Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947) despre Sinteze literare





Epoca dintre cele doua razboaie mondiale este a doua mare epoca in literatura romana, dupa aceea a marilor clasici. intr-un timp ceva mai scurt decat spatiul unei generatii, literatura romana atinge un nivel european, putand fi comparata cu oricare mare literatura constituita. in epoca marilor clasici aveam cate un singur poet, prozator, dramaturg si critic mare, acum numarul scriitorilor mari creste considerabil si tot astfel numarul marilor reviste. Directiile sunt mai multe, unele urmeaza pe cele vechi, apar insa si noi orientari. in general, lupta se da intre traditie si inovatie, intre traditionalism si modernism, cu nuante si interferente, in sensul ca si traditionalistii inoveaza si modernistii resuscita traditia. Un fenomen frapant este esentializarea lirismului care taie orice legatura cu epicul, rezervat prozei. Poezia devine prin definitie lirica, subiectiva, in vreme ce proza se obiectiveaza. Dar atat in poezie cat si in proza se experimenteaza toate stilurile, atat cele generale vechi (clasicism, romantism, baroC) cat si cele particulare noi (simbolism, expresionism, realism, suprarealism, futurism etC), desigur rareori in chip unilateral, exclusivist, incat impartirea autorilor pe curente" e riscanta acum. Tot atat de hazardata e clasificarea autorilor pe reviste, fie ca programul revistelor nu e destul de clar, fie ca scriitorii nu-1 urmeaza intocmai, fie ca-1 urmeaza inconsecvent sau chiar il parasesc la un moment dat, fie ca marii scriitori colaboreaza la toate revistele, fie ca revistele sunt ele insele eclectice. In linii mari, situatia ar fi cam aceasta:



Revista CONVORBIRI LITERARE dirijata de S. Mehedinti, intrerupta intre 1916-1918, reapare in 1919 cu acelasi director pana in 1924, iar din 1925 pana in 1939, interesand tot mai putin literatura, sub directia lui Al. Tzigara-Samurcas, in fine din 1939 pana in iulie 1944 sub directia incredibila a lui LE. Toroutiu. VIATA ROMANEASCA,, intrerupta si ea in 1916, reapare la Iasi de la 1 martie 1920 pana in 1933, sub directia lui G. Ibraileanu, din 1933 la Bucuresti sub directia lui Mihai Ralea si G. Calinescu (ultimul numai un an si cateva lunI) pana in 1940, cand inceteaza spre a reapare intre noiembrie 1944 si iulie 1946 sub directia lui Mihai Ralea si D.I. Suchianu. Revista apara mai departe doctrina specificului national, fiind insa o publicatie larg democratica, deschisa inovatiilor, primind colaborarea lui Arghezi, Minulescu si Ion Barbu. E anticipata de INSEMNA,RI LITERARE (2 februarie - 2 decembrie 1919) de sub directia lui Mihail Sadoveanu si G. Toparceanu si cu colaborarea lui M. Ralea, Hortensia Papadat-Bengescu, Al. Philippide, Al.O. si Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, B. Fundoianu. De Viata Romaneasca tin ADEVA,RUL LITERAR SI ARTISTIC (1920-1939), unde colaboreaza intre altii Sadoveanu si Arghezi, mai tarziu G. Calinescu; LUMEA (1924-1926), redactata de M. Sadoveanu, colaboratori: Arghezi, Ion Pillat, G. Toparceanu, I. Minulescu, Mircea Eliade, si INSEMNA,RI IESENE (1939-1940), director M. Sadoveanu si G. Toparceanu, apoi M. Codreanu si Gr. T. Popa.



Pentru modernism a militat revista lui E. Lovinescu SBURA,TORUL (1919-1921, 1921-1922, 1926-1927), care a intretinut din 1919 pana in 1934 un vestit cenaclu literar. Sburatorul a lansat pe Ion Barbu, Camil Petrescu si Gh. Braescu (fidel pana la urma ramanand doar acestA), a incurajat pe Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu si F. Aderca si a primit colaborarea lui N. Davidescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Ludovic Daus, Mihail Celarianu, Dragos Protopopescu^ I. Peltz, Camil Baltazar, Virgil Moscovici-Monda, Igena Floru, Alice Soare. In sensul Sburatorului au mers revistele MISCAREA LITERARA (1924-1925), director Liviu Rebreanu, colaboratori: E. Lovinescu, Perpessicius, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Lucian Blaga, Adrian Maniu; VIATA LITERARA (1926-1938,1941), director G. Murnu, apoi I. Valerian, colaboratori: M. Sadoveanu, Ion Pillat, Lucian Blaga, M. Celarianu, Pompiliu Constantinescu, G. Calinescu; TIPARNITA LITERARA, (1928-1931), directori Petru Comarnescu, Camil Baltazar, colaboratori: Liviu Rebreanu, H. Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, Ion Barbu, F. Aderca; KALENDE (1928-1929, 1943), directori Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, colaboratori: Mihai Ralea, Tudor Vianu, Simion Stolnicu; UNIVERSUL LITERAR, condus intre 1927 si 1929 de Perpessicius; DISCOBOLUL (1931 -1933), cu colaborarea lui Eugen Jebeleanu, Emil Borta, Petru Manoliu, Edgar Papu, Dan Petrasincu; ROMANIA LITERARA (1932-1933), director Ljviu Rebreanu, colaboratori: Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Eugen Ionescu, G. Calinescu, Serban Cioculescu, Ion Minulescu, Emil Borta.

De la 1 mai 1921 pana in decembrie 1922 apare la Cluj revista GANDIREA, sub directia lui Cezar Petrescu si D.I. Cucu, iar din decembrie 1922 pana in iulie 1944 la Bucuresti, sub directia lui Nichifor Crainic. Programul Gandirii e intai traditionalist, neosamanatorist, apoi (sub CrainiC) mistic ortodoxist, in cele din urma fascist. Din fericire, colaboratorii nu si-au insusit decat partial si in limitele propriilor lor conceptii, total diferite de aceea a lui Crainic, programul revistei. Este cazul lui Blaga, Vinea, Gib Mihaescu, Emanoil Bucuta, Zaharia Stancu. In spirit traditionalist, gandirist sunt revistele: RAMURI (1919-1929, 1934-1944, 1945-1947), cu colaborarea intre altii a lui Arghezi; NA,ZUINTA (1922-1926, 1928-1929), condusa de Elena Farago; FAMILIA (serie noua, 1926-1929, 1934-1943, 1944-1945); DATINA (1920, 1924-1932); GAND ROMANESC (1933-1940).

E vorba de reviste provinciale aparute la Craiova (primele doua), Oradea, Turnu Severin si Cluj.

Avangarda romaneasca se constituie la revista CONTIMPORANUL (8 iunie 1922-ianuarie 1932), sub directia lui Ion Vinea, cu un program constructivist, varianta romaneasca de futurism, incercare de a sincroniza literatura cu dezvoltarea tehnicii, avand ca model arhitectura lui Le Corbusier, conceptia unitatii artelor a grupului german Bauhaus, dar si poezia si proza lui Marinetti. La Contimporanul colaboreaza, fara sa respecte programul revistei, Arghezi, Ion Barbu, Ion Pillat, Aron Cotrus, B. Fundoianu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, pictori si sculptori (C. Brancusi, Milita Petrascu, M.H. Maxy, Victor BrauneR). Apropiate de Contimporanul sunt revistele de avangarda 75 HP (1924) si PUNCT (1924-1925), revista de arta constructivista internationala" (colaboratori: Ion Vinea, Ilarie Voronca, F. AdercA), INTEGRAL (1925-1927, sub directia lui Ilarie VoroncA), URMUZ (ianuarie-iulie 1928, sub conducerea lui Geo Bog zA), UNU (1928-1932, sub conducerea lui Sasa Pana, cu colaborarea lui Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Virgil Gheorghiu, Aurel Baranga etc.) si ALGE (1930-1931), director Aurel Baranga, colaboratori: Gherasim Luca, Paul Paun etC). Seria revistelor politice, de stanga, o deschide CUVANTUL LIBER (1919-1921, director C. Graur, 1924-1926, director Eugen Filotti, 1933-1936, director Tudor Teodorescu-BranistE) cu colaborarea in ultima etapa a lui N.D. Cocea, Ath. Joja, Petre Pandrea s.a. ii urmeaza CULTURA PROLETARA, (septembrie 1926-august 1927) care voia sa devina instrumentul de emancipare spirituala pentru muncitorimea romana"; BLUZE ALBASTRE (5 iunie-31 iulie 1932, cu colaborarea lui Al. Sahia si Zaharia StancU); ERA NOUA,, lunar de filozofie, literatura si stiinta (1 februarie 1936-1 aprilie 1936, sub directia lui N.D. Cocea si cu colaborarea lui Al. Sahia, Virgil Teodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Al. Voitin etC), publicatie de analiza si sinteza in domeniul economic, filozofic, social si cultural al realitatii societatii romanesti"; REPORTER (1933-1936, 1937-1938, din 1937 redactat de N.D. Cocea, colaboratori: Camil Petrescu, Ion Vinea, Mihail Sebastian, E. Lovinescu, V. Eftimiu, Gala Galaction, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, Cezar Petrescu, Geo Bogza si altiI).



In fine, printre revistele eclectice care aduna majoritatea scriitorilor sunt CUGETUL ROMANESC (1922-1924), directori T. Arghezi si I. Pillat, revista lunara, Bucuresti, cu colaborarea lui Ion Barbu, Al.A. Philippide, G. Bacovia, I. Vinea, Lucian Blaga, Gala Galaction, Camil Petrescu, I.M. Sadoveanu, Agarbiceanu, Perpessicius etc; SA,PTA,MANA MUNCII INTELECTUALE (1924) si CETATEA LITERARA, (1925-1926), sub directia lui Camil Petrescu, cu colaborarea lui Arghezi, Lovinescu, Ion Barbu, Vinea, Rebreanu, H. Papadat-Bengescu, Ion Minulescu, Zarifopol, Cioculescu, Perpessicius etc; VREMEA (1928-1944), cu colaborarea lui Arghezi, Lovinescu, Anton Holban, Eugen Ionescu, Pompiliu Constantinescu, G. Calinescu; AZI (1932-1938), director Zaharia Stancu, cu colaborarea lui Mircea Eliade, M. Beniuc, Virgil Teodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Maria Banus etc, REVISTA FUNDATIILOR REGALE (1934-1947), condusa de Paul Zarifopol, apoi (din 1934) de Camil Petrescu, D. Caracostea (1941-1944), Al. Rosetti (1945-1947), cu colaborarea tuturor marilor scriitori; UNIVERSUL LITERAR (1919-1931), printre directori Perpessicius si Camil Petrescu (1932-1945), printre colabaratori: Rebreanu si Sadoveanu, Minulescu, Goga, Pillat; ROMANIA LITERARA, (1939-1940, director Cezar PetrescU), CURENTUL LITERAR (1939-1940). JURNALUL LITERAR, foaie saptamanala de critica si informatie literara (4 ianuarie-31 decembrie 1939, director G. CalinescU), a fost singura revista exclusiv de critica si istorie literara. Tot G. Calinescu a condus intre 23 septembrie 1945 si 16 iunie 1946 saptamanalul literar LUMEA.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.