Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare




Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918) despre Sinteze literare





incepand din 1893, numarul revistelor literare care grupeaza scriitorii creste, orientarile se diversifica si asistam la cel putin cinci miscari cu program diferit. intaiul grup il formeaza tot revista CONVORBIRI LITERARE, mutata din 1885 la Bucuresti si condusa din 1893 de Iacob Negruzzi impreuna cu un comitet alcatuit din elevi ai lui Titu Maiorescu (Mihail Dragomirescu, P.P. Negulescu, Radulescu-Motru, LAI. Radulescu-Pogoneanu, filozofi, si un singur scriitor. LAI. Bratescu-VoinestI). in 1895 Negruzzi se retrage, in 1900 comitetul se completeaza indeosebi cu istorici si filologi (I. Bogdan D. Onciul, A. PhilippidE), cu geograful S. Mehedinti si cu doi scriitori. A. Naum si V. Volenti. Ion Bogdan ia singur conducerea in 1903 si o preda lui S. Mehedinti in 1907, care o pastreaza pana in 1916. Socotindu-se mai fidel principiilor literare maioresciene. Mihail Dragomirescu infiinteaza in 1907 revista CONVORBIRI, devenita apoi CONVORBIRI CRITICE. Revista apare patru ani pana in 1910, cu colaborarea lui Caragiale, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Panait Cerna etc. Nu e vorba de o disidenta, ci de o incercare de actualizare a directiei noi" junimiste, din care deriva si revista LITERATURA SI ARTA ROMANA, (1896-1910) condusa de N. Petrascu cu colaborarea lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Vlahuta, C. Radulescu-Motru, Anghel Demetriescu (ultimii la partea critica). C. Radulescu-Motru^a scos singur, intre 1900 si 1902, 1908 si 1916, NOUA REVISTA, ROMANA,, de profil enciclopedic, cu colaborarea lui Slavici, Cosbuc, Mihail Dragomirescu, I. Trivale si altii. Majoritatea scriitorilor de la aceste reviste clasicizeaza in spiritul doctrinei lui Maiorescu, unii imitand pe marii clasici anteriori, indeosebi pe Eminescu si Caragiale.



Al doilea grup reuneste sub indrumarea spirituala a lui C. Dobrogeanu-Gherea, directorul revistei LITERATURA, SI STIINTA, (nr. 1-2, 1893-1894), si care isi formulase directia critica inca de la Contemporanul, revista cu putini scriitori (N. Beldiceanu, Sofia Nadejde, C. MiilE), la care se adauga acum I. Paun, Paul Bujor, O. Carp, I.N. Roman si A. Vlahuta, redactor el insusi al saptamanalului VIEATA (1893-1896), pana in 1894, cand se desolidarizeaza de sloganul arta cu tendinta". O literatura de revendicari sociale si umanitare sau de aparare a idealului socialist apare in suplimentul literar al ziarelor Munca (1894) si Lumea noua (1895) sau in suplimentul ziarului Adevarul (ADEVA,RUL LITERAR, 1893; ADEVA,RUL ILUSTRAT, 1895-1897; ADEVA,RUL DE DUMINECA,, 1897; ADEVA,RUL DE JOI, 1898 - (1899), mai tarziu in revistele conduse de N.D. Cocea, VIATA SOCIALA, (1910-1911) si FACLA (1910-1914, 1916). O revista mai putin literara a fost VIITORUL SOCIAL (1907-1908, 1913-1914, 1916) aparuta intai la Iasi, apoi la Bucuresti.



Cel de-al treilea grup isi are punctul de plecare in revista VATRA (1894-1896) scoasa de Caragiale, Slavici si Cosbuc (de fapt mai mult de ultimuL), sub deviza intoarcerii la obarsia culturala a noastra". Vatra e continuata de POVESTEA VORBEI (1896-1897), unde regasim pe Cosbuc si Vlahuta, de FOAIA INTERESANTA, (cu Caragiale, Iosif, CernA), PAGINI LITERARE, (1899-1900), condusa de A. Stavri si I. Gorun, cu colaborarea lui Caragiale Cosbuc, Vlahuta si M.S. Cobuz (SadoveanU), apoi de SA,MA,NA,TORUL (1901-1910), un an sub directia lui Cosbuc si Vlahuta, mai departe sub indrumarea lui N. Iorga (1905-1906), un comitet compus din D. Anghel, St.O. Iosif, M. Sadoveanu si Sandu-Aldea (1906-1908), sub directia lui Aurel C. Popovici (1908-1909) si Ion Scurtu (1910). Programul revistei, vag, formulat mai mult de Iorga relua programul Daciei literare si idei din ideologia lui Eminescu. Patru teme pot fi identificate in opera colaboratorilor revistei: elogiul boierimii patriarhale si osandirea asupririi arendasului venetic, opozitia sat idilic - oras invadat de masinism, dezradacinarea si drama luminatorilor satului. Marii scriitori nu sunt insa tezisti si practica un nou mesianism pozitiv, facand analiza fondului specific. E cazul lui Sadoveanu, Iosif, Goga, Agarbiceanu, Al. Davila. Samanatorismul a fost un curent romantic cu lungi prelungiri in literatura ulterioara. Orientarea sa a fost adoptata si de alte reviste, ca LUCEAFA,RUL (Budapesta, 1902-1906; Sibiu, 1906-1914), condus de A. Ciura, Octavian Goga si O. Taslaoanu, FA,T-FRUMOS (Barlad, 1904-1906), condus de Emil Garleanu, RAMURI (Craiova, 1905-1917, din 1915 sub numele de Drum drepT) o vreme sub directia lui N. Iorga, TARA NOASTRA, (Sibiu, 1907-1908), sub directia lui O. Goga, JUNIMEA LITERARA, (1904-1919), sub directia lui Iancu Nistor.



A patra grupare descinde din revista EVENIMENTUL LITERAR (Iasi, Bucuresti, 1893-1894), la care colaboreaza C. Stere (C. SarcaleanU), G. Ibraileanu, (C. Vraja), Raicu Ionescu-Rion, Spiridon Popescu, sub lozinca datoriei" fata de popor si a simpatiei pentru taranime, intr-un cuvant sub lozinca poporanismului, teoretizat aici de Stere si explicat de Ibraileanu la revista galateana a lui H. Sanielevici, CURENTUL NOU (1905-1906). Sanielevici mai apara la Curentul nou realismul clasic" ,al lui Duiliu Zamfirescu si LAI. Bratescu-Voinesti, a scriitorilor de peste munti. Poporanismul, inteles ca simpatie pentru popor, atentie fata de viata de la tara, specificul national si realism va constitui doctrina primei serii a marii reviste iesene VIATA ROMANEASCA, (1906-1916), sub directia lui C. Stere si Paul Bujor (acesta inlocuit dupa un an cu dr. I. CantacuzinO). Rolul principal din punct de vedere literar il are secretarul de redactie G. Ibraileanu. Revista obtine participarea lui Caragiale, Delavrancea, Vlahuta, Cosbuc, preia de la Samanatorul pe Mihail Sadoveanu, iar de la Curentul nou pe Jean Bart. Colaboreaza I.Al. Bratescu-Voinesti, G. Toparceanu, M. Codreanu, D.D. Patrascanu, Gala Galaction.



Alexandru Macedonski cu al sau LITERATORUL, reaparut in 1895" este conducatorul miscarii literare modeme, simboliste, care cultiva corespondentele baudelairiene, sinestezia, muzica mai presus de orice in poezie, procedeul sugestiei, chiar instrumentalismul. Literatorul e alternat de REVISTA LITERARA, (1885-1905), de LIGA ORTODOXA, (1896-1897), unde debuteaza Arghezi, REVISTA MODERNA, (1897-1898) si VIATA NOUA,. (1898). Reapare in 1899, 1900 si 1904, odata cu CARMEN (1898-1901) FORTA MORALA, (1901 -1902), din nou CARMEN (1902-1907) si LINIA DREAPTA, (1904). Cea mai lunga durata o are VIATA NOUA, (1905-1925) a lui Ovid Densusianu, cultivand simbolismul in formula Verhaeren. Maeterlinck si Henri de Regnier. Dupa Paul Fort, I.M. Rascu da titlul revistei sale VERSURI SI PROZA, (1911-1916). Alte reviste simboliste, toate din 1912 (FRONDA, GRA,DINA HESERIDELOR, SIMBOLUL etc.) sunt efemere. Ultima serie a Literatorului: 29 iunie 1918-martie 1919.



O revista eclectica: FLACA,RA. A aparut sub directia lui C.Banu intre 1911 si 1916. intre colaboratori: E. Lovinescu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.