Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





Timpul este umbra noastra (Interviu) despre Sinteze literare





-De ce o antologie de science-fiction romanesc si de ce la Editura Dacia din Cluj?

- Ideea a fost a lui Mircea Oprita (care, dupa cum stiti, este redactor la Editura Dada din QuJ). De fapt, proiectul lui e mai larg, fiind gandit pe mai multi ani de-acum inainte, daca nu pe un intreg deceniu. Ati observat desigur ca antologia recent aparuta are coperta de colectie, indusiv o emblema grafica, dupa care colectia va putea fi recunoscuta. Sunt mai multi ani, acum, de cand Mircea Oprita mi-a vorbit prima data de acest proiect. E vorba ded de o colectie, sau o serie editoriala, sau o suita de antologii, fiecare dintre ele propunandu-si sa infatiseze dtitorului roman (sa-i "prezinte", dupa cum scrie pe coperta) cate-o "scoala" nationala afirmata in concertul international al genului fiecare cu timbrul ei distinct, cu profilul ei, cu "personalitatea" ei (in sensul in care profesorul Const Ciopraga de la Iasi vorbea despre "personalitatea literaturii romane", intr-o carte purtand chiar acest titlU). Si cine poate cunoaste mai bine acest spedfic, dne poate "simti" mai bine aceasta "personalitate" a unei literaturi, decat cineva aflat si format in interiorul ei, in chiar plasma ei nutritiva si formativa? Astfel incat antologiile care vor urma vor fi "prezentate" fiecare de un scriitor sau de un critic apartinand respectivei literaturi. Acesta va semna prefata si comentariile la autori si texte, dar va fi, mai intai, autorul selectiei. (Este vorba, cum se poate vedea, de proza scurta, povestiri si nuvele, pentru ca romanele au un alt regim editorial si ridica alte probleme - finanriare, de spatiu tipografic, de copyright etc.) Fara sa divulg, acum, secrete care nu-mi apartin, va pot totusi spune ca urmatoarea aparitie va fi, dupa cate stiu, o antologie de fantascienza italiana.

- Suna bine fantasdenza. Mai bine decat sdence-fiction ori SF.

- Oricat de bine ar suna, chiar si italienii, desi se afla in posesia unui atat de sonor si de superb cuvant (ceea ce, din pacate, nu e si cazul nostrU), chiar si italienii ineep sa adopte in ultimul timp denumirea anglo-americana a genului, science fiction, acreditata definitiv si irevocabil pe plan international (si este vorba, realmente, de un "gen" prin excelenta internationaL); francezii pun cratima la mijloc, science-fiction, si nazalizeaza in pronuntie; cei mai multi prefera sigla SF (cu majuscule, americaniI) ori *f (cu minuscule, britaniciI), pe care-o pronunta fiecare cum vrea: es-ef (eI), sefe (noI), dar eu, personal, prefer pronuntia esfe: si suna mai bine, zic eu, si e si mai maniabila in flexiune si in derivare (esfeul, esfeului, esfeistii etC). Din aceleasi motive am propus candva, intr-un articol din Echinox, sa-i zicem stiintifictiune.



- Sa-i zicem si-asa. Din partea mea Dar, revenind la antologia aparuta recent la Editura Dacia, decen-a "prezentat-o" chiar Mircea Oprita, din moment ce-a fost ideea lui?

- Din motive tactice. Nu pot vorbi aici si in numele redactorului de carte, poetul Dan Damaschin, nu stiu ce parere are el despre iepuri, dar eu, personal, am fost initial pe post de "iepure": asa se numesc, mi se pare, in cursele de alergari (atletism, ciclisM), cei care se instaleaza tactic la conducerea plutonului la inceputul cursei, pentru a insela vigilenta adversarului.

- Mda. Epurasul usa rupe. Si vice-versa.

- Vitavercea.

- Vitavercea. Vizavi de vizavarza. Cine era adversarul ?

- Ghici ciuperca cine!

    Mircea Oprita era "luat la ochi", inca din 1983-84, cand cu aparitia romanului sau Cina cea mai lunga, pe alocuri "desenat dupa natura", ceea ce n-a scapat vigilentei "binevoitorilor", de profesie sau ocazionali. Apoi, chiar la inceputul lui 1989 era cat pe ce sa se lase din nou cu fulgere si traznete, la aparitia romanului lui Cornel Cotutiu Sarpele albastru, al carui redactor de carte a fost tot Mircea Oprita; asa ca era deocheat rau, nu prezenta suficiente garantii pentru "foruri", care ar fi suspectat automat si antologia de science-fiction, in caz ca ar fi facut-o el.

- Dv. prezentati mai multe garantii?

- Nu mai multe, una singura, si buna: anonimatul. Nu stia nimeni de mine, in afara de "fanii" din mediile sf. Dar va dati seama ca "tovarasii cu munci de raspundere" nu se recrutau din aceste medii.

-Rau faceau, uite unde-au ajuns. Dar, de fapt, in ce an ne aflam? Nu acum, atunci.

- Oferta catre editura am facut-o, cred, in 1988; in primavara lui 1989 am primit acceptul editurii si tot atunci, imediat, am trimis autorilor chestionarele istorico-literare ("plagiate" dupa chestionarele trimise de profesorul Mircea Zaciu pentru celebrul Dictionar interzis; de fapt, redactasem pentru acest dictionar si cateva articole dedicate unor scriitori sf, articole recuperate si valorificate acum in textul "medalioanelor" din antologiE). Peste vara n-am stat, asa ca in septembrie 1989 am prezentat prefata si textele selectate, lucrand in continuare la medalioanele critice dedicate autorilor. In acest stadiu m-au surprins evenimentele din Decembrie 1989. Fata de proiectul initial, n-am avut a face nici o schimbare, ci doar o adaugire: am inclus (am reintegrat, de fapT) in sumarul antologiei pe Adrian Rogoz si pe Gheorghe Sasarman, a caror prezenta inainte nici nu intra in discutie: erau plecati definitiv in Germania (R.F.G., la acea data); in prefata, le mentionam totusi numele, mizand pe o lipsa ori eclipsa de vigilenta a "forurilor" (din moment ce pana si bunul Homer mai dormita cateodata), astfel incat in textul prefetei n-a mai trebuit sa adaug nici macar o virgula.

Ce-as mai vrea sa spun este ca, odata ce mi-a pus mie in mana antologia, Mircea Oprita nu s-a mai amestecat pe urma in "bucataria" ei, mi-a lasat libertate deplina in alegere si in opinii (altfel nici n-as fi acceptaT), astfel ca toata raspunderea pentru carte, cu plusurile si minusurile ei, inerente, imi revine in intregime. Este pentru prima data, la noi, cand o editura acorda un spatiu atat de generos (520 de pagini, mari, manuscrisul avea peste 650) unei carti de scienee-fiction. Tin, de aceej sa folosesc ocazia pe care mi-o ofera acum revista Tribuna, pentru a multumi inca data si pe aceasta cale, cu voia dv., Editurii Dacia, d-lui Vasile Igna, directori editurii; d-lui Mircea Oprita, "nasul" cartii; d-lui Dan Damaschin, redactorul d carte; d-lui Calin Stegerean, tanarul grafician al editurii, autorul superbei coperte cartii si a colectiei; d-nei Virginia Suciu-Pop, corectoarea cartii; si d-lui Molnar Attil; tehnoredactorul cartii. Multumesc si "Imprimeriei de Vest" din Oradea, det asteptarea de un an si mai bine, cat a durat procesul tipografic, mi-a cam pus nerv la incercare; dar, cand ma gandesc ca totusi cartea a aparut si e bun aparuta, acun cand nici nu stiu daca ar mai putea sa apara, la pretul actual al hartiei, imi da seama ca trebuie sa ma consider un om fericit si sa nu mai zic nimic.

- Ba sa ziceti, ca mai am intrebari. Cartea a aparut deci in 1991, vara, dar a foi redactata in 1989. Nu e "datata", nu e depasita de evenimente, nu e o aparitie anacronic in momentul actual?

- Intr-un fel, asta am si vrut, sa ramana asa, "datata", si m-am abtinut s intervin cu "aduceri la zi" la corectura in spalturi, tocmai pentru ca astfel i-as alterat acest caracter "anacronic", "datat". Am fost surprins si depasit d evenimente, asa e, dar, cum spuneam, n-am avut a schimba nimic din ce facuser inainte. Daca asa a vrut istoria, sa ne ia pe toti prin surprindere cu aceasta brusca i imprevizibila cadere de cortina, daca s-a lasat deci cortina peste o epoca, pe care m abtin acum s-o calific in vreun alt fel decat ca revoluta, atunci, mi-am zis, si carte asta la care s-a intamplat sa ma gaseasca si pe mine lucrand, in cotlonul meu, trebui sa fie o oglinda a unui sfarsit de epoca, nu a unui inceput. Nici n-ar fi putut, de altfe sa fie asa ceva, e prea devreme, in fond nimeni nu stie inca, la ora de fata, ce anume inceput in Decembrie 1989 si cum va arata literatura romana peste un deceniu, s zicem. Singurele "anacronisme" adevarate ar putea fi doar cele cateva "aduceri la zi operate fie in redactie, la corectura, fara stirea mea (vezi, de exemplu, debutul li Ovidiu PecicaN), fie chiar de mine, fara sa-mi dau seama, in "restantele" care mi-a mai ramas de lucrat pentru primavara lui 1990 (medalioane la autori din ultim parte a sumarului si rezumatele in limba engleza).

- Chiar, ce-i ai aceste rezumate in limba engleza?

- La fel am procedat si cu editia Anestin, aparuta tot la Dacia, in 1986: ca s incercam marea cu degetul, fara a risca nimic si fara a investi nimic in plus. Nu exclus, is it?, ca aceste rezumate in englezeste sa trezeasca atentia sau curiozitate cuiva, la vreo revista sau la vreo editura, undeva, in lumea larga, unde altfel e as greu de ajuns (iar de patruns, si mai greU). "Avem un vis neimplinit", vorbesc d miscarea sf din Romania, acela de a vedea o antologie de scienee-fiction romanes publicata la o editura din Anglia sau din America (sau din Canada, sau di Australia - hai, treaca de la noi, dar nimic altceva!

   ). Noi, aici, traim cu impresia o cu iluzia ca suntem buni, ca suntem foarte buni, dar cum poti sti cat de bun esti d fapt, pana ce nu te masori cu cei mai buni din lume? Cateva "varfuri" competitiv la standardele anglo-americane exista si la noi, exista, cred eu, chiar in antologia d care vorbim, dar "piata", acolo, e foarte dura.



- Sj care ar fi aceste standarde?

- In materie de roman nici nu merita sa discutam, nu avem roman sf romanesc competitiv la nivel mondial (de fapt nu avem aproape deloC). Dar proza scurta avem, si merita sa se stie care sunt standardele pentru ca o povestire (short storY), in caz ca aspira cineva la asa ceva (si de ce n-ar aspira?), sa-si poata incerca sansa de a fi publicata in revistele si la editurile care consacra:

1) Sa nu fie, ca regula generala, mai veche de 10 (zecE) ani. (Iata o justificare in plus a limitelor cronologice pe care le-am stabilit selectiei: eu am zis 20 de anI).

2) Sa fie, pe cat posibil, scurta, sansa publicarii fiind invers proportionala cu numarul de cuvinte: dura lex, sed lex, chiar daca nu e o lege scrisa, chiar daca nu e un criteriu estetic, ci doar unul comercial.

3) Sa aiba o "idee" originala, frapanta, sa nu fie, cum se spune, "fumata"; si nu-i chiar asa de usor sa vinzi castraveti unui gradinar care are in propria lui gradina toti castravetii posibili si imposibili si inca ceva pe deasupra

4) Sa nu semene cu ce scriu ei acolo, sa le ofere deci un frison al noului si pe aceasta latura, a unui "timbru" national exotic, nu numai individual distinct.

5) Sa semene, totusi, cu ce scriu ei acolo, si anume - in ce priveste scriitura propriu-zisa: fara fraze lungi si stufoase, fara adipozitati verbale si arborescente sintactice, fara lungi pasaje descriptive sau analitice; pana chiar si alineatele nu-i bine sa fie prea lungi, sa nu dea paginii aspectul grafic compact, "indesat", care descurajeaza din capul locului eventuala intentie de lectura a cititorului grabit sau indecis; pagina se "aeriseste", desigur, cu mult dialog si cu naratiune laconica, rapida, eventual eliptica, dar densa si coerenta; intr-un cuvant - brevilocventa.

Oricat nu ne-ar veni sa credem, dar aceasta ultima exigenta este cea mai prohibitiva pentru scriitorul roman (si nu numai pentru cel de sdence-fictioN), acesta fiind, de la natura, locvace si divagant, "causeur", mandru nevoie-mare de farmecul sau "bonom", "sfatos", "spumos", "invaluitor", "spiritual", "meridional" etc. In sdence-fiction, insa, legea n-o fac meridionalii, o fac septentrionalii, ca ne place ori nu.

- Si-atunci, de ce acest titlu, otice-ati zice, nu tocmai scurt: "Timpul este umbra noastra"?

- Asa se procedeaza in mod curent, titlul uneia dintre povestirile antologate devine si titlul antologiei. De ce tocmai acest titlu si nu altul? Pentru ca suna bine, are eufonie, are ritm, are cadenta de vers: "Bate vantul frunza-n dunga". Este, de fapt, un perfect octosilab trohaic - versul predilect al poeziei romanesti, dupa cum ne asigura spedalistii in versificatie. Ceea ce nu inseamna -revenind la antologie - ca ar fi vorba de o selectie tematica: dupa cum am precizat si in prefata, am indus in selectie nu numai povestiri despre timp si paradoxurile lui (desi nu lipsesc nid acesteA), d orice "varfuri" valorice, indiferent de tematica, acele performante artistice maxime pe care le-am putut (sau am crezut a le puteA) identifica si, la nevoie, demonstra ca atare.

Nu e vorba nid de o selectie "onomastica": n-am intentionat nid un moment sa fac o antologie de "nume", de autori, d una de texte, atat, indiferent de "pozitia" si de "cota" autorilor indusi in sumar ori lasati pe dinafara. Iar cronologic, perimetrul pe care mi l-am delimitat este acela specificat si in subtitlul cartii: ultimele doua decenii. Mi-am propus sa reunesc intre aceleasi coperte operele majore si reprezentative aparute in acest interval de timp, anii 70 si 80. Daca am reusit sau nu? Nu-mi fac iluzii ca nu vor fi obiectii, contestari, proteste, contrapropuneri etc, dar in definitiv, asa si este normal sa se intample: selectia, in orice antologie, exprima punctul de vedere subiectiv, dar legitim subiectiv, al antologatorului. O antologie nu poate fi infirmata prin obiectii si contestari, ci numai printr-o alta antologie, mai buna. N-as spune ca o astept sau n-o astept cu nerabdare, aceasta alta antologie mai buna, perfect posibila si chiar prezumabila, desigur; sper numai sa-mi lase macar atata ragaz cat sa-mi pot antrena si eu reflexele democratice pe care acum le pretind de la altii.

Cat despre tanarul scriitor timisorean caruia i-am "confiscat" titlul (si care, din pacate, n-a ajuns sa si-1 vada mai intai pe coperta unui volum al sau, propriu, desi ar merita-o din plin - situatie in care se afla multi alti autori, inclusi ori neinclusi in antologiE), asadar pe Constantin Cozmiuc l-am avertizat de rechizitia din oficiu la care am procedat, si n-a avut nici o obiectie: de musai, ca de voie buna

- Va atrag atentia ca tot ce declarati poate fi folosit impotriva dv. Asa ca, pana sa va chemati telefonic advocatul, mai am eu o intrebare, ultima, care nu seamana cu nici o alta si care va ofera - cum ziceati? - "frisonul noului": la ce lucrati in prezent, ce proiecte de viitor aveti?

- Ei, uite ca tocmai asta e proiectul - cum ziceati? - tocmai "frisonul noului", ce ziceti de asta? Sper sa repet figura peste exact un deceniu, in anul 2001 (nu 2000, nota bene, a 2001: A Space OdysseY). Sper sa pot comenta atunci, intr-o alta antologie, care sa nu semene deloc cu cea de-acum, numai povestiri si nuvele inca nescrise astazi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.