, N. Iorga a cazut victima asasinilor pe care i-a reprobat.





 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.