Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica despre Sinteze literare



Textul e asemenea labirintului lui Dedal: il inchide in el pe autorul sau, iar cand lectorul isi asuma acel text devine si el captiv." (Umberto EcO)

Creatie in versuri sau in proza, opera literara modeleaza realitatea prin imagini artistice, selectand, combinand, modificand limba pentru a comunica ideea si pentru a emotiona lectorul. Paul Valery vede in literatura aplicarea unor proprietati ale limbajului prin care se ajunge la magia cuvantului, cu reverberatii intre suflet si lumea devenita obiect al reflectarii.

Receptarea textului literar din perspectiva stilistica presupune descifrarea lingvistico--artistica a operei, intelegerea cuvantului si a latentelor sale, descompunerea imaginarului artistic, pentru ca scriitorul selecteaza, combina cuvinte si sensuri, opereaza devieri" estetice. Criticul N. Balota apreciaza ca discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si, totodata, transcende aceasta ordine (). Poezia purcede din radacina insasi a cuvantului; ea este o vorbire originara".

Analiza stilistica urmareste aspectele esentiale ale operei sub raportul realizarii expresivitatii, al mestesugului cuvintelor ce primesc relief, culoare si insufletire. Originalitatea poeziei se manifesta prin limbajul ei specific, prin registrul variat al figurilor de stil, prin proiectarea viziunii lirice despre lume si viata intr-o substanta sugestiva, inedita, la limita neobisnuitului, a inefabilului, a nonconventionalului.

I. Nivelul fonetic al limbii este dat de manifestarea ei in substanta sonora, prin sunete cu un anumit ton, cu inaltimea, durata sau amplitudinea lor, la care se adauga silabele, accentul, ritmul, intonatia cu posibile valori expresive.

Resurse ale expresivitatii:

- onomatopee, cuvinte derivate de la acestea (Iar Setila dand fundurile afara la cate o bute, horp !

    Ti-o sugea dintr-o singura sorbitura." ; Si asa tremurau de tare, de le dardaiau dintii in gura." - I. Creanga);



- cuvinte expresive prin sunete si volum sonor (pirpiriu, molcom, domol, valvataie, valtoarE);

- asocierea sunetelor in context - aliteratie, armonie imitativa, asonanta, ecou, rima.

- contraste sonore ;

- locul, tipul vocalelor (inchise/deschisE), accentuarea lor;

- modificarea sunetelor (Na-va de cheltuiala, ghiavoli ce sunteti!

    " - Ion Creanga): caderea sunetelor, a silabelor sau adaugarea lor;

- schimbarea accentului (exprima o atitudinE): Vai!

    tot mai gandesti la anii cand visam in academii." - M. Eminescu (evocarea scolilor de altadata);

- ritmul - expresia necesitatii de simetrie si armonie - apare nu numai in versul traditional, ci si in versul liber - succesiunea silabelor se asociaza cu miscarea ideii si a sensibilitatii poetului;

- exista si o ritmica a prozei, elaborata de autor prin atentia pentru cadenta si curgere a frazei (textul sadoveniaN);

- pauza - este componenta a ritmului, dar are valorile ei expresive: fragmenteaza versul (cezurA), intrerupe brusc comunicarea, pentru a sugera o stare sufleteasca, o emotie;

- debitul - numarul de sunete emis in unitatea de timp : tempoul vorbirii poate fi mai rapid sau mai lent ca manifestare temperamentala, afectiva sau retorica (in discurS).

II. Nivelul lexical-semantic este cel la care sensul apare in legatura cu expresia acestuia, sub forma semnului lingvistic, manifestat in cuvant, dar si in constructii mai largi, sintactice chiar. Construirea sensului este un proces, semantica demonstreaza ca un cuvant nu are sens in afara contextului sau", iar actul lecturii, descoperirea unui text, este o colectare de operatii semantice" (Constanta Barboi, Metodica predarii limbii si literaturii romane in liceU).

Resurse ale expresivitatii:

- motive poetice/laitmotive;

- cuvinte polisemantice (arii semanticE);

- valorificarea sinonimiei;

- expresii, locutiuni cu rol afectiv (tipenie de om nu le deschidea usa", m-a varat in toti sparietii" - I. Creanga);

- nuante arhaice, regionale ale limbii;

- relatii de simetrie, de opozitie prin surprinderea contrastelor, a antonimelor sau prin paralelism;

- resursele afective ale derivarii: diminutive, augmentative (dragalita doamne", dragut de biciusor", vaduvoi batran", hotomanul de Paval" - I. Creanga), prefixe sugestive, contaminarea (Bine-ai venit, nepurcele !

    ", Mai fiecare tovaras al meu furluase cate ceva" - Ion Creanga);

- compunerea (Pasari-Lati-Lungila, dau chiori unul peste altul, de parca aveau orbul-gainilor" - Ion Creanga);

- imbogatirea sensurilor prin metafora, metonimie, sinecdoca, eufemism, ironie, hiperbola (sensuri figuratE);

- folosirea mijloacelor lexical-semantice pentru a exprima umorul, satira (jocul de cuvinte, unitati neologice, paradoxuL).

III. Nivelul structurii morfologice vizeaza:

- frecventa unor parti de vorbire (substantivele, adjectivele in tablouri, descrierile statice, verbele imprima dinamism, traduc emotii, stari, actiunI);



- forme rare ale cuvintelor;

- superlativul stilistic al adjectivelor ;

- dativul etic, dativul posesiv ;

- valori stilistice ale timpurilor si modurilor verbale (prezentul narativ, istoric, etern, imperfectul - timp al duratei, al nedeterminariI);

- elemente ale oralitatii - vocative, interjectii, verbe la imperativ, pronume personale/ de politete;

- prezenta unei parti de vorbire inutile in context/absenta unei parti de vorbire utile comunicarii.

IV. Nivelul sintactic reprezinta dinamizarea structurilor limbii, miscarea intregului mecanism prin relatii si concepte importante. Strans legata de logica, sintaxa este expresiva prin: .

- topica (topica normala este neutra expresiv, abaterile de la topica sunt expresivE), constructii redundante (reluarea si anticiparea: cine in urma vine, acela inchide usa"), incadrare (Destule am tras de pe urma dumitale, destule !

    " - I.L. CaragialE);

- constructii care reflecta destramarea structurii logice a enuntului: anacolutul, parantezele, digresiunile (constructii incidentE), elipsa (Cine se incalzeste la soare nu-i pasa de lumina" : anacolut; Cat ii mic, prinde muste cu ceaslovul Iarna; pe gheata si la sanius": elipsa - I. Creanga);

- apozitii;

- propozitii exclamative si interogative ;

- paralelismul sintactic;

- chiasmul (repetitia incrucisata : Si toamna si iarna/ Coboara-amandoua ; / Si ploua, si ninge,/ Si ninge si ploua.");

- structuri complexe, arborescente (reflecta miscarea gandirii, a sensibilitatiI).

V. Nivelul stilistic al limbii determina organizarea limbajelor, a stilurilor, in functie de factorul sociocultural. Acum se constituie textul ca unitate superioara enuntului; este un nivel transfrastic, dincolo de fraza, loc de intalnire a tuturor nivelurilor anterioare. Un text literar se va diferentia de cel publicistic, administrativ sau stiintific comunicand emotia, trairea, semnificatia adanca a discursului. Elementele lingvistice sunt completate de cele extralingvistice, textul se raporteaza la context (cultural, psihologic, istoric etC).

- Se vor identifica figurile de stil, expresivitatea structurilor, sistemul de conotatii ale textului, notele definitorii ale stilului unei opere literare.

- Se poate vorbi de un nivel artistic - subordonat celorlalte, dar si superior acestora, un nivel al creativitatii lingvistice manifestate in si prin opera de arta.

- Stratul imagistic contine imagini poetice, artistice de tip vizual, auditiv, olfactiv, tactil, sinestezic, iradiind semnificatii afective si intelective, in timp ce stratul prozodic propune ritmuri si rime variate, vers alb sau vers liber, un ritm interior al textului, constatari ce vor conduce lectorul spre o receptare complexa a creatiei, in totalitatea si armonia elementelor ei de structura si limbaj poetic.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.