Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI despre Sinteze literare





Doi merituosi istorici literari (dl Aurel Sasu si d-na Mariana Vartic au initiat publicarea unei panorame a genurilor literare asa cum se infatiseaza ea in interviurile scriitorilor. Au inceput-o, in 1985, la Editura Minerva si au incheiat-o in 1991, insumand 8(opT) corpolente tomuri. Normal ar fi fost, cu interviurile prozatorilor, sa fi continuat cu poezia. Dar editorii aveau mai de mult incheiata materia interviurilor cu dramaturgii, incat, de curand, la aceeasi editura, au aparut primele doua tomuri cuprinzand acum aceste interviuri. Criteriul ordonarii materialului e cel alfabetic. Astfel ca aceste prime doua tomuri cuprind interviurile acelor dramaturgi al caror nume se grupeaza intre literele A-H. E probabil (dar nu e siguR) ca vor mai aparea doua volume (daca nu chiar treI) pana ce materia acestei sectiuni a literaturii romane va fi epuizata. Candva, cand se va fi incheiat intreaga aceasta (cum o numesc editoriI) istorie autobiografica" a literaturii romane (adica dupa ce vor fi publicate si interviurile poetilor si ale criticiloR) se va realiza enormul efort de cuprindere a acestei tentative, ea constituindu-se intr-un instrument de lucru de mare pret. Pentru ca aici vor fi inregistrate toate marturisirile scriitorilor, de cand genul interviului a fost inaugurat in presa romaneasca, pana in 1986, anul cand s-a incheiat investigatia editorilor. (N-ar fi util, ii intreb pe editori, sa continue investigatiile pentru ca deja suntem, acum, in 1995 si pana vor aparea sectiunile cu poetii si criticii vor mai trece ani multi si, sper, buni?)

Am citit si Romanul romanesc in interviuri, despre care am si scris. Acum, dupa lectura si a acestor doua volume continand interviurile a aproape jumatate din toti dramaturgii romani, o prima observatie e ca mi s-a lehamisit de interviuri. Dupa ce citesti interviurile labartate, megalomane si gaunoase ale unor obscuri scriitori, iti spui ca nu vei mai accepta sa acorzi niciodata un interviu. Ca documente de epoca, stiu insa prea bine, ca si aceste iesiri la rampa ale obscurilor sau umflatilor"

- din motive conjuncturale - ale diversilor timpi literari sunt necesare, oferind celor de azi si viitorimii informatii utile. Si c fatal ca masa amorfa a literatilor sa prevaleze in aceste volume, pentru ca asta e fizionomia unui gen literar in fiecare timp istoric. Valorile de prim ordin si cele de raftul doi sunt totdeauna mai putine decat masa literatilor vremii. Dar fara acestia din urma, care intretin, prin agitatia si larma lor, viata literara, nu se pot selecta si impune adevaratele valori.

Dramaturgia e, se stie, genul cel mai modest din spatiul literaturii romane. Dar, in presa timpului, a tinut afisul, facand multa galagie. Poate mai abitir decat in alte genuri literare, in dramaturgie scara valorilor a fost grav perturbata. Cazuri edificatoare mi se par a fi (ca sa ma limitez la dramaturgii ale caror interviuri sunt antologate in cele doua volume pe care le comenteZ) Eftimiu si Blaga. Eftimiu, iscusit mestesugar al genului, a avut succese extraordinare cu mai toate piesele sale, pe cand Blaga a fost, pana prin 1929, un refuzat si un infrant. Intr-un interviu din 1973 Eftimiu recunostea ca literatura sa dramatica - facand sali pline si multe, foarte multe spectacole

- a castigat enorm de multi bani. De, nu ma pot plange!

    Pentru ceea ce poate da o tara cu spectatori si cititori atat de putini, cred ca am realizat maximum de incasari: piese ca Thebaida, Mesterul Manole, Prometeu, Glafira, Marele duhovnic mi-au adus ^ una peste alta, cam o jumatate de milion fiecare". Si, sa adaug, pentru a pricepe valoarea reala a acestor sume, in anii treizeci un profesor universitar era platit cu 25 000-30 000 lei lunar, iar un profesor secundar putea obtine pana la 12 000-14 0001ei lunar. Sa retin si marturisirea lui Eftimiu din acelasi interviu ca unele dintre piesele sale au fost tiparite intr-un tiraj de 30 000 exemplare. E o cifra, pe atunci, ametitoare. Pentru ca tirajul unor romane de valoare, cum au fost, de pilda, cele ale lui Rebreanu, se imprimau. in aceeasi perioada, intr-un tiraj initial de 5 000 exemplare, putand obtine, daca se vindea bine si repede, continuari de tiraje. Iar din dramaturgia lui Eftimiu, daca aplicam criteriul evaluarii estetice, ramane, sa fim drepti, destul de putin in comparatie cu succesul extraordinar recoltat in epoca. Asta in timp ce dramaturgia lui Blaga era sistematic refuzata de teatre sau primita, cate o piesa de teatru, dar pusa in scena la sfarsit de stagiune ori mereu amanata. Iar dramaturgul continua, intr-o saracie lucie din 1924 pana in 1927, sa scrie teatru {Fapta, Daria, invierea, Tulburarea apelor, Mesterul ManolE) care nu i se juca izbutind, dupa grele interventii, sa si le tipareasca in o mie de exemplare, care, nevandute, ocupau spatiul in depozitele unor edituri. De-abia in 1934, cu Avram lancu, incepe, cu adevarat, sa fie jucat la Cluj si Bucuresti, recoltand insa, si acum, succese de stima nu si de public. E adevarat, Blaga a scris mai curand un teatru de lectura, care trecea greu rampa. Comentandu-si, la cererea unui interviever, piesa^vraw lancu afirma: Drama mea e deci istorie inaltata la potenta mitica, realitate crescuta dincolo de sine insusi. Intr-o asemenea drama, n-au ce cauta, deci, obisnuitii eroi, de structura conventionala, ai obisnuitelor drame istorice, nici obisnuitele tirade de ieftin patriotism". Si-a asumat, deci, cu aceste puncte de vedere, riscul. Si a platit. Un alt dramaturg care a dobandit mare succes de public si, deci, multi bani (pe care i-a paraduit in joc la curse sau la cazinO) a fost G. Ciprian cu Omul cu martoaga, care a facut, in timp, cu buna reteta, o suta de spectacole, fiind pus in scena si la Berlin (cu G. PitoeF), Varsovia si Paris. intrebat, in 1932, de Ioan Massof ce a facut cu banii cu care 1-a imbogatit aceasta prima piesa a sa, Ciprian a raspuns: Sunt pentru circulatiunea monezii; printre degete mi s-au strecurat dinarii. Martoaga a fost un noroc si, fiindca eu cred in jocurile de noroc - vorba Evanghelicului AĞtarana din taranaAğ - banii s-au intors de unde au venit". Ciprian a ramas acelasi actor sarac, inghesuit de creditori, pe cand Eftimiu traia ca un siberit intr-o casa incarcata cu tablouri, mobila de epoca, covoare de pret, voiajand curent in strainatate, unde isi scria piesele (De obicei nu imi scriu piesele in tara Mai toate lucrarile mele le-am scris in strainatate")

Cel mai vechi dramaturg prezent in antologie este

Delavrancea, un clasic al genului, cu un interviu in Rampa" din mai 1916. Batranul dramaturg, intervievat intr-o casa confortabila, artistic alcatuita, plina cu tablouri, auzindu-se, dintr-o incapere vecina, acordurile pianului la care canta Bach, fiica sa Cella, e chestionat despre conceptia sa asupra artei.

Vizibil plictisit de dizertatia care ar fi trebuit sa o tina, raspunde elegant: AĞArta in genereAğ e armonie, proportie si posibilitate. Posibilitatea rezulta din proportie. Armonia este aceea care pune in contact si inlesneste infratirea dintre proportie si posibilitate. Posibilitatea nu se^onfunda niciodata cu realitatea, ci este o echipolenta a realitatii. Artistul smulge din realitate partile durabile ale ei, chiar daca nu partile ei eterne" Nu crede, evident, in prejudecata progresului in arta:

Ceea ce noi numim progres in arta este mai mult o influenta a trecutului asupra actualitatii. Evolutia treptata nu se cunoaste decat in stiintele pozitive. in arta, mai mult revolutiunea, care adeseori sfarseste cu turburarea zadarnica a sufletelor omenesti". Interesante cu totul sunt marturisirile lui Ciprian despre Urmuz, care i-a fost bun prieten din adolescenta (am facut cu el liceul in aceeasi banca la AĞLazarAğ") si care scriind schitele sale in provincie, unde era magistrat, le trimitea la

Bucuresti lui Ciprian spre amuzamentul exclusiv a doi-trei prieteni. (Eu, recitind bucatile lui in diferite cercuri literare, cu multa truda am izbutit sa conving pe magistrat D. Demetrescu-

Buzau ca Urmuz facuse literatura.") Cand, dupa o viata umilita

si departata de lume^ a fost gasit mort, in urma unei sinucideri, pe o banca la Sosea nimic nu s-a clintit in Bucuresti. Abia la fapte diverse s-a semnalat moartea acestui genial neurastenic, creator, in Romania, al prozei patologice". in sfarsit, merita retinuta observatia lui Blaga, atasat de presa, in 1935, despre conditia propagarii literaturii romane in strainatate: Ceea ce intereseaza pe straini in primul rand si in cea mai mare masura, din cultura romaneasca, este poezia si arta noastra populara Miorita ne-ar putea face cunoscuti in strainatate, ca si petrolul. Unde mai pui ca pentru acest fel de export n-am avea nici un soi de incurcaturi cu devizele. Cat priveste literatura culta, cred ca pana acum nu prea avem traduceri i butile. Cele mai multe traduceri existente nu se datoresc unor poeti si scriitori de talent, ci unor traducatori de a doua mana, profesori sau studenti. Daca continua acest sistem, riscam sa ne pierdem creditul literar in strainatate". Cum se stie, lucrurile n-au evoluat, din acest punct de vedere, prea mult si carenta semnalata de Blaga in 1935, cu rare exceptii, valabila, din nenorocire, si astazi.

Octombrie 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.