Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918) despre Sinteze literare



incepand din 1893, numarul revistelor literare care grupeaza scriitorii creste, orientarile se diversifica si asistam la cel putin cinci miscari cu program diferit. intaiul grup il formeaza tot revista CONVORBIRI LITERARE, mutata din 1885 la Bucuresti si condusa din 1893 de Iacob Negruzzi impreuna cu un comitet alcatuit din elevi ai lui Titu Maiorescu (Mihail Dragomirescu, P.P. Negulescu, Radulescu-Motru, LAI. Radulescu-Pogoneanu, filozofi, si un singur scriitor. LAI. Bratescu-VoinestI). in 1895 Negruzzi se retrage, in 1900 comitetul se completeaza indeosebi cu istorici si filologi (I. Bogdan D. Onciul, A. PhilippidE), cu geograful S. Mehedinti si cu doi scriitori. A. Naum si V. Volenti. Ion Bogdan ia singur conducerea in 1903 si o preda lui S. Mehedinti in 1907, care o pastreaza pana in 1916. Socotindu-se mai fidel principiilor literare maioresciene. Mihail Dragomirescu infiinteaza in 1907 revista CONVORBIRI, devenita apoi CONVORBIRI CRITICE. Revista apare patru ani pana in 1910, cu colaborarea lui Caragiale, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Panait Cerna etc. Nu e vorba de o disidenta, ci de o incercare de actualizare a directiei noi" junimiste, din care deriva si revista LITERATURA SI ARTA ROMANA, (1896-1910) condusa de N. Petrascu cu colaborarea lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Vlahuta, C. Radulescu-Motru, Anghel Demetriescu (ultimii la partea critica). C. Radulescu-Motru^a scos singur, intre 1900 si 1902, 1908 si 1916, NOUA REVISTA, ROMANA,, de profil enciclopedic, cu colaborarea lui Slavici, Cosbuc, Mihail Dragomirescu, I. Trivale si altii. Majoritatea scriitorilor de la aceste reviste clasicizeaza in spiritul doctrinei lui Maiorescu, unii imitand pe marii clasici anteriori, indeosebi pe Eminescu si Caragiale.



Al doilea grup reuneste sub indrumarea spirituala a lui C. Dobrogeanu-Gherea, directorul revistei LITERATURA, SI STIINTA, (nr. 1-2, 1893-1894), si care isi formulase directia critica inca de la Contemporanul, revista cu putini scriitori (N. Beldiceanu, Sofia Nadejde, C. MiilE), la care se adauga acum I. Paun, Paul Bujor, O. Carp, I.N. Roman si A. Vlahuta, redactor el insusi al saptamanalului VIEATA (1893-1896), pana in 1894, cand se desolidarizeaza de sloganul arta cu tendinta". O literatura de revendicari sociale si umanitare sau de aparare a idealului socialist apare in suplimentul literar al ziarelor Munca (1894) si Lumea noua (1895) sau in suplimentul ziarului Adevarul (ADEVA,RUL LITERAR, 1893; ADEVA,RUL ILUSTRAT, 1895-1897; ADEVA,RUL DE DUMINECA,, 1897; ADEVA,RUL DE JOI, 1898 - (1899), mai tarziu in revistele conduse de N.D. Cocea, VIATA SOCIALA, (1910-1911) si FACLA (1910-1914, 1916). O revista mai putin literara a fost VIITORUL SOCIAL (1907-1908, 1913-1914, 1916) aparuta intai la Iasi, apoi la Bucuresti.





Cel de-al treilea grup isi are punctul de plecare in revista VATRA (1894-1896) scoasa de Caragiale, Slavici si Cosbuc (de fapt mai mult de ultimuL), sub deviza intoarcerii la obarsia culturala a noastra". Vatra e continuata de POVESTEA VORBEI (1896-1897), unde regasim pe Cosbuc si Vlahuta, de FOAIA INTERESANTA, (cu Caragiale, Iosif, CernA), PAGINI LITERARE, (1899-1900), condusa de A. Stavri si I. Gorun, cu colaborarea lui Caragiale Cosbuc, Vlahuta si M.S. Cobuz (SadoveanU), apoi de SA,MA,NA,TORUL (1901-1910), un an sub directia lui Cosbuc si Vlahuta, mai departe sub indrumarea lui N. Iorga (1905-1906), un comitet compus din D. Anghel, St.O. Iosif, M. Sadoveanu si Sandu-Aldea (1906-1908), sub directia lui Aurel C. Popovici (1908-1909) si Ion Scurtu (1910). Programul revistei, vag, formulat mai mult de Iorga relua programul Daciei literare si idei din ideologia lui Eminescu. Patru teme pot fi identificate in opera colaboratorilor revistei: elogiul boierimii patriarhale si osandirea asupririi arendasului venetic, opozitia sat idilic - oras invadat de masinism, dezradacinarea si drama luminatorilor satului. Marii scriitori nu sunt insa tezisti si practica un nou mesianism pozitiv, facand analiza fondului specific. E cazul lui Sadoveanu, Iosif, Goga, Agarbiceanu, Al. Davila. Samanatorismul a fost un curent romantic cu lungi prelungiri in literatura ulterioara. Orientarea sa a fost adoptata si de alte reviste, ca LUCEAFA,RUL (Budapesta, 1902-1906; Sibiu, 1906-1914), condus de A. Ciura, Octavian Goga si O. Taslaoanu, FA,T-FRUMOS (Barlad, 1904-1906), condus de Emil Garleanu, RAMURI (Craiova, 1905-1917, din 1915 sub numele de Drum drepT) o vreme sub directia lui N. Iorga, TARA NOASTRA, (Sibiu, 1907-1908), sub directia lui O. Goga, JUNIMEA LITERARA, (1904-1919), sub directia lui Iancu Nistor.



A patra grupare descinde din revista EVENIMENTUL LITERAR (Iasi, Bucuresti, 1893-1894), la care colaboreaza C. Stere (C. SarcaleanU), G. Ibraileanu, (C. Vraja), Raicu Ionescu-Rion, Spiridon Popescu, sub lozinca datoriei" fata de popor si a simpatiei pentru taranime, intr-un cuvant sub lozinca poporanismului, teoretizat aici de Stere si explicat de Ibraileanu la revista galateana a lui H. Sanielevici, CURENTUL NOU (1905-1906). Sanielevici mai apara la Curentul nou realismul clasic" ,al lui Duiliu Zamfirescu si LAI. Bratescu-Voinesti, a scriitorilor de peste munti. Poporanismul, inteles ca simpatie pentru popor, atentie fata de viata de la tara, specificul national si realism va constitui doctrina primei serii a marii reviste iesene VIATA ROMANEASCA, (1906-1916), sub directia lui C. Stere si Paul Bujor (acesta inlocuit dupa un an cu dr. I. CantacuzinO). Rolul principal din punct de vedere literar il are secretarul de redactie G. Ibraileanu. Revista obtine participarea lui Caragiale, Delavrancea, Vlahuta, Cosbuc, preia de la Samanatorul pe Mihail Sadoveanu, iar de la Curentul nou pe Jean Bart. Colaboreaza I.Al. Bratescu-Voinesti, G. Toparceanu, M. Codreanu, D.D. Patrascanu, Gala Galaction.





Alexandru Macedonski cu al sau LITERATORUL, reaparut in 1895" este conducatorul miscarii literare modeme, simboliste, care cultiva corespondentele baudelairiene, sinestezia, muzica mai presus de orice in poezie, procedeul sugestiei, chiar instrumentalismul. Literatorul e alternat de REVISTA LITERARA, (1885-1905), de LIGA ORTODOXA, (1896-1897), unde debuteaza Arghezi, REVISTA MODERNA, (1897-1898) si VIATA NOUA,. (1898). Reapare in 1899, 1900 si 1904, odata cu CARMEN (1898-1901) FORTA MORALA, (1901 -1902), din nou CARMEN (1902-1907) si LINIA DREAPTA, (1904). Cea mai lunga durata o are VIATA NOUA, (1905-1925) a lui Ovid Densusianu, cultivand simbolismul in formula Verhaeren. Maeterlinck si Henri de Regnier. Dupa Paul Fort, I.M. Rascu da titlul revistei sale VERSURI SI PROZA, (1911-1916). Alte reviste simboliste, toate din 1912 (FRONDA, GRA,DINA HESERIDELOR, SIMBOLUL etc.) sunt efemere. Ultima serie a Literatorului: 29 iunie 1918-martie 1919.



O revista eclectica: FLACA,RA. A aparut sub directia lui C.Banu intre 1911 si 1916. intre colaboratori: E. Lovinescu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.