Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII despre Sinteze literare





1. Definirea conceptelor

2. O rapida privire asupra dezvoltarii activitatii de cercetare literara la noi

3. Personalitati ale secolului al XX-lea

» Scurta prezentare generala

» Eugen Lovinescu

» George Calinescu

» Tudor Vianu



1. Definirea conceptelor

Pe parcursul evolutiei sale, literatura romana a fost din plin sustinuta prin lucrarile marilor sai cercetatori - de la Titu Maiorescu, la G. Calinescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu s.a. Este demn de remarcat faptul ca acesti promotori de literatura au reusit sa imbine in mod fericit elementele de estetica generala (care presupun posibilitatile de investigare artistica de ansamblU) si de teorie literara (care raporteaza investigatia artistica de ansamblu la investigatia literara, propunand cercetatorilor de literatura instrumentele de lucrU) si cu cerintele criticii literare (care aplica respectivele instrumente teoretice asupra textului literaR), spre a ajunge la definirea unor fragmente de istorie literara si chiar la prezentarea acestei istorii pe ansamblul ei.



2. O rapida privire asupra dezvoltarii activitatii de cercetare literara la noi

a-  Implicatiile criticii in evolutia literaturii romane au intervenit chiar odata cu fundamentarea literaturii moderne. in articolul-program al revistei Dacia literara" (1840), M. Kogalniceanu apara ideea de originalitate in literatura si dezvolta in acelasi timp sensurile spiritului critic (care trebuia sa exercite o influenta hotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul secolului trecuT): Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana".

a-  Primele incercari de cercetare critica au apartinut pasoptistilor I. H. Radulescu, Alecu Russo si V. Alecsandri (a se vedea Curs intreg de poezie de I. H. Radulescu, Critica criticii a lui Alecu Russo, Romanii si poezia lor de V. AlecsandrI).

Parintele autoritar al criticii noastre lite/are este - fara nici o indoiala - Titu Maiorescu (vezi capitolul apartE).

a-  La inceputul secolului al XX-lea, G. Ibraileanu si N. Iorga au propus doua tendinte diferite: primul cauta relatia literaturii cu mediul, accentuand latura senti-mental-romantica a poporanismului, partea de critica sociala cuprinsa in ea, indemnul la compasiunea pentru lumea chinuita a satului" (D. MicU). Tot el a impus distinctia dintre romanul de analiza si cel de creatie {Creatie si analiza). N. Iorga a cautat relatia dintre literatura si istorie. El s-a impus mai ales prin documentare si acuitatea interpretativa, prin modul in care a demonstrat originalitatea culturii romanesti.

a-  Eugen Lovinescu a intervenit in mod absolut autoritar pe parcursul dezbaterilor actionand in directia adaptarii modernismului culturii si civilizatiei romanesti (vezi subcapitol apartE).

a-  Tudor Vianu s-a impus in cultura noastra ca un spirit sintetic de inalta simtire umanista, pornind de la redescoperirea lui T. Maiorescu si de la prima Estetica romaneasca autentica. El a pus bazele stilisticii la noi (vezi subcapitol apartE).

a-  Dumitru Caracostea s-a orientat catre un comparatism al formulelor, studiul comparativ al semnificatiilor fiind in masura sa diferentieze intr-o maniera mai convingatoare un scriitor de un alt scriitor" {Arta cuvantului la EminescU). Cercetarile sale literare au in vedere atentia fata de text, interpretarile stilistice pornind de la particularitatea lingvistica, prin corelatii tot mai largi, de la constiinta interdeterminarii dintre parte si intreg (vezi analiza poemului Luceafarul de M. EminescU).

Prin monografia Miorita, D. Caracostea inaugureaza la noi studiile de Geografie literara. Tot el a impus limba ca opera de arta si ca temelie a literaturii culte.

a-  Dumitru Popovici a creat un sistem de cercetare istorico-literara bazat pe explorarea erudita, minutioasa, insistenta si riguroasa a izvoarelor {Poezia luiMihai Eminescu, Romantismul romanesC). Dar genetismul sustinut de el nu refuza - in nici un caz - cercetarea complexa, analiza cuprinzatoare, totala. In Mentiuni critice, D. Popovici se declara cu o insarcinare expresa - aceea unui cronicar".

a-  Pompiliu Constantinescu a reprezentat - in cadrul generatiei sale - situatia cronicarului neispitit de nici un alt gen literar. Contributia sa apartine pe deplin domeniului critic, analizand in mod variat, in cronici si recenzii, operele literaturii romane {Figuri literare, Eseuri criticE).

a-  Serban Cioculescu a reprezentat generatia de critici estetici. Opera sa critica imbina perfect minutia filologica, observatia de istorie literara si intuitiile psihologului. El s-a impus drept unul din acei factori de judecata si de selectie ce reprezinta constiinta vie a unei literaturi" (M SebastiaN). Lucrarile sale, Aspecte lirice contemporane, Caragialiana, Eminesciana, Argheziana sunt clare dovezi intr-un atare sens.

a-  Vladimir Streinu a prelungit conceptia lovinesciana asupra autonomiei esteticului adoptand militantismul estetic - definit ca mijloc de ierarhizare si de explicare a artei, dar si preluare constructiva a valorilor autentice de tot ceea ce este non-literar. Interesul criticului de acest tip merge catre o directie fecunda, imbinand, deopotriva, date tinand de filozofia culturii, de stilistica si istoria ei, de sociologie si de psihologie {Literatura romana contemporana, Pagini de critica literara).



3. Personalitati ale secolului al XX-lea Scurta prezentare generala

Cercetarea literara din a doua jumatate a secolului al XX-lea a continuat si a diversificat problematica interbelica, descoperind noi resurse ale investigarii critice si ale prezentarii istoriei literare atat pe fragmente cat si in ansamblul sau. S-au impus - in acest sens - D. Micu si N. Manolescu (pentru o istorie a inceputului de secol XX), Ovid S. Crohmalniceanu (pentru prezentarea literaturii romane dintre cele doua razboaie mondialE), Eugen Simion (pentru lucrarea Scriitori romanI) s.a. De buna seama ca literatura critica si istorica de la noi si-a asigurat o permenenta deschidere.

Se mai cuvine sa sustinem ca - pe parcursul evolutiei acestei literaturi - s-a dezvoltat si o eseistica de exceptie, gratie acelorasi Lovinescu, Perpessicius, Streinu, carora li s-au alaturat Emil Cioran {Amurgul gandurilor - cu filosofia nelinistii"), C. Noica (cu Devenirea intru fiinta), P. Zarifopol, M. Ralea (cel mai eseist dintre eseisti").



Eugen Lovinescu

Eugen Lovinescu a exercitat asupra literaturii romane o actiune formativa comparabila numai cu aceea a lui Titu Maiorescu. Lucrari de referinta:

» Critice - voi. I-IX

» Monografii: Gr. Alexandrescu. Viata si opera lui

» Costache Negruzzi. Viata si opera lui

» Gh. Asachi

» Istoria civilizatiei romane moderne (I-III)

» Istoria literaturii romane contemporane (I-VI)

» Memorii

Asimilandu-si simbolismul ca pe un fenomen literar normal pentru epoca sa, Lovinescu ajunge sa formuleze un concept mai general de modernism si propune astfel o iesire" a literaturii nostre catre contextul sincronic european, cu incadrarea nationalului in universal. Dar, pentru a ajunge la aceasta maturizare a indrumarii literaturii, el a trebuit sa parcurga cateva etape (pe care le-a analizat cu profunda luciditate in primele doua volume ale MemoriiloR):

- etapa Pasilor pe nisip (1906) a fost caracterizata printr-un scepticism ostentativ impus cumva de rigorile criticii maioresciene (resimtite inca de E. LovinescU);

- etapa esteta (prezentata in primele doua volume de Critice 1909-1910) implica aparitia unui stil critic care urmareste doar efectul artistic, intr-o maniera literaturizanta;

- Revolutia stilistica (sustinuta de Lovinescu insusi in revizuirile" la volumele Critice- III-IV) implica adaptarea sensibilitatii criticului la spiritul vremii". Acum Lovinescu isi impune revizuirile stilistice asupra scriitorilor cercetati anterior (Alecsandri, Odobescu, Eminescu, Caragiale etc.) si defineste conceptul mutatiei valorilor artistice; in deceniul al treilea al secolului al XX-lea Lovinescu isi impune maturitatea prin marile sale constructii de sinteza ideologica (Istoria civilizatiei romane moderne - 1924-1925; Istoria literaturii contemporane - 1926-1929; Memoriile - 1930). Acum se fixeaza definitiv lucrarile esentiale ale pozitiei critigg ^ lovinesciene. Punctele de reper ale maturului critic Lovinescu au fost:

~ "u "aj Cepasirea conceptelor junimiste si maioresciene.

B) Punerea legii imitatiei la baza procesului de formatie si de evolutie a civilizatiei romanesti.

C) Ideea sincronismului, care trebuia sa stimuleze dezvoltarea culturii si - implicit - a literaturii.



Teoria sincronismului se imbina perfect cu aceea care vizeaza mutatia_valorilor estetice, conform "careia o~ opera literara suporta o noua valorizare (sau^chiar o devalorizare, o anularE) odata cu trecerea" timpului, pe masura schimbarii gustului public. Spre exemplu - ar sustine E. Lovinescu - M. Eminescu a fost intr-un anume mod receptat in 1883 si cu totul altfel in 1920. Ideea este perfect valabila si dupa epoca lovinesciana, de vreme ce pentru creatia eminesciana au fost gasite noi sf noi interpretari (ca si pentru operele lui Creanga, Caragiale, Sadoveanu s.a.), pe cand lucrarile altor scriitori (mult cautate la data aparitieI) au fost deja date uitarii. Prin urmare, mutatia in discutie are in vedere numai valorile artistice (si nu nonvalorilE) care pot capata noi valente pe masura trecerii timpului si perimarii gustului public.



O data cu al treilea volum din Istoria literaturii contemporane, E. Lovinescu a intreprins analiza propriu-zisa a evolutiei literare (Evolutia poeziei, Evolutia prozei literarE), situandu-se impotriva samanatorismului si poporanismului, a absolutismului estetic (gen M. DragomirescU), impotriva simbolismului si a traditionalismului. intr-un atare sens, Lovinescu sustine modernismul arghezian, modernismul ardelenesc, cel al vietii romanesti si contributia modernista a Sburatorului - puncte din frontiera hartii noastre sufletesti".

In privinta prozei, estetul Lovinescu sustine ideea necesitatii romanului obiectiv si a romanului citadin, sub semnul procesului de obiectivare a literaturii noastre epice".

Romanul Ion de L. Rebreanu a devenit pentru el (in ciuda reticentelor initiale fata de proza rurala) un triumfal spiritului creator modern". in cele patru foiletoane publicate in Sburatorulimediat dupa aparitia romanului, E. Lovinescu a sustinut ca literatura despre sat si despre tarani nu trebuie sa fie neaparat samanatorista, ea putand fi obiectiva - in genul celei realizate de Rebreanu, care a construit in Ion o autentica epopee in stilul frescei arhitectonice.

Sa retinem in sinteza ideile lui Lovinescu asupra acestui roman:

- Pentru el, un roman trebuie sa fie o reprezentare artistica a spectacolului vietii, a muncii, a varstelor si a anotimpurilor - cu intregul ritual al lumii respective.

- Dilema din sufletul lui Ion - intre glasul inimii" si glasul pamantului" exemplifica opozitia dintre poezia inimii si proza realitatii (despre care Hegel spunea ca este sursa starilor conflictuale din orice romaN).

- in Ion, Rebreanu ridica elementele de viziune naturalist-zolista si realista la dimensiuni mitice.

- Personajul Ion este vazut ca simbol, ca arhetip, fiind torturat de o dilema morala din care iese infrant.

Arta lui Rebreanu este lipsita de latura speculativa si analitica" si se sustine prin largimea conceptiei si rigoarea constructiva de adunator de materialuri pentru piramide faraonice". Creatorul lui Ion s-a realizat atat ca maestru al constructiei epice, ca arhitect al romanului, cat si drept mare creator de oameni si scene de neuitat. El a impus pentru totdeauna in literatura romana - romanul.



George Calinescu

George Calinescu este umanist de formatie renascentista, posedat de setea eruditiei, dar si de tentatia armoniei, preocuparile lui vizand manifestari variate ale spiritului (vezi capitolul apartE).



Tudor Vianu

Tudor Vianu a fost critic, istoric literar, estetician si filosof al culturii; nu a realizat o lucrare integrala asupra istoriei noastre literare, dar a studiat aproape toate marile epoci si personalitati ale acestora.

Lucrari de referinta:

» Dualismul artei (1925)

» Filosofie si poezie (1937; 1943)

» Filosofia culturii (1944)

» Estetica, voi. I-II (1934-1936)

» Arta prozatorilor romani (1941)

» Istoria literaturii romane (in colaborare cu S. Cioculescu si VI. StreinU) (1944)

» Probleme de stil si arta literara (1955)

» Problemele metaforei si alte studii de stilistica (1957)

» Studii de literatura universala si comparata (1960)

» Monografii - Ion Barbu (1935)

- Alexandru Odobescu (1960)

- F. M. Dostoievski (1957)

- Arghezi, poet al omului (1964)

- Trei critici literari (Titu Maiorescu, M. Dragomirescu, Eugen LovinescU) (1944)

T. Vianu s-a bazat pe o eruditie de maxim suflu creator si pe luciditatea creatorului umanist-clasic, spre a propune o ampla viziune a fenomenului literar, dar foarte rar din ipostaza criticului literar ca atare; el a facut, in schimb, precumpanitor istorie literara, estetica, filosofie a culturii". Pentru T. Vianu opera este produs al unui proces viu, activ, caruia scriitorul (ca factor esentiaL) ii imprima dinamismul propriei personalitati creatoare, aflate intr-un permanent proces de transformare si de sublimare a realitatii.

T. Vianu raporteaza procesul creatiei operei de arta la cel al receptarii acesteia intr-un mod activ, dintr-o perspectiva deschisa tuturor valorilor. in acest sens, el s-a sprijinit, in egala masura, atat pe cercetarile concrete de istorie literara romaneasca si universala, cat si pe lucrarile de stilistica si critica literara sau pe cele de arta. Arta prozatorilor romani este o ampla si erudita cercetare stilistica asupra literaturii noastre. Studiul sau introductiv - Dubla intentie a limbajului si problema stilului -abordeaza importanta surprinderii particularitatilor limbajului pentru caracterizarea stilului unei opere si a unui autor. in literatura artistica - sustine T. Vianu - cine vorbeste comunica si se comunica. O face pentru altii si o face pentru el." in limbaj se elibereaza o stare sufleteasca individuala si se organizeaza un raport social". Realizand distinctia dintre conotatie (reflexivitatE) si denotatie (tranzivitatE), T. Vianu defineste stilul unui scriitor drept ansamblul notatiilor pe care el le adauga expresiilor sale tranzitive si prin care comunicarea sa dobandeste un fel de a fi subiectiv, impreuna cu interesul ei propriu-zis artistic".

Stilistul T. Vianu se raporteaza - tocmai de aceea -in cercetarile sale, la contextul larg social si cultural in care se afirma scriitorii ca personalitati clar definite. Eruditia si luciditatea ii confera capacitatea de a incadra cu mare precizie un scriitor in familia de spirite de care apartine. Astfel ca Eminescu este comentat in contextul romantismului european german, Creanga este asociat marilor artisti bizantini, Odobescu este integrat familiei figurilor traditionale ale umanismului (alaturi de RabelaiS), T. Maiorescu reprezinta momentul decisiv al asimilarii esteticii hegeliene si schopenhauriene, Balzac apare ca anatomist al istoriei epocii sale. De fapt, T. Vianu si-a fundamentat eruditia pe relatia dintre filosofie si estetica, spre a impune - ca noua disciplina - stilistica.

Este meritul incontestabil al lui T. Vianu de a fi asezat stilistica la confluenta tuturor disciplinelor umaniste, drept sinteza surprinzand mecanismul delicat al mestesugului poetic" (Ov. CrohmalniceanU). Studiul sau, axat pe cele patru laturi fundamentale (problema valorilor, opera de arta, creatia artistica, receptarea opereI), apara ideea multiplicitatii metodelor ca unica solutie adecvata cercetarii in adancime a procesului de creatie. Prin el se demonstreaza ca, pe langa stilisti, exista si stiluri si ca scriitorii (ca stiluri individualE) se pot grupa in curente stilistice (ca stiluri colectivE).

Curiozitatea uriasa in materie de cultura umanista, dublata de pledoaria pentru rigoare si de o atitudine rationala, il situeaza pe T. Vianu printre spiritele exemplare ale culturii.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.