Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Orizontul prozei scurte despre Sinteze literare



Transilvaneni si contemporani, Rebreanu da progresiv problemelor de constructie maximum de atentie, in timp ce Agirbiceanu putin preocupat de compozitie se realizeaza acolo unde nu e nevoie de multa schelarie : in schite si povestiri. Nu construieste arhitectural, in baza unui plan, ci nareaza spontan, atent la ceea ce spune si mai putin la modul cum spune. Schitele Fefeleaga si Luminita, aparute initial in Viata romaneasca, sint mostre exemplare ale genului. Pentru prozator existenta cotidiana e un teatrum mundi, realitatea ofe-rindu-i tipuri si intimplari pe care le observa insistent, de unde impresia de nemijlocita autenticitate. Inventia fiind res-trinsa, multe schite sint relatari evasi-reportericesti despre diversi indivizi, profiluri pe o singura dimensiune morala.

Multe alte schite sint niste pagini de jurnal usor adaptate. Cula Mereut, cioban imbatrinit linga turma, e un suflet rudimentar, privit cu mila. La moartea feciorului ei, matusa Veronica ii face inmormintare cu pompa, daruind apoi, cu scrisoare la primarie, casa si mosia". impacata sufleteste ca s-a smerit", e incredintata ca va muri de durere, dar foamea n-o cruta. O bucata de pine !

    Cum sa nu gasesc o bucata de pine ?" Cautind prin locul unde fusesera mesele pentru pomana, descopere un rest de colac pus in gard si-1 mistuie cu graba. intre perspectiva de a muri si nevoia de piine, porneste la moara cu un sac cu secara plina de praf si de gin-ganii" (Dura leX). Nenorocitul cersetor Telegut, suflet inchis, e tovaras de suferinta cu un ciine, cind acesta moare, omul se spinzura (Telegut). Fiinte dizgratiate, amintind de Milogul si Zobie de Delavrancea, provoaca tristete. Un surdo-mut (Copilul ChiveI), un paralitic (PragineL) sint aparitii tragice, aproape in viziune naturalista, copiate dupa modele din sate sarace.



Personaje din aceasta zona sugereaza o mizerie compacta, implacabila, prozatorul neatenuind nimic din negrul suferintei. Pentru ca are fizionomia impietrita, unui miner bolnav de oftica oamenii ii spun Fispanul (prefectuL). Un taran cu o casa de copii vorbeste fara frina, pentru a-si alunga gindurile. Omul sarac daca inchide ochii ori gura, incepe sa se gindeasca . . . Gindurile, sa le lasam pe seama bogatilor. .. Nu-i de ajuns ca te roade saracia destul, sa te mai rozi si tu ?" (MelenteA). intors din razboi schilav", infirmul Miron Parasea incepe sa se faca una cu pamintul". Consatenii il uita si chiar ai casei desi mereu buni si ou grija fata de el, traiau tot mai slobozi si tot mai arareori se intristau cind il vedeau pe neputincios". Aceasta e legea celor scosi din viata, urmata de aceia in care viata poate sa rodeasca" (Asa de singuR).

Film mut, cu mari surpari tragice, schita Fefeleaga (din volumul Doua iubiri, 1906), are substanta unui episod de Verga. Sotul Mariei Dinului, baies", sfredelea stinca pentru a descoperi aur, dar boala si mizeria l-au rapus, lasihd citiva orfani firavi. Vaduva, Maria, cara de la baie piatra cu firisoare de aur la taranii bogati. Cu calul orb de capastru, Fefeleaga cum a poreclit-o un consatean pare o personificare a resemnarii, privind neputincioasa rostogolirea unui destin de tragedie antica. Timpul la ea avea o singura masura : de la moartea unui copil, pina cind altul isi inchidea ochii". La moartea Paunitei, ultimul copil, Fefeleaga se duce la tirg sa-1 vinda pe Bator insusi, singura avere. A cumpara podoabe pentru sicriul raposatei, e ultima preocupare a femeii, pina aici un fel de Sisif feminin. Din acest moment, totul se preface intr-un gol urias, cenusiu in care Fefeleaga e iremediabil invinsa. Ca si Fefeleaga, baba Miia din Luminita e tot un suflet simplu". Departe de viata satului, vegetind intr-o saracie cumplita, batrina spera intr-o judecata reparatoare, dupa moarte. isi mai doreste sa nu moara fara luminare, intr-o dimineata se simte fericita, usoara ; i se pare ca-si revede copilaria, satul de odinioara, trecutul. Era agonia, intinzind mina tremurinda sa apuce un capat de luminare, ulcica se rastoarna, murind fara luminita". in contrast cu astfel de suflete ingenue, la alti eroi, asemenea obiditilor sadovenieni, sentimente reprimate izbucnesc violent. Sanctionarea unor indivizi din clasele suprapuse care dezonoreaza sotii si tinere fete sfirseste cu omor (Padurarul, Glas de durerE). Padurarul Costea e un emul al chi-haiei" din Codrul de Sadoveanu, pedepsind fara rezerve pe seducatorul fiicei sale. Crescut de bunica, orfan de mic, argat la vite, apoi la un arendas, Costea din Omul cu viata scurta nu suporta ofensa. Iritat, apuca de piept pe arendas si-1 proiecteaza din pod pe pietrele curtii. Comentariul batrinei rezuma o drama : Tata-so in intunericul apei (murise inecaT), el in intunericul temnitei !

    Valeo doamne, doamne, maica pre-cesta, se vede ca li-e rinduit sa traiasca putin. Oameni cu viata scurta "

Figuri sterse de mici slujbasi luptind cu dificultatile sau din clasa culta" cu analogii cu profiluri din proza lui Re-breanu. Pentru George Pruncu, slujbas cu familie grea, transferul dintr-un mic tirg in capitala judetului, unde copiii ar putea urma la scoli, e un ideal suprem. Un amic il informeaza ca transferul i s-a aprobat si omul, venit la oras sa-si ia postul in primire, zimbeste, ride, simte o caldura noua, la inima, care-1 intinereste". Cind afla ca in locul lui e numit altul, Pruncu isi pierde mintea (O gluma). Alt slujbas, Nicolae Drago-nescu, primeste telegrame de felicitari pentru cistigul lozului de un milion. Cu sotia proiecteaza inchirierea unui palat nou, mobilarea, angajarea servitorilor si a servitoarelor". Totul se petrece insa in vis (MilionuL). Ulpiu Desmireanu din Chipuri de ceara, (1922), demagog transilvanean dinainte de razboi, isi sporeste averea de la optzeci de jugare la opt sute. Trece drept luptator pentru binele natiunii" si mecenate" (Un nationalisT). Abilul dr. Petru Iuga (Un candidaT) apartine aceleiasi lumi, pentru a carei stigmatizare prozatorul da intrebuintare sarcasmului. Schite ca acestea sint n ici studii in carbune, amplificate dupa razboi intr-un roman social, Sectarii.

Exista in proza lui Agirbiceanu personaje complicate, cu reactii morale surprinzatoare, la un pas de senzationalul romantic, interesante prin misterul ce le invaluie. Nu este exclusa o influenta germana sau nordica, in sensul inclinarii sporadice spre cazuri tenebroase. Personaj ermetic, temut si fara probleme de constiinta, jandarmul Dumitru Bogdan, stabilit la Virtopi, are in comportament trasaturi demonice. Sotia tiranizata si alta femeie, Veronica Rosu, stau sub fascinatia lui iar cind barbatul e trimis in razboi cele doua femei au totusi senzatia prezentei lui apropiate. Similitudini de atmosfera cu Jandarmul are povestirea Popa Man, scrisa in 1910, aparuta in acelasi an in Viata romaneasca (dupa un deceniu in voluM). Posedat de patima averii, eroul titular (Ema-noil Manovici, fost calugar in SerbiA) e o structura stranie, aparent bipolara ; om al bisericii, cel putin la prima vedere, si dezechilibrat, betiv si sensual cu apucaturi infernale. Imaginea unei fete, vazuta la biserica, maritata apoi, il obsedeaza. Peste citva timp, popa din Teleguta, proprietar de terenuri, o revede pe ogor si frenezia erotica se dezlantuie. Adulterul cu Firuta, problemele de constiinta inecate in alcool, dialogul tragic cu fosta-i sotie, care-1 regaseste tardiv, caracterizeaza un personaj damnat. Descendent dintr-un contrabandist sirb, in biografia preotului Man se acumuleaza pina la extrema limita, ca intr-o aparitie din O Neill, momente cris-pante. Popa Man e studiul unui caracter, poate demonstratia tezei ca fericirea si infernul sint in noi. insa optiunea lui pentru o stare sau alta pare imposibila, de vreme ce el actioneaza aproape ca o jucarie sub imperiul unui destin inexorabil.



Prin latura misterioasa, interes prezinta existenta tiganilor. Pierderea unui copil constituie la acestia o drama exteriorizata zgomotos (La moartea danciuculuI). Repudiata de tatal sever, tinara Lala fuge cu un tigan istet. Cind covaciul" Petrea cunoaste pe alesul fiicei, inima i se moaie (Fierarul PetreA). in povestirea Faraonii (1961) sintem in plin ritual medieval, indeplinit de faraoni" cu fete intunecate. Prestigiul de voievod al lui Tancu, prins ca falsificator de bani, a fost patat, motiv ce-i atrage inlocuirea cu un alt membru al satrei. Frumoasa Rusalina, fiica voievodului decazut nu vrea sa se marite cu Dinu, fiul noului voievod, in consecinta, ea si parintii se separa de satra. Parintii ii sint suprimati in mod tainic ; ea insasi, un fel de Carmen orientala, suporta incercari dramatice. Naratiunea se centreaza in jurul acestei biografii patetice, eposul fiind invadat de lirism, potrivit cadrului, ca la Puskin.



Romanele

Dupa experienta in proza scurta, in 1913 Ion Agirbiceanu publica in Luceafarul romanul Arhanghelii, aparut anul urmator in volum, cu unele modificari. Tablouri din existenta grea a motilor, schitate in ciclul Fragmente (in Ramuri si Revista politica si literara, 1906 1907) in parte retiparite in volum, in intuneric (1910) constituiau o pregatire pentru primul roman. Conturate anterior, relatiile capitaliste sint urmarite in consecintele lor tragice, nu pe plan agrar, ca la Sa-doveanu, ci in industrie, aspect tematic nou in cadrul literaturii din epoca. Roman al minei, in Arhanghelii minerii sint insa aparitii fara contur, in afara cadrului tipic, vazuti la petreceri strasnice cu mare consum de bautura. Notarul Iosif Rodean, personaj de o vointa feroce, s-a casatorit din calcul cu fiica taranului Iosif Negru, primind ca zestre baia" de / aur parasita Arhanghelii". Intuitia notarului ca mina poate ( redeveni productiva, prin investitii de capital, s-a verificat, protagonistul ajungind prin speculatii principalul actionar si director. Demisionat din postul de notar, losif Rodean devine un personaj temut, dezaprobat, chiar de membri din propria-i familie. Sotia, Marina, ii priveste loviturile financiare cu o teama nelamurita. Dintre copii, delicata Elenuta si Ghita, tu uns inginer, au pentru patima monstruoasa de avere a lui Rodean o radicala repulsie. Directorul Arhanghelilor" e satisfacut de incuviintarea altor doua fiice, Octavia si Eugenia, superficiale, frivole, casatorite princiar la oras (abandonate do soti in momentul epuizarii mineI). Pe un plan mai jos, primarul Cornean, modest actionar la Arhanghelii", repeta sub influenta aurului evolutia lui Iosif Rodean, fireste cu deosebiri. Violent, alcoolizat, isi maltrateaza sotia, pe care repu-diind-o, o inlocuieste cu Dochita, frumoasa si usuratica. Prin indiferentismul etic, Cornean anticipa biografia lui Ion al lui Rebreanu.

Remarcabila e confruntarea psihologica avind ca finalitate descifrarea personajelor sub mastile lor. intre societarii minei de la Valeni se da o lupta surda de anihilare, tempe-iamentele manifestindu-se diferentiat. Crezind orbeste in destinul lui, Iosif Rodean e temerar, orgolios si nechibzuit, un Cosar Birotteau transilvanean cu idei fixe, cu ascensiune vertiginoasa si prabusire de acelasi gen. Cind hocmanii il anunta ca ultimul filon (pentru care se investise capital enorM) e steril, furia dezlantuita ia forme dementiale. Eroul lui Agir-biceanu e o excelenta ilustrare a unui temperament sanguin, unul din cele mai individualizate din creatia prozatorului. Coasociatul Gheorghe Pruncu, insidios, actioneaza prudent, re-tragindu-se din afacere pentru a reaparea la momentul oportun. Noul notar, Popescu, speculeaza patima de cartofor a lui Rodean, care, ruinat, nu mai poate face fata creditorilor. Fluxul si refluxul financiar sint descrise fara multitudinea datelor tehnice din romanele lui Balzac, insa in esenta exact. Cind in epilog mina istovita trece prin licitatie in posesia treimii Pruncu, Popescu si avocatul Ungureanu, jocul de com-inatii financiare nu se opreste. Prin tertipuri, acestia vor lasa mina unei societati vieneze, iar banii obtinuti devin su-|ortul bancii Arhanghelii" .

, Contrar altor romane de Agirbiceanu, Arhanghelii e o carte de continua tensiune, cu portrete si situatii infatisate realist, opera notabila in evolutia literaturii din Transilvania, intre Mara de Slavici si Ion de Rebreanu. Toata actiunea e strins legata de resurectia si paraginirea minei, de fapt principalul personaj, amintind de mina din Germinai de Zola. Pe scurt, existenta economica, sociala, etica, intreaga viata a valinarenilor evolueaza in functie de bogatia si istovirea baii de aur, pe rind risipitoare, strinsa, enigmatica. Tabloul social in al carui prim-plan se afla mina e complicat, de o mare varietate de episoade ce se intretaie, intr-o actiune condusa sigur, cu sublinierea dramaticului si un final care extrage morala din insasi dezagregarea mintala a fostului proprietar. Comparata cu Rodean, personaj aproape demonic, posedat de furia acumularii (in familie insa blinD) sotia lui e un fel de Ana tematoare, din Moara cu noroc. Personajele oneste, Elenuta Rodean si teologul Vasile Muresan, acesta devenit dupa secatuirea minei sotul tinerei fete, sint sterse, un fel de exemple didactice de morala. Adevarata fericire e in noi insine", conchide prozatorul prin intermediul romanticului Muresan. Corectitudinea, moderatia, elevatia morala, protestul sub forma neconformismului nu opun rapacitatii burgheze forte in masura sa invinga raul, de aceea indivizii concretizind virtutea ramin simpli termeni de contrast. in alte romane, expunerea se impiedica in amanunte : Tezismul face ca desfasurarea fireasca a actiunii sa fie subordonata ideii etice, astfel ca eticul nu rezulta din actiune, ca o concluzie in planul artei, ci se suprapune actiunii. Eroii sint dominati de tot felul de patimi, se zbuciuma si cauta o iesire, dar si atunci cind e limpede ca pasii nu-i poarta spre biruinta, prozatorul ii obliga sa devina modele de virtute. in biografia lui Vasile Grecu, notar ardelean din satul Cozla, intervine o drama de familie. Framintat de indoieli religioase, tinarul absolvent de seminar casatorit cu frumoasa Vilma, fiica fostului notar, intentioneaza sa ramina notar toata viata. E torturat insa de nesiguranta, intrebindu-se daca Vilma, ro-j mantica, frivola, 1-a iubit vreodata. Ar putea gasi raspunsul printr-un act eroic propunind : despartirea. Criza se amplific^ in timpul intiiului razboi mondial, cind la mosia grofului diI) Cozla sint adusi prizonieri rusi pentru muncile agricole. Vilma se simte atrasa de capitanul Andrei Vasilievici Petrov, intr-un mod ce nu lasa indoieli. Totul duce spre desfacerea casniciei lui Vasile Grecu, umilit si cazut in patima betiei, barbatul comunicindu-i Vilmei hotarirea. Pornesc la oras pentru indeplinirea formalitatilor, insa actiunea ia un curs nebanuit, con-trazicind intriga anterioara. Se produce un fel de revelatie, Vilma fiind profund miscata de resemnarea notarului. Drama acestuia echivaleaza cu o imputare muta si, ca efect, imaginea contelui rus se destrama-. Vinovata care-si uitase indatoririle isi revine din ratacire, regasindu-si echilibrul ; Vasile Grecu insusi se preoteste. Simbolizind victoria datoriei morale asupra pasiunii, romanul Biruinta (1932) nu contine caractere viabile, avind aerul unei pilde. Profiluri ca vechilul Ponori si relatiile sociale descrise sugestiv ilustreaza capacitatea notatiei realiste.





Acelasi schematism mineaza constructia altui roman, Stema, din seria celor plastic denumite de Perpessicius demonstratii etice". Conventionalismul devine stinjenitor, totusi la aparitia Baltagului prozatorul afirma ca in Stana, exista un personaj, Marina, de aceeasi valoare ca profil etic cu Vitoria Lipan. Evidenta exagerare. Evolutia liniara a romanului se fringe, nu datorita faptelor obiective, ci interventiei prozatorului care tine sa-si moralizeze eroii, facindu-i sa nu mai aiba continuitate de caracter. Iat-o pe Stana, in-timpinindu-si sotul intors schilod fara un picior din primul razboi mondial. Intre timp ea apucase calea des-friului, cu alte femei din sat, fara ca mustrarile soacrei si prezenta copilului s-o abata de la decadere. Infirmitatea barbatului o bucura, insa acesta moare si lucrurile iau subit alt curs. La inceput, femeia vrea sa inlature amintirea mustratoare a mortului, aruneind piciorul lui de lemn la gunoi. Copilul readuce piciorul, pacatoasa isi pierde cunostinta si regasindu-se, e dintr-o data alta ; izbucneste in bocete, isi striga pocainta, implorind sa fie iertata de fiu, de soacra. Ca nu poate fi vorba de comparatie intre Vitoria Lipan si Marina, aparitie stravezie, e invederat. Nimic din perseverenta, demnitatea si echilibrul eroinei sadoveniene nu poate fi regasit la iMarina. Contradictiile dintre Stana si soacra, dintre Stana si barbat, nu sint valorificate pe un plan superior de arta.

Impresia demonstratiei fara acoperire artistica se mentine in alte doua romane, Legea trupului si Legea mintii, concepute in spiritul antitezei : corp-suflet. Se confrunta pe de o parte impulsuri biologice, pasiuni, chemarile simturilor, pe de alta ratiunea, constiinta, luciditatea. O nuvela din 1906, Doua iubiri, evocind dragostea dintre Dan Munteanu, fiul popii Iancu, si Ella, fiica unei baronese cu rabufniri sovine, (care duc la dezacordul finaL) anticipa intr-o privinta conflictul din Legea trupului (publicat sub titlul Povestea unei vieti in Luceafarul 1912 si in volum in 1926). Prozatorul a indicat singur ca modele doua capodopere : Ana Karenina si Madame Eovary, cautind, fireste un unghi de vedere propriu, in Transilvania dinaintea unirii, teologul Ion Florea (care e si candidat de avocat") oscileaza intre Olimpia Grecu si fiica ei Marioara. Cea dintii il retine prin frenezia erotica, cealalta prin candoare si inexperienta. Solutia e tragica, teologul si senzuala Olimpia ajungind la sinucidere. De data aceasta, inlantuirea de cauze sociale, etice si psihologice capata o infatisare veridica. Disproportionata e accentuarea eticului in dauna celorlalte elemente, ducind la diluare, lectura devenind greoaie. Romanul Legea mintii (Povestea altei vieti, scris in 1915, publicat in 1927) e o replica, ilustrind triumful ratiunii. Un alt teolog, preotul Andrei Pascu, ramas vaduv de tinar, isi aminteste de o veche dragoste de la oras. Totul ii apare ulterior ca lipsit de seriozitate, motiv pentru care isi sacrifica pasiunea reinviata, dedieindu-se cauzei nationale si bisericii.

Dialoguri etice pe tema durerii gasim intr-un mic roman" : Dolor sau Zbuciumul lui Ilarie Bogdan" (1930). Dar eroul nu e decit o umbra, ca si Vasile Albu, varul sau, cu care angajeaza discutii despre existenta. Unul e un nevrozat, stapinit de obsesii, celalalt un interiorizat ce-si suporta cu dificultate drama. Pretinzind ca prin meditatie si vointa s-fa ridicat deasupra durerii, Ilarie ii recomanda celuilalt resemnarea, apoi animarea, propunindu-i ca miraj indepartat, imaginea unei existente consolatoare dupa moarte. Se intelege, pornirea lui Ilarie de a atenua suferinta (de unde titlul DolpR) e nobila, dar calea aleasa e un simplu paleativ. Sintemi in preajma dialogurilor platoniciene.



Revenind la romanul social, in Rabojul lui Sfintu Pdtru (1934) satira antiburgheza e multilaterala. Fara a-si explica diversele contradictii generate de capitalism, scriitorul condamna, recurgind la risul care stigmatizeaza. Tehnica romanului in care Sf. Petru isi incepe peregrinarea pe pamint, in Romania, spre a reprima rautatile, o aceea utilizata de G. Topirceanu in Minunile sfintului Sisoe. Emisarul cerului infrunta pe trimisul Satanei, diavolul schiop Blebu, inspiratorul tuturor relelor. Cerceteaza sate, orase si institutii, sfirsind prin a se dezgusta de nedreptati de tot soiul, de arghirofilie si coruptie. ineereind sa predice prin intermediul unui preot, Costan, se loveste de scepticismul taranilor. Ca sluga la un bogatas din Curmatura, sfintul e indignat de mijloacele prin care acesta si-a acumulat averea. Dezgustat de ce a vazut in Romania dintre cele doua razboaie, sfintul Petru, erou conventional, se indeparteaza. Realitati similare sint satirizate in Sectarii (1939), in primul plan stind plaga politicianista. Aparenta disputa ideologica dintre liberali si taranisti, tertipurile demagogice, conturarea miscarilor reactionare de tip fascist, asasinarea unor sefi de guverne, toate acestea compun un tablou elocvent al dezagregarii regimului burghez in etapa 1927 1937. Cronicarul uneori cu mijloace jurnalistice inregistreaza fapte, subliniindu-le prin sarcasm si caricatura. Presedintele unei grupari politice de la Zavoriti, Petre Bumbea, rosteste discursuri emfatice amintind de Catavencu, evoluat insa la nivelul epocii. Ziaristul Ilarie Zopirtan, Ilie Berbecaru si altii se intrec in demagogie si arivism. Dezvaluindu-i in latura grotesca, expu-nindu-i oprobriului, prozatorul da curs unui pamflet deghizat.



Exceptind citeva tentatii romantice (cute intunecoase, mikter, pasiuni tragicE) realismul operei lui I. Agirbiceanu e viguros si consecvent. Cu toate lungimile si insistentele etice, opera respira o viata intensa, mistuitoare, adesea plina de dramatism. Cu toata insuficienta analitica si saracia expresiei, uneje caractere si tablouri de moravuri compenseaza prin relief si miscare. Umanismul constant, elogiul vietii cumpanite, aspiratia catre fresca sociala sint trasaturi ale unei opere cu destule pagini durabile pentru a-i asigura prozatorului un loc onorabil intre contemporani.



VOLUME : De la tara, Budapesta, Luceafarul", 1906; In clasa culta, Valenii de Munte, Neamul romanesc", 1909 ; Doua iubiri, Valenii de Munte, Neamul romanesc", 1910; In intuneric, Buc, Minerva", 1910 ; Prapastia, Buc, Bibi. Libraria noua", 1910; Schite si povestiri, Orastie, Libraria nationala", 1912 ; Datoria, Buc, B.p.t., nr. 860, 1914 ; Arhanghelii, roman, Sibiu, Luceafarul", 1914; De la sate, Sibiu, Astra", 1914 ; Popa Man Povestire dupa o legenda, Buc, Stein-berg", 1920; Luncusoara in Paresimi, Buc, Steinberg", 1920; Ceasuri de seara. Buc, Cartea romaneasca", 1921 ; Trasurica verde, Buc, Cartea romaneasca", 1921 ; Robirea sufletului, Cluj, Ardealul", 1921 ; Zilele din urma ale capitanului Pirvu, Buc, Pavel Suru", 1921 ; Pacatele noastre, Sibiu, Ed. Asociatiunii", 1921 ; Chipuri de ceara, Buc, Cartea romaneasca", 1922; Spaima, Craiova, Ramuri", 1923 ; Diavolul, Buc, Adevarul" (Bibi. Dimineata" nr. 2), 1924; Dezamagirea, Buc, Ancora", 1924; Visurile, Arad, Dieuzana", Bibi. Semanatorul", 1925; Singuratate, Buc, Adevarul", Bibi. Dimineata", 1926; Legea trupului, roman, Buc, Alcalay", 1926; Legea mintii Povestea altei vieti, roman, Buc, Alcalay, 1927 ; Primavara, Cluj, Cartea romaneasca", 1928; Chipuri si icoane, Buc, Casa scoalelor", 1928; Tara si neam (insemnarile unei logodnicE), Buc, Casa scoalelor", 1928 ; Stana, roman, Cluj, Ardealul", 1929 ; Dolor, mic roman, Craiova, Scrisul romanesc", 1930; Biruinta, roman, Buc, Nationala", 1932; Pentru temeiul tarii, Sibiu, Astra", 1932; Rabojul lui Sfintul Petru, roman, Buc, Eminescu", 1934; Minunea, Buc, F.P.L.A. (Cartea satuluI), 1936; Sectarii, Buc, Cugetarea", 1938 ; Licean odinioara, Buc, F.P.L.A., 1939; In pragul vietii, Buc, Nationala", 1942; Domnisoara Ana, roman, Buc, Nationala", 1943 ; Vremuri si oameni, roman, Buc, 1943; Viitoarea, roman, Sibiu, Dacia traiana", 1944; Din copilarie, Buc. Ed. Tineretului, 1956; File din cartea naturii, Buc, Ed. tineretului, .1959, prefata de Ion Brad, Faraonii, Buc, E.P.L., 1961, prefata de Georgeta Horodinca; Opere (introducere de Mircea ZaciU), Bujc, E.p.l., voi I III, Schite si povestiri, 1962; voi. IV, 1965 (seria continua) ; Strigoiul, roman, Buc, E.p.l, 1969. i REFERINTE : Octav Botez, Arhanghelii, in insemnari literare, 1919, nr. 9; Ion Breazu, Ion Agirbiceanu in Gind romanesc, 1933, nr. 1 2; D. Drumaru, Lumea nuvelelor lui Ion Agirbiceanu, in Steaua, 3959, nr. 5 ; Serban Cioculescu, Marginalii la opera lui Ion Agirbiceanu, in Viata romaneasca, 1962, nr. 9; Revista Steaua, 1962, nr. 9 (sept.), numar inchinat lui Ion Agirbiceanu la 80 de ani; biografie a operei, de Teofil Bugnariu si D. St. Petrutiu; revista Tribuna, 1962, nr. 38 (294), 20 sept. ; I. Negoitescu, Valori stilistice in nuvelele lui Agirbiceanu in voi. Scriitori moderni, Buc, E.p.l., 1966.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.