Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI despre Sinteze literare





Ipotestii sunt un loc sacru in memoria spirituala romaneasca. Poate fi asemuit cu Weimarul lui Goethe sau Iasnnaia Poliana a lui Tolstoi. Desi, spre deosebire de cei doi, Eminescu a trait la Ipotesti relativ foarte putina vreme. A venit aici cand avea sapte-opt ani, cand parintele sau, devenit stapan pe mosia Ipotestilor, si-a incropit o casa. Nasterea si anii hotaratori ai copilariei s-au petrecut la Botosani, in casa de langa biserica Uspcnia, unde avea o curte cu mare gradina. De indata ce Eminovicii s-au instalat la Ipotesti, tatal si-a trimis copiii la invatatura la Cernauti. S-a pastrat un document datat august 1857, care c un pasaport, ce atesta ca fiii caminarului (Serban, Neculai, Georgc, Ilie si MihaI) au capatat dreptul, solicitat, pentru studii in strainatate. Si e probabil ca in primavara sau vara aceluiasi an familia se mutase la Ipotesti. Vacantele, toate, le-a petrecut la Ipotesti. Dar, cand se satura de scoala, fugea aici, la Ipotesti, devenit liman salvator. Asa s-a intamplat in mai 1860, cand a stat acasa, in timpul cursurilor, vreo zece zile, dupa care tatal, intransigent, 1-a dus inapoi la Cernauti. in mai

1862 se produce o recidiva (era, acum, elev la gimnaziU). Tatal sau, neinduplecat, 1-a legat si instalat intr-o caruta, 1-a repezit, iarasi, la scoala. in acel an a ramas repetent. Iar in anul urmator a parasit efectiv scoala, ramanand la Ipotesti, petrecandu-si vremea mai mult la stana. Si, fapt important, e probabil ca in

1863 se produce primul sau amor cu o fata din Ipotesti. Legand scoala de gard, a devenit, in acel an, 1862-1863, copist la subprefectura de Botosani. Dupa care. se stie, se angajeaza sufler al trupei Tardini-Vladicescu. Pleaca, apoi, la Cernauti, de. unde revine, curand, la Ipotesti si Botosani, unde se angajeaza ca practicant la Comitetul Permanent. De-abia in iarna lui 1865 revine la Cernauti, se reinscrie, probabil, la gimnaziu, fiind, ca invatacel al profesorului Pumnul, bibliotecar al bibliotecii alcatuita, aici, de veneratul dascal ardelean. Fatalitatea il urmarea insa pe viitorul poet. Pentru ca in ianuarie 1865 moare Aron Pumnul si adolescentul Eminovici paraseste iar gimnaziul, plecand la Ipotesti, declarand decis ca fara dascalul sau iubit, Cernautiul n-are, pentru el, rost. Apoi. se stie, a luat drumul Blajului, unde spera ca-si va reface situatia scolara, dand examene in particular. Se stie, din brosura lui Elie Daianu, din 1914, mai tot despre episodul blajean al poetului care a fost entuziasmat de mica Roma", dar examenele n-a izbutit sa le treaca si, deci, nici sa devina elev la scoala de aici. Exista, negresit, are dreptate Calinescu, in situatia scolara a lui Eminescu o dezordine specifica geniului. Fapt este ca nici gimnaziul n-a izbutit sa-1 absolve. Si inscrierea sa la studii universitare (cele de la BerliN) se bizuia pe un certificat obtinut de la junimistul Al. Lambrior, in 1872, care era, atunci, director al liceului din Botosani. Eminescu, acum poet publicat si cunoscut, a revenit la Ipotesti in 1869, cand s-a impacat cu tatal sau. A mai revenit acasa, la Ipotesti, in 1871, de unde i-a scris o eleganta epistola lui Maiorescu. A stat mult acasa in 1872 (cand a petrecut frumos si bine cu prietenul sau din Botosani, violonistul Toma MicherU). Si in septembrie 1872 s-a inapoiat la Ipotesti, mult bucuros ca Junimea" i-a acordat o bursa pentru studii la Berlin. Nu a mai ajuns la Ipotesti decat in octombrie 1874, cand, dupa esecul studiilor universitare berlineze, capatase, de la T. Maiorescu, slujba de director al bibliotecii universitatii iesene. Si n-a mai revenit decat in ianuarie 1876, vreo zece zile, pentru a se afla alaturi de mama grav bolnava, apoi, in august al aceluiasi an, pentru a participa, inlacrimat, la inmormantarea mamei.

Cam acestea sunt relatiile lui Eminescu cu Ipotestii sai si c foarte bine ca dl Valentin Cosereanu dedica acestui loc sacru o intreaga carte, care reconstituie cam totul. Adica tot ce e important despre Ipotesti ca asezare sateasca, mosia, casa si bisericuta de aici. zbaterea caminarului Gheorghe Eminovici pentru achizitionarea si pastrarea esuata a mosiei, cadrul natural, liantul vicinal cu satele Cucoreni, Stancesti, Catamaresti deal si vale, Agafton (unde se aflau, calugarite, doua surori ale mamei lui EminescU). E o carte document, scrisa cu pricepere si rigoare documentara, chiar daca undeva, pe la inceputuri, lirismul cam dulceag inunda paginile. Important e ca dl Valentin Cosereanu, un impatimit al acestor locuri (nu o spune dar e probabil muzeograf aicI) a scotocit arhive, dand la iveala documente pana acum nestiute, inchinand Ipotestiului lui Eminescu o binevenita, necesara monografic. Cunosc bine aceste locuri, ca unul ce mi-am trait adolescenta (anii licealI) in Botosani, umbland, pe jos, prin acele sate, inclusiv, adesea, la Ipotesti. Am fost, de aceea, placut impresionat ca, pe langa fondul documentar colectat cu truda si acribie de autor, a izbutit sa recreeze, in tonuri potrivite, atmosfera acelor extraordinare locuri care au capatat, datorita lui Eminescu. un mister care invita, mereu, la investigare.

Desi mai vechi administrator de mosie, cu experienta castigata la Dumbravenii familiei Bals. caminarul Gheorghc Eminovici n-a fost un bun gospodar. Petecul de mosie din trupul Ipotesliului a fost cumparat, in I 847. cu 4000 galbeni, de la un Petrino (tatal sau bunicul poetului D. PetrinO). Banii pentru cumparare i-a dat in rate si a avut mereu incurcaturi. Apoi avea o familie marc, cu o casa de copii pe care s-a ambitionat sa-i dea, pe baieti mai ales, la invatatura. Cheltuielile au crescut, punand caminarul in grele incurcaturi banesti. Dar asa greu cum fusese, ramasese, totusi, timp de 30 de ani, stapanul mosiei. in 1876 contracteaza un imprumut, pentru a lega capetele, ipotecand, in schimb, proprietatea Ipotestiului. Era, s-o recunoastem, un obicei uzitat in epoca. Si caminarul nu facea exceptia de la regula. Oricum, ipoteza exista apasator. Isi maritase o fiica, pe Aglaia, cu profesorul cernautean loan Drogh, caruia ii promisese, desi nu-i avea, 2000 galbeni drept dota. In 1876 ginerele cere imperios socrului dota promisa, dandu-1 in judecata. A facut apel la Curtea din lasi (i l-ar fi scris fiul sau, poetuL), dar a fost respins. Atunci, se pare, i-a inchipuit poetul asprul rechizitoriu tatalui sau, intr-un manuscris care s-a pastrat la B.A.R. Nu stii ce tata am. Sarac si impovarat de o familie grea - c cu toate astea inzestrat cu desertaciune atat de mare, incat ar putea servi de prototip pentru acest viciu, dupa parerea mea cel mai nesuferit din lume. Maritandu-se sora-mea, el i-a promis o zestre de doua mii de galbeni. Este ridicul cand un om promite in scris ceea ce nu are, nici poate realiza. Am frati mai mari si mai mici decat mine, fara pozitiune-n lume, si este nu din cauza lor, ci numai din a desertului care voia a face din fiecare din ei om mare si sfarsind prin a-i lasa cu studii neispravite, risipiti prin streinatate, fara substanta, in voia sortii lor. O familie grea, ingreunata inca prin desertaciunea indaratnicului batran".

De-abia in 1878 mosia e vanduta definitiv si batranul Eminovici e ingaduit sa mai locuiasca (devenise, oare, arendasul propriei mosii?) la Ipotesti, intr-o atenansa, unde a si murit. Exista marturii (ale lui SlavicI) ca Eminescu, in 1883 - inainte de propria, ircmcdiabila-i nenorocire - cauta bani cu imprumut pentru a rascumpara Ipotestii (ar fi adunat, zice-se, dar ma indoiesc. 2000 de galbenI). Dorinta nerealizata. Ipotestii au ramas vanduti, Gheorghc Eminovici murind aici, in 8 ianuarie 1884, inmormantat fiind in cimitirul de langa bisericuta de aici.

Cum faima in jurul poetului a tot crescut din 1 889. au fost preocupari pentru salvarea casei de la Ipotesti si a bisericutei de alaturea. S-a tot opus sotia unui capitan cumparator, pana ce casa, naruita, s-a prabusit. Dl Cosercanu studiaza, cu probe, avatarurile acestui lacas, oferindu-ne o imagine descumpanitoare pentru dezinteresul parca voit pentru pastrarea acestor doua asezari. Ne povesteste despre initiativa unui prefect liberal Isaccscu (am apucat sa-1 cunosC) de a ridica, pe locul casutei in prabusire, o alta. Si, apoi, cum s-a ridicat o casa (declarata muzeU) care n-avea nimic comun cu fizionomia celei din vremea Iui Eminescu. Aceasta a fost daramata si, in locul ei, s-a cladit alta, dupa modelul celei originare, mobilata cu piese de familie si de epoca. Prin multe avataruri, ni se relateaza, a trecut si bisericuta din preajma casei, unde isi dorm somnul de veci parintii marelui poet. Acum, lucrurile par a fi intrat pe un fagas al respectului pentru relicvele scumpe aflate aici.

Sa-i multumesc d-lui Valentin Cosercanu pentru cartea scrisa si publicata, desi ani citit-o greu din cauza ca a fost prost legata tipografic.

Aprilie 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.