Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL despre Sinteze literare





1. Prezentare generala

2. Proza 3- Poezia

4. Dramaturgia

5. Critica si istoria literara



1. Prezentare generala

La momentul respectiv, literatura noastra prezenta toate trasaturile care-i permiteau sa se integreze si, in acelasi timp, sa se individualizeze in spatiul european modern.

De fapt, cele trei generatii de scriitori care activau in epoca (batrani", maturi" si tineri") demonstreaza tocmai valabilitatea acestor trasaturi (de la Arghezi si Sadoveanu, L. Blaga si Camil Petrescu, la Marin Preda si Ion CaraioN).

Imixtiunile politicului incearca sa perturbe si chiar sa anuleze o atare continuitate. Astfel, L. Blaga, M. Eliade, T. Arghezi s.a. sunt afectati si - fara indoiala - blocati in evolutia lor necesara. Drept urmare, mult timp literatura autentica este refuzata de realismul socialist" si, sub semnul literaturii pentru mase", poezia se epicizeaza in exces (prin D. Desliu, A. Toma etC), in timp ce proza este redusa la scheme conform carora numai masele pot invinge (a se vedea Otel si paine de Ion Calugaru sau La cea mai inalta tensiune de Nagy IstvaN).

Dar in aceeasi perioada arida (1944-1960), se impun si creatii demne de retinut. N. Labis da primele semne ale revigorarii lirice prin Primele iubiri (1956). La randul lor, M. Preda, Petru Dumitriu, G. Calinescu marcheaza dezvoltarea prozei in ciuda interdictiei.

Dupa 1960, literatura se desprinde in mare masura de presiunea politicului. Poezia isi regaseste esentele lirice prin N. Stanescu, M. Sorescu, Ana Blandiana etc. Proza autentica ii impune pe M. Preda, Sorin Titel, N. Barbu, Aug. Buzura s.a. Dramaturgia ramane oarecum umbrita de poezie si proza, dar se dezvolta gratie unor profesionisti de tipul lui H. Lovinescu, Th. Mazilu, Ion Baiesu s.a.

Critica literara reia cercetarea valorilor autentice, G. Calinescu, T. Vianu, S. Cioculescu, Al. Piru, Ion Negoitescu spunandu-si pe deplin cuvantul.



2. Proza

Dupa 1944, proza noastra urmeaza determinarea interioara sub semnul marilor realizari si modele interbelice (L. Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papa-dat-Bengescu, M. SadoveanU). Pana prin 1948, se manifesta o anumita inertie, proza negasind suficiente resurse care sa o activeze. Se impun totusi cateva realizari notabile, cum ar fi: Volumul de nuvele intalnirea din Pamanturi de M. Preda, Euridice de P. Dumitriu (reluand modelele, dar sub seninul altor individualizarI). intre 1948-1960, forma dominanta incercata in proza este romanul dar politicul impune mai ales consemnul schematismului preluat din realismul socialist". Un atare intuneric" este straluminat de creatii autentice precum Morometii de M. Preda, Bietul Io anide de G. Calinescu, Cronica de familie de Petru Dumitriu.

Redobandirea autenticitatii prozei noastre se realizeaza incepand cu anul 1960. Abordand cu deosebire relatia individ-istorie, scriitorii D.R. Popescu, F. Neagu, N. Breban, Sorin Titel s.a. deplaseaza acum accentul spre individ si cultiva cu precadere analiza esentialista.

Dupa 1970 se contureaza categorii tot mai ferme: romanul politic {Vocile noptii de Aug. Buzura, Delirul de M. Preda, Galeria de vita salbatica de D.R. Popescu, Cartea milionarului de St. BanulescU), romanul istoric (scris de Eugen Barbu, Paul AngheL), romanul parabolic (semnat de M. Sorescu si Oct. PaleR), metaromanul si jurnalul de creatie (Mircea Horia Simionescu, Radu PetrescU).

Generatia optzecista" dovedeste solida formatie teoretica. Asimilate unor curente postmoderniste, scrierile lui Mircea Nedelciu, N. Iliescu s.a. (mai ales proze scurtE) impun autoreferentialitatea: se renunta la tehnica autorului omniprezent, textul construindu-se prin sine pe viu", din surse.



3. Poezia

Poezia a parcurs cateva etape, fluxul sau marcand coborasuri si suisuri, in functie de influentele extraliterare: intre 1944-1946 se incearca si se realizeaza continuitatea tendintelor lirice interbelice, prin marii Arghezi, Blaga, Pillat etc. Tinerii cauta noi forme poetice spre a se afirma. Astfel, cei de la revista Albatros" (Geo Dumitrescu, Dim. Stelaru, Ion CaraioN) cultiva nonconformismul; cei din Cercul literar de la Sibiu (Radu Stanca, St. Aug. Doinas, Ion NegoitescU) tind sa incorporeze masiv epicul in liric, prin cultivarea baladei; in fine, Gellu Naum si Virgil Teodorescu manifesta tendinte suprarealiste, pornind de la increderea in destinul istoric al proletariatului. Mai tarziu, unii asemenea suprarealisti" vor adera la realismul socialist".

Urmeaza epoca dogmatica (1946-1960) marcand anularea afectiva a esentelor lirice si multe succese" ale imposturii.

Semnele revigorarii lirismului se fac simtite deja chiar in aceasta perioada. Scoala" Labis (buzduganul unei generatii") anunta si, mai apoi, impune redescoperirea de sine a poeziei (prin Gh. Tomozei, V. Felea, Fi. MuguR).

Dupa 1960, aceasta redescoperire include si desprinderea de circumstantele extraestetice. Se cauta marile traditii si se impun alte si alte forme si orientari. Marele avant pare a-1 da N. Stanescu, prin volumul sau Sensul iubirii (1960). Urmeaza o perioada prolifica in care se impun o serie de delimitari tematico-stilistice (conform conceptiei lui Eugen SimioN): poezia poeziei (N. StanescU), conceptualizarea simbolurilor (Cezar BaltaG), poezia sociala, expresionismul taranesc (Ioan Alexandru, Ion GheorghE), poezia politica (Adrian PaunescU), ironismul si fantezismul (M. Sorescu, M. IvanescU), lirica feminina, spiritualizarea emotiei (Ana Blandiana, Constanta BuzeA) etc.

Optzecistii" (M. Cartarescu, Ion Stratan, Nichita DaniloV) revendica si cultiva un postmodernism cu o poezie comunicativa, biografica, realista", o poezie a concretului" si un limbaj care pune mare pret pe formele oralitatii, valorifica prozaismul", inventia lexicala a strazii (Eugen SimioN).



4. Dramaturgia

Dupa al II-lea razboi mondial, dramaturgia a pornit sub semnul unor recomandari" tematice insistente: nasterea noii lumi", victoria acesteia asupra celei burgheze, cultul muncii fizice si al omului acesteia.

Totusi, si-n aceasta perioada apar scriitori si opere de referinta: plecand din iubirea pentru textul cehovian, Horia Lovinescu propune raportarea acelor recomandari" la sensibile dezbateri si analize de situatii si constiinte {Citadela sfaramata, Surorile Boga).

Teatrul de inspiratie istorica se fixeaza, in linii generale, pe evocare, gratie lui Camil Petrescu (BalcescU) sau Al. Kiritescu (MichelangelD).

Dupa 1960, dramaturgia cunoaste si ea o remarcabila deschidere, atat sub raportul tematicii cat si in planul modalitatilor de constructie. Se impun cu deosebire drama de idei si comedia. Drama de inspiratie istorica renunta la sensul evocativ in favoarea meditatiei asupra istoriei (Petru Rares de H. Lovinescu, A treia teapa de M. SorescU).

Multi dramaturgi cauta inspiratia mitico-legendara (Miorita de V. Anania, Matca de M. Sorescu s.a.); totodata se aduc in dezbatere pozitia artistului si a artei in lume, dilematica relatie a fapturii cu ea insasi. in contextul epocii, apar si drame de profunde implicatii filosofice (Acesti ingeri tristi de D.R. Popescu, Moartea unui artist de H. LovinescU).

Comedia incearca sa demonteze rosturile deformate ale discursului ideologic oficial, vizand in mod mai mult sau mai putin direct oportunismul si prostia (Mobila si durere de T. Mazilu, Presul de I. Baiesu, Mielul turbat de A. BarangA).

In anii 60, formula dominanta era cea realista, mistica. Dar, concomitent cu deschiderea tematica, se cauta si noi forme de reprezentare: alegoria si parabola, farsa si procesul-dezbatere, parodia si spectacolul in spectacol etc.



5 Critica si istoria literara

Mult timp dupa 1944, critica literara a. fost subordonata dogmatismului, spiritului partinic, daunand mult criticului estetic autentic. Falsele judecati de valoare si discursul analitic incurajeaza viziunea socialist-vulgara" asupra creatiei literare. O asemenea maniera a incurajat nonvalorile si chiar falsurile.

Dupa 1944, critica revine, treptat, la functiile si instrumentele ei specifice. Cateva directii ale ei devin esentiale: reconsiderarea unor scriitori si a unor opere literare din perioadele anterioare, afirmarea noilor valori de pe pozitiile judecatii estetice, realizarea unor sinteze viguroase si relevante. Modalitatile practicate sunt extrem de diverse: comentarii, cronici literare si monografii, eseuri si sinteze. Se impun cu autoritate: D. Mincu, Al. Paleologu, G. Muntean, M. Ungureanu, M. Iorgulescu s.a.

Istoria si critica literara se diversifica indeosebi prin personalitati individualizate ca viziune, metoda si stil.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.