Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Formula specificului national: Viata romaneasca despre Sinteze literare





Doua tendinte dominante, combinate cu altele, prezideaza dezbaterile ce premerg intemeierea Vietii romanesti : pledoaria pentru culturalizarea maselor si ideea de specific national in cultura. Particularitatile social-eulturale ale momentului sint schitate de G. Ibraileanu, intr-o retrospectiva, Dupa 27 de ani. in 1906, cind a aparut revista, situatia era aceasta : Sus o elita "sociala care nu cetea decit frantuzeste. Jos un popor care nu cetea nimic. Apoi un neinsemnat curent literar care transplanta in romaneste literatura franceza (spre uzul nimanuI) si un puternic curent taranist literar care ajunsese sa ceara oprirea cartilor straine de a intra in tara ca sa nu strice mintea romanilor si sa nu fie lovita de concurenta literatura taranista. Viata romaneasca a venit cu o idee foarte simpla. Cultura unei tari inapoiate nu se poate dezvolta fara sprijinul puternic al intregii culturi umane ; aceasta cultura umana trebuie asimilata ca sa devie nationala ; asadar cit mai multa cultura straina, dar in acelasi timp cit mai multa asimilare a ei. (Un exemplu stralucit de bogata cultura straina, asimilata perfect de un robust organism national, este poezia iui EminescU)". Receptiva, revista de la Iasi se pronunta, din propriu-i punct de vedere, pentru formele noua", vehiculate in numele poporanismului. Campania se orienta concomitent impotriva conservatorilor si a taranistilor literari, impotriva Convorbirilor si a Samanatorului" (Viata rom., 1933, nr. 1). Pina la un punct si sub anumite aspecte, Viata romaneasca reflecta influenta ideologiei poporaniste ; a pune semnul egalitatii intre poporanism, ca doctrina politica, si activitatea din prima etapa a revistei ar fi insa o exagerare.

Subintitulata revista literara si stiintifica", Viata romaneasca lansa in primul sau numar, de la 1 martie 1906, un program mai mult cultural, problemele literare fiind expediate sumar. Cuvintul Catre cititori (nesemnaT), redactat se pare de C. Stere, include idei de nuanta poporanista, legind aspectele sociale de cultura pentru popor. in esenta, idealul gruparii e : munca pe eimpul culturii nationale". Se schita directia de actiune, cu aluzii transparente la exclusivismul samanatorist : Foarte multi nu-si dau seama ca notiunea de cultura nationala nu e in contrazicere cu cea de cultura universala, omeneasca. Mai mult : ca un popor nu-si poate justifica dreptul la existenta distincta in sinul popoarelor civilizate decit daca poate contribui cu ceva la cultura universala, dindu-i nota specifica a geniului sau". Contributia romaneasca la cultura universala trebuie sa porneasca de la popor, care, in tara noastra, el singur este o clasa pozitiva si a pastrat mai curat sufletul romanesc". Imitarea modelelor straine, in arta si literatura, e osindita, numai speaificul national asigurind intrarea in circuitul valorilor universale. insa o cultura nationala" de un aspect specific, nu se va naste decit atunci cind masele mari populare, adevarat romanesti, vor lua parte si la formarea si la aprecierea valorilor culturale limba literara, literatura, forme de viata etc". Transformare de imensa anvergura, posibila atunci cind, prin cultura, viata politica mai larga si ridicare economica, taranimea va capata in stat valoarea sociala proportionala cu valoarea sa numerica, economica, morala si nationala, cind vom fi un popor, cind toate clasele sociale vor fi ale aceluiasi popor, cind trecerea de la virful la baza piramidei sociale se va face pe nesimtite". Perspectiva ridicarii" maselor, pe plan complex, sta sub semnul evolutionismului. Nu cultura de orice fel, ci sultura nationala, care sa exprime in armonia culturii europene rasunetul sufletului nostru".

Ideea de poporanism e lansata cu precautie, intr-o singura fraza, de aspect concluziv : Si daca este nevoie sa dam idealului nostru cultural, national si democratic un nume cuprinzator numele sau este :""Poporanismul". Definitie cu totul elastica. Pentru completare, G. Ibraileanu trasa la cronica literara (Scriitori si curentE) profilul de scriitor apropiat revistei. Compasiunea pentru umilitii si ofensatii vietii" (formulare de nuanta dostoievskiana) devine criteriu etic-social distinctiv. Scriitorul roman care, macar cind vorbeste de tarani, ar putea sa-si arate recunostinta catre ei prin raspindirea unei atmosfere de simpatie, si n-o face, ci dimpotriva, raspindeste antipatie, n-are un suflet inalt, isi AĞexprima sentimenteAğ inferioare, cu sau fara talent AĞimaginiAğ nu este la inaltimea vremii si a idealurilor celor mai sfinte ale poporului sau. Nu este poporanist !

   " Criticul nu impinge insa lucrurile mai departe, refuzind sa atribuie poporanismului valente estetice.



Evocind momentul 1906 (Cum am devenit director al Vietii romanesti"), C. Stere a precizat ca fara multa greutate s-a cazut de acord asupra titlului revistei", propus probabil de Vlahuta : Viata romaneasca, poate in amintirea Vietii conduse de el, dar si ca replica la Viata noua, simbolista, a lui Ovid Densusianu, ivita in 1905. Revista are in. vedere spiritualitatea romaneasca in intregul ei, fiind preocupata, scrie Ibraileanu, de unitatea nationala, caci nu rupti in bucati" pot progresa romanii (Dupa 27 de anI). Invitat sa colaboreze de la primul numar, Mihail Sadoveanu se adresa de Ia Bucuresti, la 3 februarie 1906, lui G. Ibraileanu : Revista pe care voiti s-o scoateti si al carei suflet esti dumneata, a mai fost planuita aici, in Bucuresti, de dr. Cantacuzino, Gherea, I. Teodorescu, Voinov, P. Bujor si altii. Era considerata atunci ca o nevoie si acum tot ca o nevoie e considerata, si poate ca e venita la vreme" (Scrisori catre Ibraileanu, 1966, p. 206).



Dobrogeanu-Gherea era solicitat de Ibraileanu sa accepte conducerea publicatiei : Te rugam sa te pui in fruntea ei sau cel putin sa colaborezi de la primul numar pentru ca sa stie toata lumea, prin faptul colaborarii dumitale, ce vrea sa fie aceasta revista" (Viata rom., 1956, nr. 11). Criticul de la Iasi arbora ideea falsa a comunitatii de interese intre poporanism si socialism. Raspunsul fiind negativ, directia si-o asuma C. Stere, pentru jpartea literara, si Paul Bujor, pentru partea stiintifica.

Primul numar al Vietii romanesti fu primit ca un eveniment ; publicatiile mensuale din epoca treceau pe al doilea plan. La 13 martie, Mihail Sadoveanu ii comunica lui Ibraileanu ecouri de la Bucuresti. Revista mi-a facut negresit o foarte buna impresie. Chipul cum e facuta si cuprinsul o fac sa fie cea dintii revista europeana de la noi. Vinerea trecuta ducindu-ma la Vlahuta, si el spunea ca acest numar e mai bun decit oricare numar din La Revue (La Revue des deuoc mondes, publicatie de cultura, cu rubrici de economie, filozofie, istorie, sociologie etC). Peste citva timp (la 3 apriliE) un nou mesaj subliniaza aprecierea initiala. intr-adevar, AĞViata romaneascaAğ a avut un succes desavirsit. Si e menita de aici incolo sa aiba si succes si inriurire. Cu cit se va ras-pindi mai mult in tarile supuse, cu atit va fi mai bine, cu atit mai folositoare influenta ei, si cu atit mai de felicitat conducatorii ei". La al doilea numar, scriindu-i fratelui" Bujor, Vlahuta era entuziasmat. Hotarit, e cea mai buna revista din cite s-au incercat la noi, si e asa de interesanta si de minunat scrisa, c-ar putea sa faca cinste oricarei tari civilizate". Pe plan etic, programul revistei reprezenta salvarea. ,,in zapaceala prin care trecem, revista voastra nu numai ca ne arata drumul mintuirii, dar ne si duce spre mintuire, caci e atita simtire de adevar si dragoste de neam in ce spuneti voi, incit cuvintul vostru pune pe ginduri si ceea ce veti vedea in curind pune pe treaba". Pe scurt : Viata romaneasca va insemna un moment istoric in regenerarea neamului acestuia" (14 apr. 1907). Si tinarul Vasile Parvan, la studii de specializare la Berlin, colaborator la cronica istorica, declara (la 17 apr. 1907) ca publicatia de la Iasi este cea mai buna revista care apare azi la noi" (Scrisori, Fondul Ibraileanu, Bibi. Univ. IasI). Un incident cu C. Stere 1-a indepartat insa, de la inceput, de ea. Dintr-un Act de asociatiune de la 5 oct. 1907, privind dreptul de proprietate", rezulta ca publicatia era subventionata initial de sapte asociati (C. Botez, I. Botez, M. Carp, G. Ibraileanu, Gh. Kernbach, dr. N. Quinezu si C. SterE), directorul, C. Stere, rezervindu-si dreptul de a-si alege pe codirectorul stiintific" (Fondul Ibraileanu, Bibi. Univ. IasI). Paul Bujor, codirector, se retrase insa, in 1907, cind C. Stere deveni prefect liberal de Iasi, in timpul rascoalelor. Pe coperta Vietii romanesti aparu numele profesorului dr. I. Cantacuzino (care era si licentiat in literE). Savantul aducea numai prestigiul stiintific, caci, mutat la Bucuresti din 1901, nu putea contribui la orientarea curenta.



Revista are un grup de prieteni", dar nu practica spiritul sectar. intr-un interviu, G. Ibraileanu afirma clar : Viata romaneasca a tiparit pe toti scriitorii romani" si a laudat pe toti scriitorii romani". Din stilpii" ei au facut parte multi scriitori munteni" : in conceptia criticului, revista continua traditia veche din Moldova, inceputa inca de la Dacia literara, de a reprezenta intreaga literatura nationala" (Adevarul literar, 1926, nr. 269). in primii ani de aparitie la Viata romaneasca publica fosti convorbiristi (Ana Conta-Kernbach, Matilda Cugler-Poni, N. VolentI) si poeti de la Contemporanul, intre care Gh. din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, nume fara stralucire. La intervale mari apar Vlahuta si Cosbuc, cel dintii trimitind pamfletul 1907". Nu de la acestia, cu o cariera aproape incheiata, erau asteptate colaborari in serie. Ze-latori ai poeziei sint tinerii, meteorii si cometele", cum ii defineste in amintirile de fost director C. Stere : D. Angliei, St. O. Iosif, destul de frecvent Octavian Goga (Un om, Cin-iecele melE), foarte activ Mihai Codreanu. Se gasesc cu intermitente Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Elena Farago. Sint acceptati reprezentanti ai formelor noi, Ion Minulescu si Tudor Arghezi, ultimul cu pagini splendide : Declaratia lui Caligula, Arheologie, Doliu, Ruga de vecernie etc. Sub influenta lui A. Mirea, la Iasi se produce in 1909 adevaratul debut al lui G. Topirceanu. Din 1911 acesta, chemat de la Bucuresti, e secretar de redactie. Alt debutant foarte diligent, incurajat de G. Ibraileanu, se numeste Demostene Botez. Lecturile lui Matei I. Caragiale, in redactie (de fata fiind I. L. Caragiale si Vlahuta) nu produc impresie. Emil Isac, Ion Pillat, Victor Ef-timiu sint alti colaboratori. Apropiata de gruparea ieseana, desi n-a cunoscut-o direct, Alice Calugaru expedia intre 1910 si 1914 poezii de profunda tensiune. Debuteaza in acest timp, cu o poezie nesemnata, Otilia Cazimir (pseudonimul fiind dat de G. Ibraileanu si Mihail SadoveanU).

Printre prozatorii primei etape putea fi intilnit, cu evocari agreabile, batrinul Nicu Gane de la Convorbiri literare. La insistentele lui Ibraileanu, Caragiale ofera povestirea Kir lanulea (1909) iar Delavrancea alegoria Stapinea odata ; de citeva ori e prezent Vlahuta. Ura sexagenar cu figura de faun. Calistrat Hogas, debutant cu un sfert de veac inainte la Piatra Neamt, da acum intreaga masura a unui talent cuceritor, adaugind memoriilor de calatorie, anterioare, povestiri si portrete (Parintele Ghermanuta, Floricica, Parintele lovinadie, Cuconu lonita Hrisanti, Cucoana MarietA). Un scriitor reticent, I. Al. Bratescu-Voinesti, mai putin cunoscut pina la i906, publica in Viata romaneasca pagini de maturitate : in lumea dreptatii, Blana lui Isaia, Calatorului ii sade bine cu drumul, Conu Alecu, Din carnetul unui jurat si altele. Venit de la Samanatorul (unde continua sa colaboreze pina in 1907) Mihail Sadoveanu, prezent de la primul numar, semneaza in etapa 1906 1916 de peste optzeci de ori. in Viata romaneasca au aparut insemnarile lui Neculai Manea, Cintecul amintirii, Neamul Soimares-tilor, capodopere ca Bordeienii si Haia Sanis; creatorul Bor-deienilor se infatisa publicului ca scriitor reprezentativ al revistei. De peste munti erau primite cu simpatie nuvelele si schitele lui Ion Agirbiceanu ; la Iasi vad tiparul excelentele Fefeleaga si Luminita, precum si povestirea Popa Man. Cu solicitudine era inconjurat Gala Galaction, ,,o persoana foarte distinsa" (cum ii apare lui IbraileanU) care aducea, printre altele, nuvela La Vulturi. Aveau acces la Viata romaneasca Jean Bart (debutant la Lumea noua, si Pagini literarE), Spiridon Popescu, I. I. Mironescu, la care tentele poporaniste sint mai vizibile, C. Sandu-Aldea, I. C. Vissarion, N. N. Beldiceanu, Lucia M antu, Virgil Cioflec. Un umorist e D. D. Patrascanu, cu O audienta la Ministerul de razboi, Ce cere publicul de la un deputat, invingatorul lui Napoleon si alte scrieri. C. Stere publica impresii fugitive", Patru zile in Ardeal. Citeva scKite in nota clasica apartin lui G. Topirceanu ; de semnalat o singura data Liviu Rebreanu, cu nuvela O stringere de mina (devenita : OcrotitoruL). Introdusa de Constanta Marino-Moscu (colega de liceu cu Elena IbraileanU), Hortensia Papadat-Ben-gescu aduce in prozele sale o putere de investigatie valorificata dupa razboi in romanul analitic.



Hotarit, teatrul publicat de Viata romaneasca nu atinge nivelul epicei. Legenda funigeilor, Cometa si Carmen Saecu-lare, iesite din colaborarea Anghel-Iosif, apartin mai mult poeziei. Lucid, Ibraileanu vede in Cometa o comedie de salon". Nici piesa De ziua mamei de Sadoveanu, nu e decit o prelucrare dupa un model francez. Probleme etice delicate ridica drama Sorana de Bratescu-Voinesti ; piesa avu succes, dar nu marcheaza un moment memorabil. La prestigiul revistei contribuie insa dezbaterile critice (studii, articolE) privind fenomenul literar romanesc si universal. De la primele numere, Ibraileanu imprima capitole din Spiritul critic in cultura romaneasca (prezentare inceputa in Curentul noU) studiind cultura in corelatie cu factorii sociali determinanti. In cadrul criticii de directie, de remarcabila vioiciune sint articolele Morala in arta, Taranul in literatura romaneasca, Semnificatia sociala a operei lui Caragiale. O ampla cercetare e consacrata operei lui I. Al. Bratescu-Voinesti, in functie de optica de clasa a prozatorului. Paralel cu numeroasele cronici si polemici, criticul da sinteze despre Caragiale si Nicu Gane iar din literatura universala despre Baudelaire, Tolstoi, Sully Prudhomme. Criteriul interdependentei dintre literatura si societate e subliniat si de H. Sanielevici in ale sale clasificari literare din 1909 ; mai patrunzator era insa studiul Sarmanul Dionis. Iza-bela Sadoveanu si Octav Botez fac, in special, critica la obiect, intretinind capitolul recenzii. Un comparatist foarte informat, Charles Drouhet, intreprinde un studiu doct : Modelele franceze ale teatrului lui Alecsandri. De mentionat si studiul lui C. Sarcaleanu (C. SterE), despre Contele L. N. Tolstoi. Cronici si recenzii insumeaza opinii despre mai toate scrierile notabile, Viata romaneasca furnizind sub acest aspect o imagine cvasi completa a miscarii literare contemporane.

Campaniile Vietii romanesti impotriva simbolismului (considerat absconS) sint conduse sistematic, numar de numar, de Ibraileanu, polemist exceptional. insa criticul nu e fanatic. Nu ni se poate imputa ca sintem exclusivisti in aprecierea operelor de arta. in articolele, in cronicile, in recenziile noastre am laudat opere de toate scolile : clasice, realiste, romantice, simboliste etc. Unii publicisti s-au aratat chiar nedumeriti de aceasta abatere de la programul nostru AĞpoporanistAğ, parca poporanismul ar fi o scoala literara, si nu : intai o chestie de nationalizare a literaturii culte, fie ea clasica, romantica, ori simbolista ; si in al doilea rind o chestie de simpatie artistica, fie artistul simbolist, romantic ori clasic". Criteriul de selectie este eclectic si numai cind realismul e dispretuit, se intervine hotarit. Nici o scuza pentru auditia colorata" si asociatiile bizare care favorizeaza absconsitatea. intelegere obtin Tudor Arghezi si Ion Minuleseu, care ies din ceata" progresiv (Literatura absconsa, in Viata romaneasca, 1910, nr. 5, pp. 257, 258).

La conducerea Vietii romanesti, Ibraileanu detine rolul efectiv, imprimindu-i trasaturi ale propriei personalitati : finete intelectuala, spirit combativ, capacitate de sinteza. In corespondenta cu G. Topirceanu dintre 1909 si 1911 criticul repeta de citeva ori idealurile in legatura cu revista : inaltimea", prestigiul" !

    isi insusise ce-i parea pozitiv la periodice cu renume (La Revue des deux Mondes, Mercure de France, Ri-vista d ItaliA). Diviziunile tematice odata alese, revista le-a pastrat cu consecventa, impunind astfel un stil. Literaturii propriu-zise i se alatura, complimentar, rubrica Documente omenesti, repertoriu de observatii critice din actualitatea sociala, purtind semnaturile lui G. Ibraileanu, C. Hogas, M. Sadoveanu (Un poet s-un filozoF), D. D. Patrascanu, Artur Gorovei Spiridon Popescu si altii. intregind fizionomia publicatiei, prin reflectarea multilaterala a actualitatii, un rol important au comentariile (Scrisorii din tara si strainatatE) si cronicile : cronica interna, externa, sociala, economica, stiintifica, teatrala, lingvistica, plastica, cronica invatarriintului etc. Viata romaneasca acorda acestora o atentie exceptionala, intre semnatari gasindu-se personalitati : Radu Rosetti, I. G. Duca, V. Mad-gearu, C. Stere (economiE), A. D. Xenopol, V. Pirvan (istoriE), Gr. Antipa, dr. N. Leon, I. Simionescu, dr. C. I. Parhon (biologie, medicina), Al. Philippide, G. Pascu (lingvistica). Re-luind traditia Contemporanului cronica stiintifica abordeaza domenii felurite : geologie, sociologie, electricitate, agronomie etc. Aspiratia redactiei e sinteza : fiecare numar, un tur de orizont complet. in august 1916, Romania angajindu-se in conflagratia mondiala, prima etapa a Vietii romanesti, caracterizata prin-Ir-un mare entuziasm creator, se incheie. Timp de un deceniu, revista de la Iasi a polarizat in jurul ei scriitori si personalitati stiintifice reprezentative : a format si impus valori noi, remarcabile, amintind, prin rezultate, epoca de aur a Convorbirilor literare.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.