Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI despre Sinteze literare



Stefan Petica



Lui Stefan Petica, proletar intelectual, revoltat si infrint, i se potriveste caracterizarea lui Remy de Gourmont aplicata aparitiilor tragice din opera lui" Maeterlinck : Cind vor sa inteleaga, sfortarea nelinistii lor se face chin si revolta lor se stinge in suspine,!

    Personalitate contradictorie, vizionar socialist dar invocind arta Prerenasterii, poetul famelic de la interferenta a doua secole, mic de statura, obstinat, fantast, isi amplifica drama prin reflectie. Inteligenta e exceptionala, proiectele extraordinare. Dualitatea atitudinilor se reflecta intr-un portret in perpetua miscare. Dinamicul comunicativ circula imaginar prin stepa ucraineana, in ipostaza unui Taras Bulba mare de inima", bravind lumea pe un armasar focos (Visul meU). Contemplativul taciturn imagineaza sali cu prin-cese" dansind gavote, si fecioare caste, imobilizate de melancolie. Temperament aprins de dominican spaniol care-si impune recluziunea, Stefan Petica reneaga voluptatea pentru a proclama asceza si extazul estetic. La Petica, descendent din razesi de la Bucesti (TecucI) reactiile intelectuale sint pline de surprize,

Citeva variante colporteaza o legenda familiala despre un stegar al lui Stefan cel Mare, de la care ar veni patronimicul Petica. Purtat in lupte multiple, steagul s-a degradat, ajungind de nerecunoscut : o petica". Fiu al lui Enache Petica, notar, gimnazistul de la Tecuci (n. 5 oct. 1877) biografic apropiat de Ibraileanu acumuleaza primele cunostinte linga Siretul natal, in compania unui tutelar Theocrit. in 1893, instalat la Braila, liceanul adera entuziast la miscarea socialista, frecventind clubul muncitoresc in care Izabela Andrei (dupa casatorie : SadoveanU), profesoara la Externatul de fete, activa intens. Lecturile adolescentului, filozofice, sociale, se refera la Spencer, Mill, Carlyle, Schopenhauer, Collard, Cousin, Taine, Renan, rezumati constiincios in fise. Cu Eugeniu P. Botez (viitorul Jean BarT), elev al Scolii militare din Iasi, poarta corespondenta pe teme socialiste ; din 1896 colabora diligent, cu peste doua sute de articole, la Lumea noua. Tot in 1896 debuta la Lumea noua literara si stiintifica, sub pseudonimul Erics. Compare in fata tribunalului, ca agitator, deoarece, cu un alt coleg, difuzase brosuri si organizase intruniri la sate. Socialismul e temelia pe care se cladeste, muncitorii sint zidarii care pun pietrele elegantei sale arhitecturi", scria Petica, in 1898, redactor ia Lumea noua.



La Bucuresti, se inscrie la Facultatea de litere si, probabil, la matematici ; fortat de lipsuri se transforma in gazetar, foarte prolific, desi remunerat mizerabil. Citeva luni (20 febr. 10 iunie 1899) fu secretar de redactie la Literatorul, ineintat de jupiterianismul lui Macedonski", atras de noul corrent litterar". in momentul tradarii generosilor", Petica se alatura grupului condus de V. A. Urechia, abjurind zgomotos ideile pentru care militase. Articolele gazetarului, din Depesa, Romania juna si Apararea nationala (1898 1903), semnate cu pseudonime, abunda in iesiri antisocialiste si atacuri sovine, incredibile.

Poetul scrie intr-o mare tensiune. in 1900. la Romania juna publica de toate : verguri, poeme in proza, comentarii critice, eseuri despre arta. In ritm rarit, e prezent la Romania ilustrata si Pagini alese. Doua studii de sociologie, Morfologia "nciala, Sociologia veche si sociologia noua, aparura in Economia nationala (1902 si 1903). Singura placheta antuma, Fecioara in alb (1902) include, pe linga poemul titular, ciclurile Cina viorile tacura si Moartea visurilor. Alte doua poeme, Serenade demonice si Cintecul toamnei (acesta inediT) intra in editia postuma din 1909. in manuscris au ramas proiecte pentru peste treizeci de piese de teatru. Retras la Bucesti, tuberculoza puse capat activitatii lui Stefan Petica la 17 octombrie 1904. Avea douazeci si sapte de ani.



Cultura poetului, provenit din mediu taranesc, este exceptionala si"plitinTTiterati din epoca ii pot sta alaturi. Ca licean la Braila, Petica si un coleg nu au adesea drept prinz decit un studiu de Spenoer si drept cina decit o poema de Whitman" (Asupra literaturii in RomaniA). Familiarizat cu monumentele culturii vechi, se orienta cu patrundere in literaturile moderne, in filozofie si sociologie, nu ca simplu diletant, lecturile ba-zindu-se pe cunoasterea operelor originale, in franceza, germana, engleza, spaniola, italiana. Se initia in limba rusa, uti-lizind dictionarul lui Schmidt. Liste bibliografice manuscrise (citate de PerpessieiuS) demonstreaza o pasiune intelectuala enorma, pe care saracia perpetua n-o restringe. Se intereseaza de toate, intre editiile ce-1 preocupa figurind clasicii greco-la-tini editati de Zweibriicken, un comentariu al Coranului, versurile lui Firdussi (in editie germana), Astronomia instaurata de Copernic, El Tesoro de los romanceros, Rumanische Un-tersuchungen de Miklosieh, Estetica lui Goethe, opere de Wundt, Schopenhauer, Gobineau, Max Klinker, First Principles (in-tiiele principiI) de Spencer, cercetarile arheologului Winckel-mann, colectia lui Stefan George Blatter fur die Kunst. Sint de asemenea in atentia sa Aubanel si Mistral, Stendhal, Renan Sudermann, Foscolo, Dostoevski, Turgheniev, Tolstoi, Herzen. Referintele critice din Noua revista romana, Romania juna, Romania ilustrata, Pagini aZesg^apartinind momentului 1900 1903,~releva pe linga contacte cu Baudelaire, Mallarme, Verlaine, Moreas, Samain, Verhaeren, Maeterlinck, o serioasa initiere in istoria artelor. Comentator avizat, Petica utilizeaza admirabilele studii ale lui Winckelmann si Lessing asupra artei eline" si argumente din estetica lui John Ruskin, pus-nicul de la Brantwood", urmarind influenta acestuia la Swin-burne, Oscar Wilde si altii. Remy de Gourmont, Guyau ii sint apropiati ca si Gherea. E la curent cu operele tinerilor Gorki si Gide si polemizeaza cu Cam iile Mauclair, care fixa sfirsitut f simbolismului la 9 septembrie 1898, ziua mortii lui Mallarme.





Frumusetea reala, concreta, fiind stricata, pingarita si batjocorita de capitalism", dezabuzatul Petica spera_ sa descopere in simbolism frumusetea ideala, compensatoare" pfih intermediul, .visului. Germanii Hugo von Hofmarinsthal si Stefan George, pe care-i cultiva, il impresioneaza prin capacitatea de iluzionare. Estetismul, echivalent al simbolismului, ar fi o riposta la adresa uritului din societatea contemporana. Prin modernism, poetul intelege q_ cugetare mai subtila, o psihologie mai adevarata",""o forma mai corecta* . De calificarea de decadent, in sens vulgar, se apara prompt : Asa ceva nu am fost niciodata"

Entuziasmat de tezele lui Ruskin, Petica apreciaza ca frumos tot ce pastreaza vechea claritate si puritate a liniilor", apHcind in poezie, potrivit sugestiilor provenite de la esteticianul englez, tehnica intima a picturii. Florentinii Cimabue, Giotto, Simone Memmi, auslerul Fra Agelico poetul visului dumnezeiesc", Filippo Lippi si Botticelli sint preferati lui Ra-fael si Caravaggio, prea realisti. El e un prerafaelit, un botti-cellian, idealizator al gratiosului feminin, dar si un lutier cu viziuni angelice, la care culoarea si sunetul duc la un impresionism diafan. Romanticul Hugo, cu pensulatia sa stridenta e o deceptie, lezind sensibilitatea : nuantele nu se vad de loc", tablourile seamana cu picturile de bilci" sau cu rosiile firme comerciale". Cu un termen necunoscut pe atunci, Hugo e un fauve", in timp ce la Gautier, Verlaine, Mallarme, Ver- , haeren, culorile sint date cu ingrijire, fin nuantate, delicate si trasaturile sint de mina de maestru" (Poezia noua).



Primele fragmente din Fecioara in alb au aparut in Romania juna (24 iulie 1900) sub titlul comun La Creatura di bianco vestita. Citeva din ele se desfasurau sub un motto din VDante : Vedi che del desio ver lei mi piego" (Vezi ca ma rring de dorul de a o vedeA), altele sub semnul lui Ugo Fos-tolo : Entra e adora !

   ". Noi secvente urmau la 7 august 1900,

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.