Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare





Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica) despre Sinteze literare





Nuvela este o naratiune in proza constituita pe baza unui singur fir narativ si a unui conflict unic, concentrat, de regula, in jurul personajului principal - protagonistul. Spre deosebire de povestire, cu care este adeseori asemanata, nuvela se distinge printr-o relativa obiectivitate in prezentarea faptelor epice si printr-o mai mare atentie acordata personajului.

Originea speciei nu este certa. in secolul XX se face distinctia intre povestire (considerata mai veche, de origine orala si populara) si nuvela (mai noua, de origine culta si inrudita cu romanuL). in Renastere, cele doua specii se deosebesc destul de greu, pentru ca incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea si apoi in romantism esteticienii sa faca diferentieri clare.



La inceput, tematica nuvelei si-a avut sorgintea in literatura anecdotica medievala, in povestirile populare, initial avand sensul de a relata o intamplare noua, surprinzatoare, realista, amuzanta, cu intentie satirica (din italiana novella = noutatE). in forma actuala, specia a aparut in Renastere, parintele ei fiind considerat G. Boccaccio. Specia cunoaste o perioada de maxima inflorire in romantism, apoi in realism si naturalism, ducand la nuantarea si diversificarea modelului originar: filosofica, fantastica, istorica, realista, psihologica, umanista, de moravuri etc.

Fiind o structura riguroasa, inchisa, unitara, nuvela presupune un subiect concis, construit pe momentele clasice. Intriga sa nu rezulta din acumulare de incidente variate sau digresiuni, ci intotdeauna din situatii- si incidente-limita", cu ajutorul carora se pot contura adanc caracterele, chiar intr-un spatiu destul de concentrat. Tehnica de compozitie se bazeaza pe eliminare si pe selectare, pe concentrarea actiunii prin renuntare la amanunte si digresiuni. Arta nuvelistului consta in a sugera cat mai multa viata intr-un spatiu relativ restrans si cu economie de mijloace. De aceea, actiunea incepe uneori foarte aproape de deznodamant, antecedentele din viata personajelor fiind succint prezentate in expozitiune.

Relatia narator - cititor este mai slab reprezentata decat in povestire, in favoarea unui raport mai strans cu evenimentele, ceea ce duce la o mai mare obiectivitate.

Sunt relatate mai ales fapte verosimile, puternic legate de realitatea imediata, intr-o naratiune de mica amploare, care urmareste ordinea cronologica a evenimentelor.

Accentul cade pe surprinderea personajului, de obicei cu caracter puternic, in mediul lui de viata, in intregul sistem de relatii care-i definesc personalitatea. Acesta este caracterizat complex, din mai multe perspective si prin numeroase modalitati, naratorul vrand sa creeze iluzia autenticitatii si a detasarii de evenimente.

Stilul este, in principiu, sobru, impersonal, curat, obiectiv, fara ornamente expresive de mare efect, bazat pe surprinderea faptelor in firescul derularii lor. in literatura universala, specia este reprezentata de scriitori precum Prosper Merimee (Colomba, CarmeN), Thomas Mann (Moarte la VenetiA), Gogol {MantauA), Cehov (Acasa, DusmaniI), Cervantes (Nuvele exemplarE), Maupassant (Bulgare de seU) etc. in literatura romana, nuvela a cunoscut forme diferite de exprimare, in functie de curentul literar si de epoca in care a fost creata: istorica (C. Negruzzi, Alexandru LapusneanuL), romantica (M. Eminescu, Sarmanul DioniS), realista (I. Slavici, Moara cu noroC), fantastica (M. Eliade, La tigancI), psihologica (I.L. Caragiale, in vreme de razboI), naturalista (B. Stefanescu-Delavrancea, ZobiE), postmoderna (M. Nedelciu, Aventuri intr-o curte interioara).



Nuvela istorica are ca trasatura fundamentala veridicitatea faptelor prezentate, majoritatea fiind atestate de documentele vremii evocate. Scriitorul are ca izvor de inspiratie cronici, letopisete, documente de epoca, marturii etc, pe marginea carora intervine insa cu amanunte inventate, da de multe ori un alt curs evenimentelor, creeaza noi personaje, conflicte, relatii, astfel incat sa invaluie faptul istoric nud intr-o atmosfera credibila, autentica si captivanta pentru cititor (Walter Scott, Alexandre Dumas, Victor Hugo, C. NegruzzI). Culoarea locala si de epoca este conturata in primul rand prin limbajul arhaic, dar si prin descrierea unor obiceiuri, a vestimentatiei, a obiectelor etc. in literatura romana, acest tip de nuvela a fost consacrat de C. Negruzzi prin opera Alexandru Lapusneanul.



Nuvela fantastica a aparut in romantism, insa perioada care i-a adus o dezvoltare maxima este cea moderna, a literaturii secolului XX. Fata de modelul clasic, nuvela fantastica se distinge printr-o adevarata incalcare a regulilor speciei, care a dus insa la nuantarea si modernizarea ei. Faptele nu mai sunt atat de unitare, ci se pot desfasura in locuri si timpuri diferite, actiunea nu are o logica obisnuita si general acceptata, exista rupturi de ritm la nivel semantic, compozitional si chiar sintactic. Naratiunea (care ia uneori forma monologuluI) este subiectivizata, realizata la persoana I, iar naratorul poate fi si personaj. Dispare pretentia de verosimilitate si autenticitate a evenimentelor si personajelor, textul avand scopul de a provoca imaginatia si gandirea cititorului. De obicei, exista doua planuri narative, doua timpuri, doua serii de personaje etc, fiecare dintre ele corespunzand dimensiunii reale sau celei fantastice. Finalul poate fi deschis, ambiguu, iar textul in sine poate fi interpretat in mai multe feluri.



Nuvela psihologica s-a dezvoltat pe fundalul realismului si al naturalismului, cand scriitorii au adoptat ceva din maniera de a privi lumea proprie oamenilor de stiinta. Este epoca in care se intocmesc fise clinice" personajelor, cand realitatea fizica si sufleteasca a acestora este analizata in amanunt, cand prin introspectie se dezvaluie gandurile si starile existentiale ale protagonistilor. Desi este o specie mai redusa ca dimensiuni decat romanul, nuvela a reusit sa adopte procedeele literaturii psihologice, creand personaje conflictuale, dilematice, cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Accentul va cadea, asadar, pe analiza starilor emotionale, pe dezvaluirea cauzelor care au dus la instaurarea disconfortului psihic, a degradarii personalitatii, a bolii, a fricii etc. Subiectul nu mai este dens in fapte, acestea constituind doar un reper in construirea personajului. Tonul scriitorului se vrea tehnic", impersonal, rece.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.