Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947) despre Sinteze literare



Epoca dintre cele doua razboaie mondiale este a doua mare epoca in literatura romana, dupa aceea a marilor clasici. intr-un timp ceva mai scurt decat spatiul unei generatii, literatura romana atinge un nivel european, putand fi comparata cu oricare mare literatura constituita. in epoca marilor clasici aveam cate un singur poet, prozator, dramaturg si critic mare, acum numarul scriitorilor mari creste considerabil si tot astfel numarul marilor reviste. Directiile sunt mai multe, unele urmeaza pe cele vechi, apar insa si noi orientari. in general, lupta se da intre traditie si inovatie, intre traditionalism si modernism, cu nuante si interferente, in sensul ca si traditionalistii inoveaza si modernistii resuscita traditia. Un fenomen frapant este esentializarea lirismului care taie orice legatura cu epicul, rezervat prozei. Poezia devine prin definitie lirica, subiectiva, in vreme ce proza se obiectiveaza. Dar atat in poezie cat si in proza se experimenteaza toate stilurile, atat cele generale vechi (clasicism, romantism, baroC) cat si cele particulare noi (simbolism, expresionism, realism, suprarealism, futurism etC), desigur rareori in chip unilateral, exclusivist, incat impartirea autorilor pe curente" e riscanta acum. Tot atat de hazardata e clasificarea autorilor pe reviste, fie ca programul revistelor nu e destul de clar, fie ca scriitorii nu-1 urmeaza intocmai, fie ca-1 urmeaza inconsecvent sau chiar il parasesc la un moment dat, fie ca marii scriitori colaboreaza la toate revistele, fie ca revistele sunt ele insele eclectice. In linii mari, situatia ar fi cam aceasta:



Revista CONVORBIRI LITERARE dirijata de S. Mehedinti, intrerupta intre 1916-1918, reapare in 1919 cu acelasi director pana in 1924, iar din 1925 pana in 1939, interesand tot mai putin literatura, sub directia lui Al. Tzigara-Samurcas, in fine din 1939 pana in iulie 1944 sub directia incredibila a lui LE. Toroutiu. VIATA ROMANEASCA,, intrerupta si ea in 1916, reapare la Iasi de la 1 martie 1920 pana in 1933, sub directia lui G. Ibraileanu, din 1933 la Bucuresti sub directia lui Mihai Ralea si G. Calinescu (ultimul numai un an si cateva lunI) pana in 1940, cand inceteaza spre a reapare intre noiembrie 1944 si iulie 1946 sub directia lui Mihai Ralea si D.I. Suchianu. Revista apara mai departe doctrina specificului national, fiind insa o publicatie larg democratica, deschisa inovatiilor, primind colaborarea lui Arghezi, Minulescu si Ion Barbu. E anticipata de INSEMNA,RI LITERARE (2 februarie - 2 decembrie 1919) de sub directia lui Mihail Sadoveanu si G. Toparceanu si cu colaborarea lui M. Ralea, Hortensia Papadat-Bengescu, Al. Philippide, Al.O. si Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, B. Fundoianu. De Viata Romaneasca tin ADEVA,RUL LITERAR SI ARTISTIC (1920-1939), unde colaboreaza intre altii Sadoveanu si Arghezi, mai tarziu G. Calinescu; LUMEA (1924-1926), redactata de M. Sadoveanu, colaboratori: Arghezi, Ion Pillat, G. Toparceanu, I. Minulescu, Mircea Eliade, si INSEMNA,RI IESENE (1939-1940), director M. Sadoveanu si G. Toparceanu, apoi M. Codreanu si Gr. T. Popa.





Pentru modernism a militat revista lui E. Lovinescu SBURA,TORUL (1919-1921, 1921-1922, 1926-1927), care a intretinut din 1919 pana in 1934 un vestit cenaclu literar. Sburatorul a lansat pe Ion Barbu, Camil Petrescu si Gh. Braescu (fidel pana la urma ramanand doar acestA), a incurajat pe Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu si F. Aderca si a primit colaborarea lui N. Davidescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Ludovic Daus, Mihail Celarianu, Dragos Protopopescu^ I. Peltz, Camil Baltazar, Virgil Moscovici-Monda, Igena Floru, Alice Soare. In sensul Sburatorului au mers revistele MISCAREA LITERARA (1924-1925), director Liviu Rebreanu, colaboratori: E. Lovinescu, Perpessicius, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Lucian Blaga, Adrian Maniu; VIATA LITERARA (1926-1938,1941), director G. Murnu, apoi I. Valerian, colaboratori: M. Sadoveanu, Ion Pillat, Lucian Blaga, M. Celarianu, Pompiliu Constantinescu, G. Calinescu; TIPARNITA LITERARA, (1928-1931), directori Petru Comarnescu, Camil Baltazar, colaboratori: Liviu Rebreanu, H. Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, Ion Barbu, F. Aderca; KALENDE (1928-1929, 1943), directori Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, colaboratori: Mihai Ralea, Tudor Vianu, Simion Stolnicu; UNIVERSUL LITERAR, condus intre 1927 si 1929 de Perpessicius; DISCOBOLUL (1931 -1933), cu colaborarea lui Eugen Jebeleanu, Emil Borta, Petru Manoliu, Edgar Papu, Dan Petrasincu; ROMANIA LITERARA (1932-1933), director Ljviu Rebreanu, colaboratori: Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Eugen Ionescu, G. Calinescu, Serban Cioculescu, Ion Minulescu, Emil Borta.

De la 1 mai 1921 pana in decembrie 1922 apare la Cluj revista GANDIREA, sub directia lui Cezar Petrescu si D.I. Cucu, iar din decembrie 1922 pana in iulie 1944 la Bucuresti, sub directia lui Nichifor Crainic. Programul Gandirii e intai traditionalist, neosamanatorist, apoi (sub CrainiC) mistic ortodoxist, in cele din urma fascist. Din fericire, colaboratorii nu si-au insusit decat partial si in limitele propriilor lor conceptii, total diferite de aceea a lui Crainic, programul revistei. Este cazul lui Blaga, Vinea, Gib Mihaescu, Emanoil Bucuta, Zaharia Stancu. In spirit traditionalist, gandirist sunt revistele: RAMURI (1919-1929, 1934-1944, 1945-1947), cu colaborarea intre altii a lui Arghezi; NA,ZUINTA (1922-1926, 1928-1929), condusa de Elena Farago; FAMILIA (serie noua, 1926-1929, 1934-1943, 1944-1945); DATINA (1920, 1924-1932); GAND ROMANESC (1933-1940).

E vorba de reviste provinciale aparute la Craiova (primele doua), Oradea, Turnu Severin si Cluj.

Avangarda romaneasca se constituie la revista CONTIMPORANUL (8 iunie 1922-ianuarie 1932), sub directia lui Ion Vinea, cu un program constructivist, varianta romaneasca de futurism, incercare de a sincroniza literatura cu dezvoltarea tehnicii, avand ca model arhitectura lui Le Corbusier, conceptia unitatii artelor a grupului german Bauhaus, dar si poezia si proza lui Marinetti. La Contimporanul colaboreaza, fara sa respecte programul revistei, Arghezi, Ion Barbu, Ion Pillat, Aron Cotrus, B. Fundoianu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, pictori si sculptori (C. Brancusi, Milita Petrascu, M.H. Maxy, Victor BrauneR). Apropiate de Contimporanul sunt revistele de avangarda 75 HP (1924) si PUNCT (1924-1925), revista de arta constructivista internationala" (colaboratori: Ion Vinea, Ilarie Voronca, F. AdercA), INTEGRAL (1925-1927, sub directia lui Ilarie VoroncA), URMUZ (ianuarie-iulie 1928, sub conducerea lui Geo Bog zA), UNU (1928-1932, sub conducerea lui Sasa Pana, cu colaborarea lui Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Virgil Gheorghiu, Aurel Baranga etc.) si ALGE (1930-1931), director Aurel Baranga, colaboratori: Gherasim Luca, Paul Paun etC). Seria revistelor politice, de stanga, o deschide CUVANTUL LIBER (1919-1921, director C. Graur, 1924-1926, director Eugen Filotti, 1933-1936, director Tudor Teodorescu-BranistE) cu colaborarea in ultima etapa a lui N.D. Cocea, Ath. Joja, Petre Pandrea s.a. ii urmeaza CULTURA PROLETARA, (septembrie 1926-august 1927) care voia sa devina instrumentul de emancipare spirituala pentru muncitorimea romana"; BLUZE ALBASTRE (5 iunie-31 iulie 1932, cu colaborarea lui Al. Sahia si Zaharia StancU); ERA NOUA,, lunar de filozofie, literatura si stiinta (1 februarie 1936-1 aprilie 1936, sub directia lui N.D. Cocea si cu colaborarea lui Al. Sahia, Virgil Teodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Al. Voitin etC), publicatie de analiza si sinteza in domeniul economic, filozofic, social si cultural al realitatii societatii romanesti"; REPORTER (1933-1936, 1937-1938, din 1937 redactat de N.D. Cocea, colaboratori: Camil Petrescu, Ion Vinea, Mihail Sebastian, E. Lovinescu, V. Eftimiu, Gala Galaction, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, Cezar Petrescu, Geo Bogza si altiI).





In fine, printre revistele eclectice care aduna majoritatea scriitorilor sunt CUGETUL ROMANESC (1922-1924), directori T. Arghezi si I. Pillat, revista lunara, Bucuresti, cu colaborarea lui Ion Barbu, Al.A. Philippide, G. Bacovia, I. Vinea, Lucian Blaga, Gala Galaction, Camil Petrescu, I.M. Sadoveanu, Agarbiceanu, Perpessicius etc; SA,PTA,MANA MUNCII INTELECTUALE (1924) si CETATEA LITERARA, (1925-1926), sub directia lui Camil Petrescu, cu colaborarea lui Arghezi, Lovinescu, Ion Barbu, Vinea, Rebreanu, H. Papadat-Bengescu, Ion Minulescu, Zarifopol, Cioculescu, Perpessicius etc; VREMEA (1928-1944), cu colaborarea lui Arghezi, Lovinescu, Anton Holban, Eugen Ionescu, Pompiliu Constantinescu, G. Calinescu; AZI (1932-1938), director Zaharia Stancu, cu colaborarea lui Mircea Eliade, M. Beniuc, Virgil Teodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Maria Banus etc, REVISTA FUNDATIILOR REGALE (1934-1947), condusa de Paul Zarifopol, apoi (din 1934) de Camil Petrescu, D. Caracostea (1941-1944), Al. Rosetti (1945-1947), cu colaborarea tuturor marilor scriitori; UNIVERSUL LITERAR (1919-1931), printre directori Perpessicius si Camil Petrescu (1932-1945), printre colabaratori: Rebreanu si Sadoveanu, Minulescu, Goga, Pillat; ROMANIA LITERARA, (1939-1940, director Cezar PetrescU), CURENTUL LITERAR (1939-1940). JURNALUL LITERAR, foaie saptamanala de critica si informatie literara (4 ianuarie-31 decembrie 1939, director G. CalinescU), a fost singura revista exclusiv de critica si istorie literara. Tot G. Calinescu a condus intre 23 septembrie 1945 si 16 iunie 1946 saptamanalul literar LUMEA.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.