Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI despre Sinteze literare



D. Anghel

Personajul brun, de statura mijlocie, in compania lui St. O. Iosif, e un frenetic sub masca unui contemplativ Fizionomia ascutita, cTannunziana, nu trece fara sa fie observata, Anghel fiind un original. Poezia sa, tinzand, spre esente, n-a gasit in epoca stima la carejavea dreptul, rezistenta con-tinuind postum. Parasind Macedonia terorizata de satrapii lui Ali-Pasa, bunicul Anghel Constantin (ConstantinovicI), refugiat la Iasi, tinuse circiuma in fata palatului domnesc si arendase mosii, facind avere considerabila. Dupa bunica, Eca-terina Zarifopol, poetul era var cu criticul Paul Zarifopol. Interprinzator fu si Dimitrie Anghel-tatal, proprietar a patru mosii. Amic al agronomului Ion Ionescu de la Brad si deputat liberal, reprezenta in politica aripa disidenta, condusa de Nicolae Ionescu, fratele celuilalt. Conacul mosiei Cornesti-Miroslava, de linga Iasi (unde poetul se nascu la 16 iulie 1872) cunostea, pare-se, ritmul caselor similare, balzaciene, cu ,,o vesnica perindare de oameni politici, oameni de afaceri, samsari si paraziti". Printre vizitatori sint boieri scapatati, re-licvii de neam cu apucaturi patriarhale din vremea lui Voda Sturza, in general oameni simpli, modesti, nelustruiti de cultura apuseana" (FantomE). Nota aparte face un personaj glumet si iubitor de copii", M. Kogalniceanu, acesta aratind simpatie lui D. Anghel-tatal (omul de bun simt").

Persistent e regretul pentru mama moarta la treizeci si patru de ani, devenita cea dintii dintre fantome. Grecoaica, nascuta la Constantinopole, Erifilia Leatris copilarise in natura exuberanta a insulei Antigona, precizeaza fratele poetului, C. D. Anghel. Mama !

    Ce putin am rostit numele tau si cit de vag imi aduc aminte de tine O negura te i/ivaluie si parca din neguri e urzit si conturul tau" (MamA). romantica, finetea gustului sint recunoscute, ereditar,/ venind de la ea, paralel cu stranii reminiscente Bosfor : Multele lucruri ciudate ce dorm in sufletul/ meu, acolo mi le-ai adus Ai visat si tu si mi-ai lasat p$ si mie, harazindu-mi putinta de a ma induiosa si de a-mi aduce aminte de toate". Femeie cultivata, sensibila la ritmata cintare a versurilor", Erifilia Anghel era initiata in literaturile franceza, engleza si germana, in biblioteca sa intilnin-du-se Chateaubriand, Lamartine, Hugo, Al. Dumas-tatal, Shakespeare, Byron, Scott, Goethe, Schiller si clasici elini. in mediul familial de la Cornesti, agreabil in totul, fratii mai mari Constantin si Paul (primul, viitor avocat, socialist generos", al doilea profesor la Facultatea de medicina) tin companie lui Mitif. Curtea conacului e un mic paradis floral, reflectind preferintele Erifiiiei Anghel. O casa minunata", plante acatatoare, piscina vegheata de lei de piatra, havuzuri murmuratoare, iazuri misterioase, in apropiere padure de fag formeaza universul schitat in Fata din dafin. Ce dulci erau serile de vara in cerdacul casei noastre !

    Stilpi albi ii sprijineau batrina streasina plina de cuiburi, si perdele de salcim albastru o infloreau intotdeauna". Tatalui, neodihnit si zbuciumat, pretutindeni calator", i se imputa tardiv goana dupa avere. Mincarile, cu cifrele la un loc le mestecai, caci fiecare venea cu cifre, fiecare vorbea de sume fantastice. O clipa de ragaz n-ai avut sa-ti mingii copiii. Straini am crescut noi de tine si putin am auzit vorba ta" (TatA). Mosierul care facuse sa se inconvoaie umerii multora sub dispretul banului", se ruina incercind sa cultive paminturile cu masini cu aburi. Adusese cinci sute de mesteri italieni, dar experienta, relatata in Al doilea colonizator al Daciei, esua din cauza masinilor rudimentare.



Erifila Anghel stingindu-se in 1879, copiii se mutara la Iasi cu tatal, bolnav de nervi, in casele din strada Sfinta Vineri, ulterior vindute la cererea creditorilor. Precum Jpotestii la Eminescu, Cornestii simbolizeaza la Anghel virsta uimirilor "cotidiene, intiiele mele visuri le-am scuturat din caliciul florilor", zice poetul, instalat la oras, intr-o casa ale carei feresti dau pe un orizont de hornuri si de acoperisuri". in lasul cu monumente patinate de vreme pling si se tinguiesc, clopotele ca intr-un oras din legende, scufundat sub ape" (ClopotelE); orologiile din turnuri (CeasurilE) puncteaza timpul cu batai impasibile. inainte de stampele lui Demostene Botez, saloanele de epoca respira la Anghel o melancolie duminicala inefabila. Studiile incepute cu un batrin institutor francez, le continua la pensionul Al. Lambrior, ca intern, insa fara zel. Cladirea sinistra si umeda", cu ganguri sordide, ingrozeste. Hirsutul profesor de germana, Domnu Hube (FreihubE), al carui portret urma sa fie inclus in Arca lui Noe, volum abandonat, era brutal si sarcastic. De la Institutele unite", unde esuase, trecu la gimnaziul Alexandru cel Bun", retra-gindu-se in 1890 fara o situatie clara. Inteligent dar nestatornic, orfanul nu are constiinta lucrului organizat, compla-, cindu-se in farniente. Frecventeaza spectacolele Teatrului National de la Copou, retinind imaginea Aristizzei Romanescu in Angelo Malipieri (De vorba cu un afis), admira statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare si turnul Goliei, inregistreaza, legende despre ruinele din Beilic si clopotul lui Nicoara din Tatarasi. Iesind din lumea fantomelor, descopere orasul contemporan cu negustori si zarafi, dezgustat de mediul in care totul se estimeaza in cifre.

Prin 1888 (anul mortii lui Anghel-tataL) poetul si fratii sai se interesau de miscarea socialista, gata sa rupa cu pa-, rinti si rude pentru izbindirea cauzei" (Povestea unui musuroI). Dintr-un caiet cu versuri proprii, purtind semnatura, Mitif, cantilena Plins de grieri si o fantezie, Zina codrilor de br.ad, aparura in Contemporanul (1890, nr. 10), debutantul cu "masca trista eminescianizind cursiv. Facea parte din cercul lui N. Beldiceanu, una din cele mai interesante si mai curioase figuri", impreuna cu Artur si Raul Stavri, Eduard; Gruber, Izabela Sadoveanu, A. D. Xenopol, Artur Gorovei. Dupa ruptura cu Contemporanul, in urma unui conflict cu V. G. Mortun, N. Beldiceanu era captivat de experiente sim-. boliste. Legaturile lui Anghel cu socialistii sint fragile, si incercarea ziaristului Clarnet de a le da un sens activ rateaza.

Calatoria din 1893 in Italia, cind viziteaza intr-o continua "uimire" Fiume, Venetia, Bologna, Florenta, stind citeva luni la Roma, inaugureaza o epoca. Pe cheltuiala lui Mitif mergea tacutul I. Paun, devenit Pincio dupa celebra gradina -din Roma. Asista la reprezentatia operei Falstaff si vazu pe Verdi. Bolnav de febra tifoida, fusese ingrijit de Pincio ; trecu apoi in Franta, unde fratii si sora Andrea se gaseau la studii. La Cafe Vachette" din Paris admira frumoasa figura de corsar oriental" a lui Jean Moreas, neindraznind sa i se prezinte Recunoaste pe Verlaine, bolnav; printre vagabonzii din jurul scolii de arte frumoase il impresioneaza Oscar Wilde decazut, fantomele lor intrind in Povestea celor necajiti.

Strainul cu figura lunguiata si privire ironica, duce sub aparente boeme o existenta activa, versuri proprii si traduceri do Teophile Gautier, Verhaeren, Goethe, Lenau, Heinc, Uhland, Lermontov aparind in Adevarul, Literatura si arta romana, Convorbiri literare, Pagini literare. Sociabil, se apropie de Sextil Puscariu, de pictorii G. Petrascu, Ipolit Strimbu, Stefan PppeHcu si Kimon Loghi, veniti pentru studii la Paris. In-tiTndrile au loc in atelierul lui Kimon Loghi sau la cafeneaua Closerie des lilas" de linga parcul Luxemburg, frecventata de "simbolisti. Cunostinta din 1899, la Paris, cu St. O. Iosif, sta la originea strinsei prietenii literare cu deznodamint tragic.

Absenta de aproape un deceniu lua sfirsit in 1902, cind, revenit la Bucuresti, Iosif ii inlesni relatii utile, intrbducindu-1 in redactia Samanatorului. Inseparabili, sint impreuna la Viata romaneasca si Cumpana. in 1905 publicase volumul. IttIflT5r dina,~lre[ ani mai tirziu fiind ales vicepresedinte al .Societatii scriitorilor romani", atunci constituita. Al doilea volum, Fantazii, aparu in 1909, intregit cu traduceri si adaptari pe motive populare grecesti, italiene, spaniole, maghiare, scandinave, cehe. Accentuat "lirica, fantezista, proza din Fantome, Oglinda fermecata, Povestea celor necajiti (toate din 1911), Triumful vietii (1912), Steluta (1913), se mentine la notatia fragmentara. Manuscrisul unui roman, Hyperion si alte lucrari, ar fi fost mistuite cu prilejul incendiului din 1911 ce devasta edificiul Luvru" din Calea Victoriei. Poetul locuia acolo, in sediul Societatii scriitorilor romani". Pe linga Caleidoscopul lui A. Mirea (I, 1908, II, 1910). colaborarea cu St. O. Iosif implica Legenda funigeilor, Corrield]Carmen Saeculare, Ciresul lui Lucullus, traduceri numeroase.

Temperament coleric, oscilind brusc de la contemplatie la violenta, Anghel contribui la grabirea disparitiei lui Iosif, Natalia Negru, sotia acestuia, fiind cauza dramei. in scrisorile adresate Nataliei Negru (dulce Schmetterling") galanteria transcende momentul, sublimindu-se in arta ; nici o nota nu suna fals :

Scena reprezinta o casuta intre podgorii, ca si a ta, imprejurul careia noaptea s-a lasat opaca si a mistuit formele.

Noaptea fiind anonima, decoruri prin urmare nu exista.

Persoanele : smeterlingi in costume pompoase de bal, gindaci in smoking, paianjeni noctambuli, gize, muste, furnici etc

Orchestra cimpeneasca: fanfare de greieri, solo de huhurezi. Melomanele urcchelnite iiruitoare si respirind usor, Gradinile sub cer albastru rid in soare".

Productivul Oreste (Zimnicea, 1891 6 ian. 1918) lasa citeva plachete in umbra iubirii (1909), Poezii (1911), Himera (1914) un poem alegoric, Zile de purpura, in colaborare cu Ion Pavelescu, teatru in versuri (o drama in patru acte, in versuri, Moise, respinsa in 1912 de Teatrul National, o comedie in versuri Bal mascaT), precum si traducerea poemului Herman si Dorothea de Goethe. Colabora la tot felul de reviste, intre care Convorbiri critice, Viata noua si Viata romaneasca. La gazetele Dreptatea si Viitorul publica foiletoane rritice inteligente, in 1916 semnalind cel dintii baladele lui G. Topirceanu, fost coleg de internat la Liceul Sf. Sava". Studiile la Facultatea de litere ramasera neincheiate. Poetul era fiul profesorului Ghica Georgescu.

VOLUME : in umbra iubirii, poezii, 1907 1909, Buc, Tip. Baer, 1909; Poezii, Buc, Socec", 1911 ; Himera, poezii, Buc, Flacara", 1914 ; Ciresul inflorit, poezii, Buc, 1916 ; Zile de purpura, poem alegoric in versuri (colab. cu Ion PavelescU); Fragment din Moise, piesa in 4 acte in versuri, (in prima varianta, cu HerjeU), in Flacara, V, 1916, nr. 36, 11 iunie, si in an. VI, 1916, nr. 1, 30 oct. ; Bal mascat, comedie in versuri intr-un act, in Flacara, V, 1916, nr. 26 si 27, din 9 si 16 aprilie.

REFERINTE: Izabela Sadoveanu, despre in umbra iubirii, in Viata rom., 7.909, voi. XVI; N. Iorga, despre Poezii, in Neamul romanesc, literar, //, 1910, p. 113; Ilarie Chendi, despre Poezii, in Lu-teufarul, X, 1911, p. 213 (reprodus in Schite de critica literara. Buc, Cultura nationala", 1924) ; (Ovid DensusianU), Himera, in Viata noua, XI, 1915, nr. 2; M. Iorgulescu, Oreste, in Sburatorul literar, /, 2.923, nr. 40; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927; Ion Minulescu, Cetiti-le noaptea, Buc., Cultura nationala", 1930; C. Calinescu, Material documentar, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor, X, 1961, nr. 3.



Alfred Mosoiu

Tributar lectiei mussetiene, poemul O toamna (1912) cu largi modulatii retorice, fu prezentat pe scena de Elvira Po-pescu (MuzA) si Ion Manolescu (PoetuL). Sub aripa lui D. Aiv ghel, Sufletul gradinei (1920) incorporeaza ritmuri lente de melancolie", miresme difuze, amintiri capricioase. Totul e gratios si suav, florile sugerind suprema dematerializare : imprastie parfum in agonie / Si mor asa, incet, cu voluptate"



(Moartea floriloR). Noaptea neagra si profunda" invita la ritual : Te ador, te-ador" Nu e nimeni isa te poata-ntrece" (Imnul noptiI). Clopote turnate in clestar", amintirile au ecouri persistente :

Bat ani intregi in cintecul lor clar Si bat atunci cind nu ai vrea sa bata Urechile-ti astupi cu mina, dar Bataia lor e fara de hotar Fiinta ta intreaga, zbuciumata Le-aude inca cum rasuna rar !

   "

(Cintecul amintiriloR)

Cu ampla naratiune Toader Nebunul patrundem in psihologia unui maniac religios, care, trimis de un preot sa vinda icoane, le daruieste curiosilor, vagabondind prin lume. Internat fara acte intr-un ospiciu, atrage pe bolnavi la propria-i criza maniacala, motiv de indepartare. Consatenii il considera posedat de duhuri, atribuindu-i stigmate malefice. Infirmul are halucinatii. O sperietoare de pe cimp ii apare drept cruce, obsedindu-1 : Mi-ai poruncit, stapine, sa viu si sa-ti mingii ranile Da-te jos, Doamne, de pe cruce" Noaptea, la lumina stelelor, un vinator bizar trage in sperietoare, nebunul" ca-zind cu fata la pamint.

Nici piesele de teatru nu au relief. Un mare financiar, inselat de sotie, se agita intr-o criza acuta, incercind sa-si reprime amintirile. Odata scapat, imi voi cladi din nou fericirea". Prietena Fanny, personaj dezabuzat, cauta dimpotriva trecutul pentru ca, distantata de prezent, sa descopere un remediu tristetii. Argumentul femeii frizeaza paradoxul : Dumneata fugi de amintiri, eu fug dupa ele Baga de seama, amintirile sint mai dureroase cind fugi de ele". Tinzind spre cer, Jocul apelor din parcul de la Versailles deprima : jocul stropilor jocul iluziei. Hangita Striana (nume curioS) din comedia eroica" in versuri cu acest titlu, se indragosteste de Stefan cel Mare. Simplu divertisment in genul piesetelor lui Alecsandri, idilismul diluat anuleaza contactul cu istoria. Mindra hangita de la 1471 e o agera Cosinzeana de codru, Stefan un Fat-Frumos, ostenii personaje de balada, care vorbesc astfel : Ai zice ca e cimpul o coada de paun" Era tot cimpul floare si codrul numai tril". Iata-1 pe Stefan, descris de Striana :





E scund si are plete !

    I-s straiele in aur si pintenii la fel De-ti lacrimeaza ochii privind mai mult la el!

    Si e balai ca firul ce-i tors din fir de soare

Tunica i-e stropita cu pietre lucitoare Si-s mari cit o aluna si altele mai mici de-ai crede ca plouat-a pe dinsul licurici"



Descendent dintr-o familie inrudita cu Ion Eliade-Radu-lcscu si Barbu Paris Momuleanu (tatal, Ion, magistrat si autor dramatiC) Alfred Mosoiu (Galati, 8 oct. 1890 1932) a debutat la Gazeta Transilvaniei, in 1907. Ulterior, avu legaturi cu Flacara, unde publica majoritatea versurilor.

VOLUME; Sonete, Buc, Minerva", 1910; O toamna, poem lyric in versuri, Paris, A la Belle Edition" ,1912 ; Toader nebunul, nuvele, Buc, Alcalay", 1918; Sufletul gradinei, poezii, Buc, Casa scoalelor", 1920 ; O noapte la Mircesti, fantezie in versuri intr-un act si un prolog (in colaborare cu Mircea Dem. RadulescU), Buc, Alcalay et comp.",

1920 ; Prin jertfa la Unire, un act in versuri, 1921 ; Jocul apelor, comedie in 3 acte, repr. T.N., 29 noiembrie 1918, Buc, Casa scoalelor",

1921 ; Marietta, nuvele, Buc, Alcalay", 1922; Pagini alese (Alfred MosoiU), antologie facuta de Corneliu Moldovanu, Buc, Casa scoalelor", 1923; Striana, comedie eroica intr-un act si doua tablouri in versuri, Buc, Casa scoalelor", 1926; Poezii, Buc, Casa scoalelor", (1927).

REFERINTE : (O. DensusianU), Sufletul gradinei, in Viata noua, XV, 1920, nr. 7 8; E. Lovinescu, Poezia de fantezie", Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927; Perpessicius (despre StrianA), Opere, voi. II, Mentiuni critice, Buc, E.P.L., 1967.



Iuliu C. Savescu

Pesimist e si Iuliu C. Savescu. Proiectul din 1901 de a-si tipari incercarile liricie intr-o placheta, se opri din lipsa de mijloace la a patra coala. Postum, sub titlul Poezii (1926) volum unic, cu o prefata de N. Davidescu si un portret de pictorul St. Dimitrescu" versurile i-au fost adunate aproape in totalitatea lor : vreo cincizeci de bucati, inegale, diferite ca modalitate. in accentele patriotice si in simpatia pentru cin-tecul de lume, trasaturi distantate de simbolism, N. Davidescu vedea, cu insatisfactie, o dezorientare estetica". Impresiile solare (Pastel, VarA), putine si naive, se adumbresc rapid sub presiunea mizeriei (care-1 ucide la douazeci si sapte de anI), dueind la scepticism si sarcasm tenebros. Mormintul e invocat sistematic. Graficul inspiratiei oscileaza intre adincul instelat" cu lumini de paradis" (FugA) si prabusirea in moarte: Viata este ratacire, / Piara ultima gindire, / Vina ultimul mister !

   " (CinD). Ironie amara, poetul famelic se nutreste cu vis", dar insasi steaua sperantei" cade in mare. Proletar intelectual sfidind societatea, Iuliu C. Savescu e un Chatterton roman de care moartea fuge ingrozita (Sa nu va bucuratI). Satanismul, de provenienta baudelaireana, devine expresia revoltei, solitarul izbucnind in ris tragic : Satana, ca un frate, oriunde ma-nsoteste Fugiti sint piaza rea !

   " (Piaza reA). Natura nu exercita nici o actiune terapeutica, dimpotriva, tortureaza o sensibilitate exasperata : De cite ori rasare luna / As vrea sa mor" (NenorociT). inainte de Bacovia, la citadinul Iuliu C. Savescu viziunea descompunerii postume ia forme macabre, omul, in proiectie ultima, reprezentind un stirv de oase" (Pe cind zaceaM). Muncit de un duh satanic", poetul are un acut sentiment al tragicului, nelipsindu-i decit capacitatea potentarii, instrumentul care sa-i dea relief estetic.



Foarte exacta este observatia lui Ilarie Chendi ca scriitorii din categoria lui Savescu slavesc moartea (iadul, Satana etc.) si in acelasi timp se inlantuiesc de viata cu toata puterea", se inchina iubirii eterice si totusi ridica la apogeu principiul dragostei sensuale, pina la lascivitate, doua contraste asa zicind fiziologice" (PreludiI). Finalmente, la Savescu tragicul se spiritualizeaza. Colocviul cu iubita, din Excelsior, realmente impresionant, demonstreaza, fragmentar, posibilitatea de a sugera in dimensiuni cosmice ritmul devenirii a doua zi de moarte". Limbajul matasos, cu reflexe pale, serveste o imaginatie romantica, momentul astral rememorind armonia grava a lui Novalis :



In noaptea azurata, sub albul clar de luna, Vom fi ca doua flacari, coloare de apus, Ce, cit mai sus se-nalta, mai tare se-mpreuna, Iar cei din urma noastra, cu ochii tinta-n luna, Vor plinge-a noastra fuga, cu mana dreapta-n sus !

   

Atunci, asa cum stie puternica natura Va contura in clarul stelar, incet-incet, Din mine un arhanghel in stravezie-armura, Din tine cea mai sfinta angelica faptura, Cu paru-n vant, cu haina de-un purpur violet" intr-un imn cartaginez, desigur pe marginea unei lecturi din Salammbo de Flaubert, apare Tanit, zeita a luminii". Dintr-o Indie misterioasa, tara visurilor mele", se aude Cin-tarea lui Walmiki. Singuratatile glaciale, La polul nord, dorm intr-o fixitate stranie. Repetitii savante, imagini desfasurate muzical, insinueaza o dezolare infinita :

La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele vesnic adormite, In lung si-n lat, in sus si-n jos, se-ntind cimpii nemarginite, Cimpii de gheata ce adorm pe asternutul marii ud, Cu munti inalti, cu vai adinei, la Polul Nord, la Polul Sud.

Si dorm adinc, si dorm mereu nemarginirile polare, Iar din prapastiile-adinci se-aude-o stranie vibrare, Si ursii albi, induiosati, intr-un oftat adine si greu Se-ntind pe labe de sidef si dorm adinc, si dorm mereu".



Iuliu C. Savescu e sedus de spatiile imense, in care fantezia se misca liber. Noaptea in pustiu e o fantoma pe cal negru : Vazduhu-n patru parti masoara / Si-aprinde stelele pe rind" Sugerind stari muzicale, repetitiile si simetriile au afinitati, ca limbaj simbolist, cu viorile lui Stefan Petica, fara puritatea acestuia.



Traducerile din Sofocle (AntigonA), din Edgar Poe (CorbuL) si Shelley (Regina visurilor MaB) sint onorabile. Brailean, Iuliu C. Savescu (n. 28 sept. 1876) era fiul unui avocat a carui familie decazuse. Ca licean la Sf. Sava" din Bucuresti, fu remarcat de profesorul Bonifaciu Florescu, poet relativ cunoscut, care-i inlesni debutul la Literatorul lui Macedonski. Cu Bonifaciu Florescu redacta intre 1 oct. 1890 si 24 febr. 1891 revista Duminica (17 numerE), debutantul publicind versuri proprii si traduceri. Numit corector la Monitorul oficial, gratie unei recomandari a lui Macedonski, poetul parasi slujba, bolnav de ftizie, murind la 9 martie 1903. Colabora la Viata noua (red. C. CantillI), Carmen si alte periodice, in general obscure ; a fost redactor la Gazeta familiei.

VOLUME : Poezii, (B.p.t., nr. 1121 1122) ; Poezii, volum unic, cu o prefata de N. Davidescu si un portret de pictorul St. Dimitrescu : Antigona, subiectul de pe Sofocle" (trad.).

REFERINTE : Ilarie Chendi, Iuliu C. Savescu, Preludii, Buc, Mi-nerva", 1903; Al. T. Stamatiad, Buc., 1915 ; N. Davidescu, Aspecte si directii literare, voi. II, Buc, Cultura nationala", 1924; Al. T. Sta-natiad, Citiva scriitori, Arad, Bibi. Samanatorul", 1925 ; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P.L.A., 1941 ; D. Kar-nabatt, Boema de alta data, Buc, Vremea", 1944 ; Lidia Bote, Simbolismul romanesc, Buc, E.P.L., 1966; Mircea Anghelescu, Un precursor : Iuliu C. Savescu, in Limba si literatura, 1966, voi. XI.



George Orleanu

Eliberat de influente, George Orleanu (n. Focsani, 1873) putea deveni un poet notabil. Decesul pretimpuriu (1911) a AĞistat o promisiune. Reveriile sale de intelectual, sint ecouri fomanitico-simboliste, de o melancolie densa. Ceata e un exemplu :

Departe-n tarile de ceata, intr-o cetate-episcopala, Coboara seara mohorita in linistea provinciala. Exil nostalgic, in odaie, infrigurat ramin sub lampa, Singuratatea tese pinze rembrantiind ca-ntr-o estampa O viata de imagini sterse : trecut din umbra si lumina".



Turnuri, cetati, burguri, lespezi cu inscriptii sterse, solitudine, cer de plumb sau cer albastru", iata puncte de reper ale unui univers poetic insuficient de personal. Intimismul din Anamnisis (aparuta in Convorbiri criticE) se nutreste, ca si in site poezii, din trecut :

Cuprins de-o nenteleasa mila, ascult cum strasinile curg:

Sint mort, desi ma simt in viata. Traiam odata-n vechiul burg !

   "

Fost din 1898 procuror si judecator la Focsani si Galati, George Orleanu debutase la Adevarul (1899) cu nuvele, sem-nind Gh. de la Odobasca. Versuri, tot sub pseudonim, tipari la Contemporanul, ulterior la Tribuna din Sibiu. Alte colaborari : la Literatorul, Samanatorul, Convorbiri critice.

VOLUME : (Versurile nu au fost publicate in voluM). Fr. Coppae, Pentru sceptru, trad., Buc, 1898; Piinea pacatului, parabola in 4 acte, de Th. Aubanel, Buc, 1905; Sarmanul Dionis, poema scenica dupa Eminescu, (Colab. cu Jean Bart si C. CalmuschI), Buc, 1909).

REFERINTE : N. Iorga, necrolog, in Neamul romanesc literar, III, 1911, nr. 8 (reprod. in Oameni care au fost, voi. I); necrolog in Junimea literara, Cernauti, 1911, p. 172; E. Lovinescu, Istoria literaturii iomane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927; N. Davidescu, Din poezia noastra parnasiana, Buc., F.P.L.A. 1943; Antologia poeziei simboliste romanesti de Lidia Bote, Buc, E.P.L., 1968.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.