Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




AMINTIRI DE DEMULT despre Sinteze literare





Neprevazut si deconcertant a fost destinul lui Radu Rosetti, istoricul, romancierul si memorialistul!

    Descendent al unei familii din inalta boierime moldoveana, care avea in ascendenta, paterna si materna, chiar domnitori, va ajunge sa devina in primul deceniu al veacului nostru un aparator militant pentru drepturile sccialc ale taranimii impilate (vezi cartile sale din 1907, Pamantul, satenii si stapanii in Moldova si Pentru ce s-au rasculat taraniI), blamandu-si, cu asprime, clasa. Nu era, desigur, o situatie care il singulariza cu totul. Dar, oricum, faptul apare, la un examen pe orizontala, cel putin ciudat. Ce-i drept, familia sa, si el insusi, isi pierdusera averea si chiar saracisera. Dar s-au vazut boieri cu asemenea ascendenta, chiar saraciti, care continuau sa-si apere privilegiile pierdute, desi sansele de a le redobandi erau practic nule. Un fel de donquichotism, cam ridicol, le nutrea aspiratia niciodata domolita. Sa fi fost convertirea lui Radu Rosetti tot un soi de donquichotism? Unul intors? Nu cred. Pentru ca luciditatea examenului intreprins exclude cu totul bravada donquichoteasca. Omul, cu atatea reale insusiri de analist si prozator, cu fermecatoarea sa limba moldoveneasca (a polemizat, in aceasta chestiune, cu Viata Romaneasca", al carui colaborator a fosT), imi este, cu toata opera sa, foarte drag. I-am reeditat, in 1987, vestita sa carte Pentru ce s-au rasculat taranii, scriind un amplu studiu introductiv. N-as spune ca investesc mare incredere in romanele sale vitejesti" si de evocare istorica (Pacatele sulgerului, Cu palosuL). Dar memorialistica sa (cele trei volume de AmintirI), care tot proza evocatoare e, este, cu adevarat, fermecatoare, fiind, de aceea, delectabila, la lectura si cu totul instructiva, apreciata, de aceea, si de Calinescu in Istoria literaturii. Dar n-as voi sa ma refer la memorialistica sa, inainte de a aminti de aprecierea lui Mihai Ralea despre Rosetti, notata in necrologul scriitorului (1926): intre el (R. Rosetti, n.n.) si poporanisti era mai mult decat o apropiere. Totusi, cea mai fondata era aceasta: si poporanistii si R. Rosetti erau intelectuali din aceste clase care se simteau datori cu o reparatie catre taran, din a carui munca traiau cu totii". Ceea ce-1 apropia, intr-adevar, pe Rosetti de poporanisti era sentimentul culpei si al datoriei fata de taran. Ralea 1-a considerat, de aceea, altadata, pe Rosetti drept unul dintre cei trei corifei ai poporanismului (Stere in latura sociologica, Ibraileanu in cea estetico-literara, autorul Pacatelor sulgerului pentru dimensiunea istoriografica). Sa recunoastem ca Rosetti a marcat un salt spectaculos de la conditia lui de urmas de latifundiar pana la aceea de aparator al taranimii, condamnandu-i pe stramosii sai. Si asta desi saracise, fiind nevoit sa vanda ultima sa proprietate din legatul Rosettestilor, Caiutii, traind, greu, din leafa de slujbas modest (ajutor arhivaR) la Ministerul de Externe (vreo 500 lei lunaR) si rugandu-se, in 1907, prin Ion Bianu, la D. A. Sturdza sa-i mareasca salariul pentru a trai modest si fara a supune pe ai mei la lipsa celor mai neaparat necesare". Si desi ajunsese atat de jos incat se ruga, demn, sa i se urce leafa, isi pastrase fumurile descendentei nobiliare, condamnandu-si ascendentii ca i-au oropsit pe tarani. Totul, cum se vede, era ciudat si anapoda in destinul si opera acestui nepot - pe linie materna - de domnitor (mama sa era fiica domnitorului moldovean Grigore Ghica, al doilea domn regulamentar, care a domnit intre 1849-1857). De aceea, tocmai, e atragatoare si plina de farmec.

Nu am cum sa ma ocup, aici, de opera sa istoriografica, in jurul careia (mai ales a ideii despre originea marei proprietati funciarE) disputele n-au incetat inca. Rostul meu este sa ma refer la memorialistica sa. Si prilejul mi-1 ofera aparitia recenta, la Editura Fundatiei Culturale Romane, in ingrijirea d-lui Mircea Anghelescu, a primului volum de Amintiri (mai sunt doua, dar interesul si valoarea lor e mult scazuta in comparatie cu cel dintaI). De fapt, dl Mircea Anghelescu editase, in 1980, aceste amintiri in editia Scrieri a colectiei Restitutio" de la Editura Minerva. Dar acea editie (cuprinzand toate cele trei volume te Amintiri, fusese efectiv masacrata de cenzura, din cauza, mai ales, a antirusismelor manifeste din aceasta memorialistica (un amplu capitol fusese cu totul eliminaT), incat reeditarea devenise imperioasa. E un act de reparatie fata de memoria scriitorului, care ar trebui repetat in cazul desturor scriitori, ale caror scrieri au suferit, in editii, rigorile cenzurii. Dar nu totdeauna gasim mijloacele financiare necesare acestei operatii de restituire integrala a operei clasicilor literaturii romane, unele de interes efectiv fundamental.

Radu Rosetti, in amintirile sale, este, poate, cel mai important dintre scriitorii nostri care au fixat, in pagini memorabile, obiceiurile (de la comportament, moravuri, port, fel de a manca si a petrecE) boierimii de altadata (de Curte si de tara), dar si af rapidelor prefaceri spre randuielile moderne. Iata, de pilda, o evocare a traiului boierimii la inceputul veacului XIX: Toti boierii purtau atunci costumul oriental: antereuri, brau de sal, salvari (cari nu se vedeau sub anteriU), contes si giubea; in picioare mesti si papuci, iar pe cap islic. La baluri insa, unde nu jucau decat cei tineri, acestia purtau ciubote de piele fina, rosie sau galbena. Daca acest port putea sa sada bine acelor batrani si maturi, cadrand cu barbile lor lungi, ni putem inchipui ca era departe de a avantaja pe cei tineri, poalele giubelelor fluturand in vant cand valsau, cand invarteau o polca sau bateau o mazurca, astfel ca comparatia cu uniformele stralucitoare ale ofiterilor rusi, ce vrand-nevrand erau ademenite cucoanele s-o faca, nu puteau decat sa fie in defavorul tinerilor pamanteni si ni da cheia multor calcari de credinta de cari cronica scandaloasa a acelei vremi povesteste ca unele din ele s-ar fi facut vinovate". Traiul acestor boieri era cuprins, cu petreceri la imensele mosii si in casele lor din Iasi sau provincie, pline de slugi, adesea de prisos, cu dascali de frantuzeste, nemteste si elina pentru odrasle, cu baluri, joc de carti (adesea ruinatoarE) si nenumarate bucate la mesele mereu intinse. Treptat, cu deosebire, dupa tratatul din 1829 de la Adrianopole, care a desfiintat monopolul turcesc asupra comertului romanesc, moravurile incep sa se innoiasca. Contactul cu lumea apuseana devine o realitate, iar feciorii de boieri sunt trimisi in strainatate (mai ales Franta dar si GermaniA) la studii, intorcandu-se, de acolo, cu alte obiceiuri. Aceasta modificare, care a fost si in mentalitate, s-a vazut mai apasat in vremea domniei lui Mihai Sturdza, care a fost demis in 1849: Boierii batrani" au ramas cumpaniti in cheltuielile lor pana la moarte, numai cu incetul si foarte cu masura modificat-au ei feliul lor de trai. Dar majoritatea celor tineri, mai ales cei cari facuse in strainatate studii mai mult sau mai putin ipotetice, intalageau sa se bucure de toate indamanarile si rafinamentele aristocratiilor straine, fara a tinea socoteala de costul lucrurilor aduse de la celalalt capat al Europei, si mai ales, cu lipsa de masura inherenta firilor primitive ce ramasese sub mica spoiala castigata in cei putini ani traiti in Apus. Vechiul mobilier al caselor boieresti a fost in curand inlocuit prin mobile noi aduse cu grea cheltuiala din Germania, Franta si chiar din Anglia Vechiul port, parasit de femei de la inceputul veacului, a fost inlocuit si de barbati prin acel european, slugile au fost imbracate in livrele; aproape toate uneltele gospodariei casnice au fost inlocuite prin altele de alta forma, aduse din Apus". Formele fara fond, atunci, sub domnia venalului, uratului si fonfaitului Mihai Sturdza (cand si justitia, nevolnica, dadea sentinte dupa felul cum fusese mituit domnitoruL), au inceput sa se manifeste. Si tot sub aceeasi domnie s-a petrecut si revolutia de la 1848 in Moldova, a carei infatisare caricaturala e descrisa, cu culoare, de memorialist. Le reprosa revolutionarilor ca nu au pregatit, chibzuit, miscarea lor innoitoare. Si, comparand-o cu miscare revolutionara munteana, o numea, pe aceasta de la Iasi, starpitura de miscare din Moldova". Si aceasta, desi tatal memorialistului si unchii sai au fost printre acei revolutionari moldoveni, arestati din ordinul lui M. Sturdza si porniti, legati, spre Galati si, de aici, la Tarigrad, la Russe, unde au avut parte de un bun tratament, chiar si de o Indemnizatie baneasca. Memorialistul, care a recoltat bune informatii de la parintele sau, reconstituie bine revolutia, drumul exilului, exilul pana la revenirea revolutionarilor, in 1849-1850, in tara. in sfarsit, iata rechizitoriul boierimii din acea vreme: imi pare rau ca ma vad silit, eu, urmasi de boieri mari, a recunoaste ca rau pacatuit-a boierimea impotriva obstei acestui popor ale carei destine, inca de pe vremea cnejilor, de la care in cea mai mare parte ea se trage, boierimea era menita sa le conduca. Trebuie sa recunoastem ca ea s-a folosit de puterea ce o avea mai cu sama pentru a despoia pe satean de drepturile lui asupra pamantului, pentru a incerca sa robeasca, nu numai munca, dar si persoana lui si chiar spre a-si insusi pamanturile razasilor, adica a celor urmasi de cneji cari, in urma impartirilor succesive in cursul generatiilor, slabise cu desavarsire si se inecau acuma in restul taranimii."

Recomand, cu caldura, lectura acestor amintiri pentru toti acei care vor sa cunoasca trecutul istoric, surprins, pe viu, in culori potrivite si in bogatia detaliului semnificativ. Editia d-lui Mircea Anghelescu, venita la vreme, e foarte buna.

Octombrie 1996

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.