Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Literatura sf si economia de piata despre Sinteze literare





Cand, in urma cu un deceniu, in 1980, aparea cartea lui Florin Manolescu Literatura S.F., unul dintre efectele ei secundare a fost acela de a revela enormul decalaj existent la acea data intre productia de carte sf pe plan mondial si quasi-inexistenta traducerilor, pe piata romaneasca, din acest abundent patrimoniu international al genului - situatie de altfel cunoscuta si pana atunci, dar inca o data pusa in evidenta, in acest fel: constient de postura ingrata in care se vedea prin forta lucrurilor pus, aceea de a oferi cititorului roman comentarii la carti necunoscute si inaccesibile acestui cititor, autorul gasea ad hoc o acceptabila solutie de compromis, intrerupandu-si, la fiecare pagina aproape, propriul comentariu, pentru a intercala succinte rezumate, tiparite cu alt corp de litera, ale cartilor comentate.

Nu s-ar putea spune, desigur, ca in deceniul care s-a scurs de-atunci nu s-a facut nimic pentru a reduce din acest decalaj: lasand la o parte romanul sf, din care nu s-a tradus mai nimic (cateva titluri doaR), au aparut in romaneste un numar de nuvele si povestiri din "fondul de aur" al genului: in Almanahul Anticipatia si in alte almanahuri, in revista Vatra si in alte reviste, in fanzine ca Helion si Paradox, si in alte fanzine, precum si in cele cateva culegeri "tematice" de science-fiction publicate spre rentabilizare de diverse edituri. Este, desigur, ceva mai mult decat nimic; este totusi putin, mult prea putin.

Astfel incat, cu greu ar putea fi contestata afirmatia ca, in momentul actual, situatia nu difera esential de situatia existenta in urma cu un deceniu (mai ales avand in vedere ca, in tot acest rastimp, lucrurile n-au stat pe loc pe alte meridiane, ca sa ne-astepte pe noi, dimpotriva). Practic, cititorul roman de science-fiction se afla si acum tot in situatia in care se afla cu un deceniu in urma, cand Florin Manolescu si alti cativa "privilegiati" ii vorbeau despre magnifici scriitori quasi-necunoscuti si ii "povesteau" in rezumat superbe opere inaccesibile: acestea tot netraduse au ramas, in covarsitoarea lor majoritate, pana in ziua de azi, tot quasi-necunoscute marelui public, iar "setea" de science-fiction a acestui public, "cererea" de pe piata, tot nesatisfacuta este si azi de "oferta", atata cat exista si asa cum exista, pe actuala "piata a cartii". Ba chiar s-ar putea spune ca de-abia descatusarea pietei, din ultimele luni, a revelat la adevaratele-i dimensiuni aceasta "sete" sau aceasta "foame" de science-fiction a publicului romanesc, atat de "insetat" si de "infometat", decenii la rand, incat acum, cand bulimia indelung refulata in sfarsit s-a defulat, acum e gata sa "inghita" orice, orice sub-produs si orice sub-literatura, orice surogat si orice maculatura, orice "tacamuri de pui" si orice "salam cu soia", numai sa poarte eticheta magica "SF"

Si totusi, ar fi nedrept sa spunem ca piata a fost invadata de astfel de subproduse si de astfel de maculatura; daca piata a fost invadata - si a fost, si este zilnic invadata si sufocata de maculatura si de kitsch - atunci este drept sa spunem ca acestea nu provin, decat in foarte mica masura, de la firma "SF"; alte "firme" sunt cele care intoxica piata cu subproduse de mare cautare dar de nula valoare, cu "dezvaluiri" de scandal ori cu "carti de vise", cu indreptare "de citit in cafea" ori cu horoscoape "de citit in zodii", cu un larg sortiment de specialitati porno si sexy, cu istorii politiste ori macabre, cu Amanta mortului si cu Templul pacatului, ca Teroristii si cu Rambo, si cu cate si mai cate altele asemenea, ejusdemfarinae.

Ei, si? Treaba lor, in definitiv, "Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere!

   " - am putea spune, odata cu nemuritorul Gambetta, pardon!

   , cu nemuritorul Catavencu (personajul si jurnaluL)!

    Asa ar fi, poate, daca in toata afacerea asta banoasa n-ar fi si cineva care pierde, si care pierde ceva mult mai de pret decat banii: prestigiul. Si nu ne poate lasa indiferenti cine pierde, cel putin pe noi, cei care intr-adevar tinem la el, tinem la science-fiction si la prestigiul lui!

   

Fenomenul absurd si revoltator este ca in toata aceasta indigesta "ciorba de burta", in tot acest prosper samsarlac, este abuziv amestecata - din ignoranta, din tembelism, din meschine interese pecuniare de moment - este amestecata, zic, si literatura sf care, in esenta ei, in ce are ea mai bun, este o literatura de-o neasemuita elevatie spirituala. Singurul lucru pe care-1 are in comun literatura sf cu amintitele branse ale "paraliteraturii", ale "subliteraturii", ale "literaturii de consum" s.a.m.d., singurul lor numitor comun, deci, este vandabilitatea, profitul comercial garantat A fi prea comestibil, prea gustos, este insa periculos (stim asta din zoologiE), caci iata cum o calitate, vandabilitatea, se transforma intr-un defect, intr-un risc: riscul de a ajunge marfa de specula pe "piata neagra" a cartii si a tipariturilor, in general. Ajunge, din pacate, acest simplu si singur numitor comun al vandabilitatii, al profitabilitatii, pentru ca molohul orb si omnivor care este piata, "sfanta piata", sa le ia si sa le ingurgiteze pe toate laolalta, de-a valma, pe nerasuflate si pe nemestecate, fara mai avea timp sa caute si sa aleaga din laturi margaritarul, acele margaritas ante porcii, de care, in definitiv, nu porcii se fac vinovati ca le infuleca, din moment ce le sunt servite, tembel, in fata ratului.

Amestecat - si nu in totala inocenta, acest lucru trebuie spus - amestecat in troaca profirului comercial, sf-ul sfarseste prin a fi infulecat de porci si catalogat drept latura pentru porci de catre diversi "binevoitori" care atata asteapta, de catre colportori de opinii preluate de-a gata si conformisti cu pretentii de staif intelectual, de catre diversi snobi si "esteti", care vor trebui totusi sa admita - si nu mai e mult pana arunci - ca acest patrician in zdrente amestecat printre plebei si lumpeni se trage congenital dintr-o stirpe de o noblete la a carei autenticitate conformistul "estet" ori snobul intelectual, cu toata morga lor, nu vor avea niciodata acces, cu pauperele lor papers de identitate, cu calpul lor pedigree.

Confuzia de identitate nu e o lauda nici pentru cei care confunda, insa, evident, ea e pagubitoare in primul rand pentru cel confundat, pentru victima confuziei, pentru science-fiction, in cazul de fata, si de aceea ar trebui sa fie prevenita si evitata, aceasta confuzie de identitate, in primul rand de cei care tin la science-fiction, pentru ca stiu ce poate el oferi, atunci cand e gustat in stare pura, nealterata si neadulterata. Un criteriu de protectie a "firmei" sau a "marcii" comerciale este, de aceea, imperios necesar, si acest criteriu nu poate fi, iarasi evident, decat un criteriu de natura estetica (si subliniez: estetica, nu esteta.1). Dar nu despre acest criteriu estetic este vorba acum: am vorbit despre el, pe larg, nu mai departe decat in ultimul Helion, recent aparut [cf. "in cautarea necesarului criteriu", in Helion, nr.1/1990], si n-as vrea sa excedez acum auditoriul cu propriile-mi "fixatii" si "reductii" teoretice. Acum, e momentul sa discutam "pe concret", "la obiect" si "la zi". Sa luam deci in discutie un astfel de caz, un caz particular, graitor insa pentru o situatie si pentru o mentalitate mai generale.

Romania literara a fost, atata amar de vreme, practic singura revista din Romania care merita sa he citita, si continua sa fie, si astazi, prima pe lista revistelor care merita sa fie citite, desi - din obscure cauze, ori poate tocmai din aceasta cauza -e asa de greu de procurat. Cu atat mai dureros este, de aceea, un soc precum acela pe care ni-1 produce numarul din 19 iulie ac. [1990] al Romaniei literare, a carui prima pagina este in extenso acoperita de un fotomontaj cuprinzand un numar de coperte ale unor publicatii "de gang", din genul celor pe care prea bine le stim cu totii, in ultima vreme. Socul este de a descoperi, in aceasta infamanta companie, si o coperta pe care figureaza doua titluri de science-fiction: Regii nisipurilor, nuvela a scriitorului american George RR-Martin, si Jupiter Cinci, povestire a mult mai celebrului "mare maestru" britanic Arthur C.Clarke. Or, daca Jupiter Cinci nu figureaza printre capodoperele pe care-si intemeiaza scriitorul britanic gloria mondiala, binemeritata (ramanand totusi o scriere perfect onorabila si valida literaR), in schimb Regii nisipurilor de George RJ^Martin este pur si simplu o opera perfecta, o nuvela superba si fara cusur, in stare a dezarma orice indiferenta sau rea-vointa, orice rezerva "esteta". Pentru aceasta, nu trebuie decat sa fie citita, pur si simplu, in Almandliul Anticipatia pe 1984, unde traducerea lui Ion Doru Brana a aparut pentru prima data, ori chiar in recenta brosura-pirat, unde traducerea a fost reluata fara nici un scrupul, bibliografic ori de alta natura. Si-atunci, cum se explica ingalarea unei capodopere printre imunde kitsch-uri de gang? Comentariul care insoteste infamantul (ca sa nu zic infamuL) fotomontaj din Romania literara incrimineaza faptul ca "brosura, oricum, nu se vinde pentru text, ci pentru fotografiile de pe copertele interioare, reprezentand femei in regim de glasnosti".

Chiar din titlu - Critica literara, publicul si amanta mortului - acest comentariu se vrea, si reuseste sa fie, caustic. Si pe buna dreptate, nici o obiectie sub acest aspect; ba mai mult tot respectul pentru cel care-si asuma misiunea, nu la indemana oricui de a alunga zarafii din templu. Un singur lucru e regretabil, in aceasta imprejurare cu atat mai regretabil cu cat semnatarul incisivului comentariu este Alex. Stefanescu un critic pe care-1 stiam nu lipsit de intelegere si de interes pentru science-fiction. Q atat mai de neinteles este nedreptatea pe care o face el, aici, unei capodopere, pentn ca nedreptate, o nedreptate critica, este ceea ce face el in numarul 29 [din 1990] a Romaniei literare: alungand din templu zarafii (cat de eficient, ramane de vazuT) arunca pe scari afara, la ighesuiala, si zeitatea insasi careia templul ii este inchinai Sau ar trebui sa-i fie, daca admitem ca, pentru orice revista si pentru orice critii literar care se respecta, "zeitatea" suprema si indiscutabila ramane valoarea, valoare; in sine si in genere, indiferent de ipostazele particulare sub care ea se prezinta ii infinita si legitima diversitate concreta a literaturii. Indiferent daca, la origini, ilh. tempore, s-a ivit pe lume ca zeitate a altui trib

Desigur, templul e templu si piata e piata, dar sacrul coboara in profan (c stim de la Mircea EliadE), astfel incat si piata poate fi foarte bine, cateodata, ui templu. Si daca Alex. Stefanescu tot pune in aceeasi oala Regii nisipurilor cu c dubioasa brosura intitulata Alo, politia!

   , avem servita ad hoc si o sugestie pentn. memoria asociativa: ne amintim doar cu totii de atatea scene din filme (americane mai e vorba?), unde politia, descinzand in tromba la locul infractiunii pentru a-inhata pe infractor, nici nu mai sta sa intrebe mai intai cine e de fapt infractorul, ci it la bataie mai intai pe negri, daca din intamplare se nimereste sa fie pe-acolo vreur negru de fata, ori, daca nu, pe primul "suspect", pe cel care, dintre cei prezenti la fatc locului, i se pare cel mai putin "respectabil", cel mai putin apt a riposta.

Lasandu-i insa intr-ale lor pe cei care nu inteleg sau nu vor sa inteleaga, pt cei care nu vad ori nu vor sa vada insasi evidenta, lasand asadar fiecare pasare SAŁ piara pre limba ei, ne putem insa intreba, pe buna dreptate, ce le ramane de facut, ir aceasta situatie, celor care vad si inteleg, celor care cred in science-fiction si tin la ell Iar raspunsul nu e greu deloc, e pur si simplu un raspuns de bun-simt. Ir conjunctura de fata (care e o "conjunctura de piata"), linia oprima de conduita pentru science-fiction, presupune, mai intai, o conditie necesara, dar nu si suficienta, iar apoi o conditie nu numai necesara, dar si suficienta. Esentiala este, evident aceasta din urma: exigenta valorica intrinseca, auto-exigenta, in ce-1 priveste pe autor, de a nu incredinta unei redactii decat manuscrise de care este el insusi convins ca reprezinta limita maxima a posibilitatilor sale, la momentul dat; apoi, exigenta respectivei redactii de a nu incredinta tiparului decat astfel de scrieri; iar in ce-] priveste pe traducator - auto-exigenta de a nu compromite "cauza" sf prin traduceri neinspirat alese ori superficial, ne-profesional efectuate (risc mult mai frecvent decai ^ar crede, acest risc al traducatorilor improvizatI).

Acestea sunt, desigur, exigente ideale, obiective nu tocmai lesne de atins, dar, de inceput, se poate incepe cu ceva mai simplu, cu prima conditie amintita, necesara, desi nu si suficienta: ce poate fi mai simplu, mai elementar, pentru o carte sau pentru o revista sf, decat sa se imbrace decent, atunci cand "iese in public", cand "iese pe piata"? Mai ales ca, prin insasi natura sa genuina, literatura sf este o literatura fundarmente "casta", o literatura refractara, prin insasi aceasta natura a sa, oricarei trivialitati, oricarei obscenitati, oricarei vulgaritati. Bineinteles, "Satana nu sta, Satana lucra", lucra peste tot si lucra si aid, in sdence-fiction, dar altele sunt ispitele "satanice" pe care acesta le ofera, altele si mai grave, mai de neiertat: "pacatul originar", "pacatul capital", "pacatul cunoasterii" cu care diavolul, luand chip de sarpe, i-a ispitit pe primii oameni, "pacatul cunoasterii" este chiar "pacatul cunoasterii", in sensul strict si literal al cuvantului, iar nu banalul "pacat al carnii", asa cum o interpretare simplista si populista, o interpretare bigota a parabolei biblice a "fructului oprit" ne-a invatat poate sa credem. Si - revenind la literatura sf - numai cine crede ca, dintre susnumitele doua pacate, l-ar putea interesa mai mult primul decat al doilea, numai acela este apt si predispus a deveni un dtitor adevarat, un dtitor ideal de sdence-fiction.

Ca lumea se inghesuie, ca plebea se inghesuie sa dea banii mai mult pe poze de "femei in regim de gksnosti"? Sanatate si toate cele bune, "Daca fiii-ti mandri aste le nutresc"!

    (si-mi cer pe loc iertare pentru sacrilegiul de-a amesteca un vers eminesdan in acest sordid contexT). Dar "economia de piata" e una, iar "economia de bald", "spectacolul de bald" - cu totul altceva.

Toate acestea - si multe altele inca - se cuvin spuse acum, cand ceva s-a terminat si altceva sta sa inceapa. Sa speram, cel putin, ca va incepe intr-adevar altceva. Pentu ca exista, nu de azi de ieri, d de ani si de decenii, o adevarata sete de "altceva" in aceasta tara si in aceasta literatura, indusiv o adevarata sete de sdence-fiction. Si exista acum, in sfarsit, si "conditiile obiective" ca publicul romanesc sa-si poata astampara setea de sdence-fiction, conditii a caror lipsa a fost atat de frustrant resimtita atata amar de vreme: exista acum o "piata libera" care, prin insesi "mecanismele pietei", sa aduca "oferta" la nivelul "cererii" existente pe piata, cerere constant masiva si ded garantata, iar daca vor exista si "intreprinzatori" care sa fructifice "conjunctura pietei", toata lumea va avea numai de profitat (in toate sensurile cuvantuluI). Garantata este si "baza de aprovizionare", atat cantitativ cat si calitativ: nu s-ar putea spune ca n-ar fi "de unde" sa se traduca. Exista un extrem de bogat patrimoniu international al genului, practic inepuizabil, practic ca si necunoscut la noi, inca si insa. in toata vastitatea, diversitatea, exotismul si luxurianta lui "continentul" sf ramane de descoperit, pentru noi, romanii, de-abia de-acum inainte.

(Comunicare prezentata la sesiunea "Zilele Helion", Casa Universitarilor, Timisoara, 16-18 noiembrie 1990.)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.