Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Clasicismul sinteza despre Sinteze literare



Clasicismul reprezinta o ampla miscare cultural-artistica, manifestata pregnant in secolele XVII-XVIII, avandu-si nucleul ideologic si estetic in Franta, unde a si fost teoretizat de criticul si poetul Boileau.

Dincolo de limitarile rigide ale cronologiei literar-estetice, clasicismul este inteles ca un mod de a crea durabil si esential", o trasatura definitorie a artei mari, fiindca marea literatura este in fond aceea de stil clasic, iar ce este maret in romantism, baroc apartine tot tinutei clasice" (G. Calinescu, Sensul clasicismuluI). in literatura universala, curentul s-a manifestat in mai multe etape, astfel incat putem vorbi de un clasicism antic greco-roman, de unul francez (secolele XVII-XVIII), precum si de ecouri ale clasicismului pana in literatura secolului XX.

La fel ca si romantismul, clasicismul reprezinta o atitudine estetica prezenta permanent in constiinta umana: Clasic e o notiune mobila ce se aplica oricarei forme de arta ajunsa la maturitate, adica la suprema sa expresie de echilibru intre forma si fond" (Eugen LovinescU).

Clasicismul se identifica in sensul cel mai curent cu secolul al XVII-lea francez, perioada domniei lui Ludovic al XlV-lea, fiind ilustrat de scriitori precum Moliere, La Fontaine, Racine, Boileau, La Bruyere, Bossuet.

Principalele trasaturi comune scriitorilor clasici constau in admiratia pentru antici, rigoarea compozitionala, gustul dreptei masuri, cautarea naturalului si a verosimilului, finetea analizei morale si psihologice, puritatea si claritatea stilului.

Scriitorul clasic este rational, lucid lipsit de fantezie, prudent, evita particularul, interesandu-se cu exclusivitate de general, nu admite obscurul, vagul, eterogenul, diversitatea, nuanta carora le opune cu autoritate un model ferm, evident si clar, tinzand spre perfectiune. in formarea esteticii clasice, Rene Bray evidentiaza trei perioade importante: I. Perioada Renasterii franceze si a activitatii Pleiadei, circumscrisa celei de-a doua jumatati a secolului al XVI-lea; ideea dominanta pe plan estetic este acum cea a imitatiei anticilor, respectarea valorilor impuse de acestia; II. Perioada 1600-1660, cand se inlocuieste primatul imitatiei cu primatul regulilor si incepe sa se faca distinctia intre imitatia servila" si imitatia liberala", supusa exigentelor ratiunii si deci selectiva; III. Perioada ce corespunde Satirelor lui Boileau, ca moment initial, cu prelungiri pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea ; acum primatul regulilor este inlocuit de cel al gustului clasic, constand in precizie, noblete, caracter moralizator si elevat.



Clasicii se intorc permanent la izvoarele culturii si la valorile perene. Ei cauta formele esentiale si eterne, redescopera si reactualizeaza perfectiunea si idealitatea concretizate in acele acte arhetipale de recuperare a frumusetii pure si absolute.

Se afirma o noua pozitie fata de procesul creatiei: ingenuitatii, inspiratiei si spontaneitatii li se opune rigoarea artei", incat raportul traditional natura - arta este detronat de tehnica artistica. Sunt valorizate acum indeosebi efortul creator, mestesugul, tenacitatea, luciditatea, maiestria; clasicismul ajunge astfel imperativ si categoric, supus unor reguli estetice guvernate de ceea ce francezii concentrau in expresia ilfaut.

Esenta clasicismului, postulata de principiul rationalitatii, se afla concentrata in cateva reguli de baza:

» Regula verosimilitati - isi are originea in distinctia pe care Aristotel, in Poetica, o facea intre poezie si istorie : prima infatiseaza fapte ce s-ar putea intampla, cea de-a doua fapte ce s-au intamplat, prima - universalul, a doua - particularul, de unde concluzia ca datoria poetului nu este sa povesteasca lucruri intamplate cu adevarat, ci lucruri care ar putea sa se intample, in marginile verosimilului si ale necesarului.

» Regula bunei-cuviinte - esentiala pentru societatea aristocratica atat de cultivata de clasici. in virtutea acesteia, termenii concreti, populari sau familiari, ca si cei tehnici, sunt exclusi din limba genurilor inalte" (tragedia, poemul eroiC) si admisi, cu restrictii totusi, in genurile joase" sau umile" (unele specii de comediE); scenele violente din tragedie nu trebuie sa se desfasoare in fata publicului, ci trebuie relatate indirect, dupa incheierea lor.

» Regula miraculosului - se aplica doar in genurile eroice, tragedia si epopeea, constand in folosirea frecventa a tehnicii personificarii si alegoriei, prin care zeitatile intervin in actiunile oamenilor.



» Regula celor trei unitati -r de actiune (episoadele trebuie sa aiba un caracter convergent, corespunzator unui conflict principal, cu un numar redus de protagonistI), de spatiu (actiunea se petrece in acelasi loC) si de timp (durata actiunii nu depaseste 24 de orE).

» Regula genurilor - fiecare gen isi are un specific al sau, incat poetii nu pot excela decat in unul, conform talentului si inzestrarii lor naturale.

Desi vag conturat ca moment cultural distinct, clasicismul romanesc s-a manifestat la sfarsitul secolului al XVIII-lea, prin activitatea poetilor Vacaresti in Muntenia, a lui Conachi si Gheorghe Asachi in Moldova, a Scolii Ardelene in Transilvania. Cea mai importanta ilustrare a genului clasic in aceasta perioada ii apartine lui I. Budai-Deleanu -epopeea eroi-comico-satirica Tiganiada.

Clasicismul romanesc, tardiv, nu a fost atat de exigent si de pur" ca cel francez, supra-punandu-se cu elemente apartinand altor curente literare : iluminism, romantism, realism. in lucrarea Clasicism, romantism, baroc, G. Calinescu stabileste deosebirile dintre clasicism si romantism, curente literare opuse ca doctrina si problematica: Clasicul, aratand interes pentru tipurile eterne, are despre lume o viziune caracterologica. Romanticul vine cu interes istoric. Romanticii toti sunt niste istorici, in vreme ce clasicii sunt moralisti (). Clasicul traieste in lumea ideala statica, mitologica, romanticul in universul propriu fantastic".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.