Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI despre Sinteze literare








Stefan Petica



Lui Stefan Petica, proletar intelectual, revoltat si infrint, i se potriveste caracterizarea lui Remy de Gourmont aplicata aparitiilor tragice din opera lui" Maeterlinck : Cind vor sa inteleaga, sfortarea nelinistii lor se face chin si revolta lor se stinge in suspine,!

    Personalitate contradictorie, vizionar socialist dar invocind arta Prerenasterii, poetul famelic de la interferenta a doua secole, mic de statura, obstinat, fantast, isi amplifica drama prin reflectie. Inteligenta e exceptionala, proiectele extraordinare. Dualitatea atitudinilor se reflecta intr-un portret in perpetua miscare. Dinamicul comunicativ circula imaginar prin stepa ucraineana, in ipostaza unui Taras Bulba mare de inima", bravind lumea pe un armasar focos (Visul meU). Contemplativul taciturn imagineaza sali cu prin-cese" dansind gavote, si fecioare caste, imobilizate de melancolie. Temperament aprins de dominican spaniol care-si impune recluziunea, Stefan Petica reneaga voluptatea pentru a proclama asceza si extazul estetic. La Petica, descendent din razesi de la Bucesti (TecucI) reactiile intelectuale sint pline de surprize,

Citeva variante colporteaza o legenda familiala despre un stegar al lui Stefan cel Mare, de la care ar veni patronimicul Petica. Purtat in lupte multiple, steagul s-a degradat, ajungind de nerecunoscut : o petica". Fiu al lui Enache Petica, notar, gimnazistul de la Tecuci (n. 5 oct. 1877) biografic apropiat de Ibraileanu acumuleaza primele cunostinte linga Siretul natal, in compania unui tutelar Theocrit. in 1893, instalat la Braila, liceanul adera entuziast la miscarea socialista, frecventind clubul muncitoresc in care Izabela Andrei (dupa casatorie : SadoveanU), profesoara la Externatul de fete, activa intens. Lecturile adolescentului, filozofice, sociale, se refera la Spencer, Mill, Carlyle, Schopenhauer, Collard, Cousin, Taine, Renan, rezumati constiincios in fise. Cu Eugeniu P. Botez (viitorul Jean BarT), elev al Scolii militare din Iasi, poarta corespondenta pe teme socialiste ; din 1896 colabora diligent, cu peste doua sute de articole, la Lumea noua. Tot in 1896 debuta la Lumea noua literara si stiintifica, sub pseudonimul Erics. Compare in fata tribunalului, ca agitator, deoarece, cu un alt coleg, difuzase brosuri si organizase intruniri la sate. Socialismul e temelia pe care se cladeste, muncitorii sint zidarii care pun pietrele elegantei sale arhitecturi", scria Petica, in 1898, redactor ia Lumea noua.

La Bucuresti, se inscrie la Facultatea de litere si, probabil, la matematici ; fortat de lipsuri se transforma in gazetar, foarte prolific, desi remunerat mizerabil. Citeva luni (20 febr. 10 iunie 1899) fu secretar de redactie la Literatorul, ineintat de jupiterianismul lui Macedonski", atras de noul corrent litterar". in momentul tradarii generosilor", Petica se alatura grupului condus de V. A. Urechia, abjurind zgomotos ideile pentru care militase. Articolele gazetarului, din Depesa, Romania juna si Apararea nationala (1898 1903), semnate cu pseudonime, abunda in iesiri antisocialiste si atacuri sovine, incredibile.

Poetul scrie intr-o mare tensiune. in 1900. la Romania juna publica de toate : verguri, poeme in proza, comentarii critice, eseuri despre arta. In ritm rarit, e prezent la Romania ilustrata si Pagini alese. Doua studii de sociologie, Morfologia "nciala, Sociologia veche si sociologia noua, aparura in Economia nationala (1902 si 1903). Singura placheta antuma, Fecioara in alb (1902) include, pe linga poemul titular, ciclurile Cina viorile tacura si Moartea visurilor. Alte doua poeme, Serenade demonice si Cintecul toamnei (acesta inediT) intra in editia postuma din 1909. in manuscris au ramas proiecte pentru peste treizeci de piese de teatru. Retras la Bucesti, tuberculoza puse capat activitatii lui Stefan Petica la 17 octombrie 1904. Avea douazeci si sapte de ani.



Cultura poetului, provenit din mediu taranesc, este exceptionala si"plitinTTiterati din epoca ii pot sta alaturi. Ca licean la Braila, Petica si un coleg nu au adesea drept prinz decit un studiu de Spenoer si drept cina decit o poema de Whitman" (Asupra literaturii in RomaniA). Familiarizat cu monumentele culturii vechi, se orienta cu patrundere in literaturile moderne, in filozofie si sociologie, nu ca simplu diletant, lecturile ba-zindu-se pe cunoasterea operelor originale, in franceza, germana, engleza, spaniola, italiana. Se initia in limba rusa, uti-lizind dictionarul lui Schmidt. Liste bibliografice manuscrise (citate de PerpessieiuS) demonstreaza o pasiune intelectuala enorma, pe care saracia perpetua n-o restringe. Se intereseaza de toate, intre editiile ce-1 preocupa figurind clasicii greco-la-tini editati de Zweibriicken, un comentariu al Coranului, versurile lui Firdussi (in editie germana), Astronomia instaurata de Copernic, El Tesoro de los romanceros, Rumanische Un-tersuchungen de Miklosieh, Estetica lui Goethe, opere de Wundt, Schopenhauer, Gobineau, Max Klinker, First Principles (in-tiiele principiI) de Spencer, cercetarile arheologului Winckel-mann, colectia lui Stefan George Blatter fur die Kunst. Sint de asemenea in atentia sa Aubanel si Mistral, Stendhal, Renan Sudermann, Foscolo, Dostoevski, Turgheniev, Tolstoi, Herzen. Referintele critice din Noua revista romana, Romania juna, Romania ilustrata, Pagini aZesg^apartinind momentului 1900 1903,~releva pe linga contacte cu Baudelaire, Mallarme, Verlaine, Moreas, Samain, Verhaeren, Maeterlinck, o serioasa initiere in istoria artelor. Comentator avizat, Petica utilizeaza admirabilele studii ale lui Winckelmann si Lessing asupra artei eline" si argumente din estetica lui John Ruskin, pus-nicul de la Brantwood", urmarind influenta acestuia la Swin-burne, Oscar Wilde si altii. Remy de Gourmont, Guyau ii sint apropiati ca si Gherea. E la curent cu operele tinerilor Gorki si Gide si polemizeaza cu Cam iile Mauclair, care fixa sfirsitut f simbolismului la 9 septembrie 1898, ziua mortii lui Mallarme.



Frumusetea reala, concreta, fiind stricata, pingarita si batjocorita de capitalism", dezabuzatul Petica spera_ sa descopere in simbolism frumusetea ideala, compensatoare" pfih intermediul, .visului. Germanii Hugo von Hofmarinsthal si Stefan George, pe care-i cultiva, il impresioneaza prin capacitatea de iluzionare. Estetismul, echivalent al simbolismului, ar fi o riposta la adresa uritului din societatea contemporana. Prin modernism, poetul intelege q_ cugetare mai subtila, o psihologie mai adevarata",""o forma mai corecta* . De calificarea de decadent, in sens vulgar, se apara prompt : Asa ceva nu am fost niciodata"

Entuziasmat de tezele lui Ruskin, Petica apreciaza ca frumos tot ce pastreaza vechea claritate si puritate a liniilor", apHcind in poezie, potrivit sugestiilor provenite de la esteticianul englez, tehnica intima a picturii. Florentinii Cimabue, Giotto, Simone Memmi, auslerul Fra Agelico poetul visului dumnezeiesc", Filippo Lippi si Botticelli sint preferati lui Ra-fael si Caravaggio, prea realisti. El e un prerafaelit, un botti-cellian, idealizator al gratiosului feminin, dar si un lutier cu viziuni angelice, la care culoarea si sunetul duc la un impresionism diafan. Romanticul Hugo, cu pensulatia sa stridenta e o deceptie, lezind sensibilitatea : nuantele nu se vad de loc", tablourile seamana cu picturile de bilci" sau cu rosiile firme comerciale". Cu un termen necunoscut pe atunci, Hugo e un fauve", in timp ce la Gautier, Verlaine, Mallarme, Ver- , haeren, culorile sint date cu ingrijire, fin nuantate, delicate si trasaturile sint de mina de maestru" (Poezia noua).



Primele fragmente din Fecioara in alb au aparut in Romania juna (24 iulie 1900) sub titlul comun La Creatura di bianco vestita. Citeva din ele se desfasurau sub un motto din VDante : Vedi che del desio ver lei mi piego" (Vezi ca ma rring de dorul de a o vedeA), altele sub semnul lui Ugo Fos-tolo : Entra e adora !

   ". Noi secvente urmau la 7 august 1900,

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.