Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare





Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI despre Sinteze literare





TRISTAN TZARA inainte de a publica primul text dadaist, La premiere aventure celeste de M. Antipyrine (1916), intaiul Manifeste dada (1918) si cele Vingt-Cinq poemes (1919) care voiau sa dinamiteze civilizatia moderna, TRISTAN TZARA (1896-1963) scrisese poezii romanesti aparute in revistele Simbolul (1912), Noua revista romana si Chemarea (1914-1915) adunate, numai cele din urma, de Sasa Pana in 1934, in volumul Primele poeme ale lui Tristan Tzara. Ele sunt predadaiste, aliniaza adica imaginile prin hazard, lasand liber jocul fanteziei intr-o retorica naiva, de o mare fluenta:



Uite ce mi s-a intamplat

Cand veni seara incet ca un gandac

Buna multora ca leac, cand mi-aprinde in suflet foc de vreascuri

M-am culcat. Somnul e gradina hotarnicita cu indoieli

Nu stii ce-i adevar, ce nu

Ti se pare ca-i un hot si impusti

Pe urma ti se spune ca a fost un soldat

Cu mine tocmai asa fu

De aceea te-am chemat sa-mi spui fara greseala

Ce-i adevarat - ce nu.



Teoretician intransigent al dadaismului (Sept Manifestes dada, 1924) Tzara a evoluat in poeziile sale franceze de mai tarziu, dupa un lung razboi cu logica, spre un lirism umanizat. Poemele romanesti s-au tradus in frantuzeste postum de Claude Sernet. Apreciat pentru poezia sa franceza de Gaetan Picon in Panorama de la nouvelle litterature francaise.



ION VINEA inceputurile poetice ale lui ION VINEA (1895-1964) se desfasoara la revistele Simbolul (1912), Noua revista romana (1914), Cronica (1915), Gandirea (1921-1922), Clopotul (1922), Cugetul romanesc (1922-1923); Flacara literara (1923). in aceasta faza e un simbolist din linia Samain-Regnier- Laforgue, inrudit cu Tzara, Adrian Maniu, D. Iacobescu si Ion Pillat, personal doar in cateva poeme, precum Un cascat in amurg, Soliloc, Stelele, neretinute in volumul pe care si 1-a intocmit singur, unde apar in schimb Koh-I-Nor din 1918 publicata abia in 1939, si ineditele Paragina (1915), Fira (1917) si Impas (1920). Nota caracteristica a inceputurilor e rememorarea melancolica (DoleantE), sensibilitatea la schimbarea anotimpurilor (toamna, primavara), notatia peisagistica, fantezista, spirituala. Daca si-ar fi publicat in 1923 un volum si l-ar fi putut intitula (dupa numele unor poeziI) Amintirile false, Fior sau Hotare.



A doua etapa, cuprinsa intre 1923 si 1944 si desfasurata indeosebi in revistele Contimporanul {1923 -l 926 si 1929- 93L), Punct (1924-1925). Reporter (1935), Viata Romaneasca (1938-1939) si Revista Fundatiilor RegalE) (1944), contine nu atat poezii de tip modernist, constructivist si expresionist (Dicteu, Lamento, La ora cand cafenelele se inchid, Gama, Pasarea maiastra Don Juan, St. Martin, Feerie, Glosar, Rug, Ev, Necroman, Reclama, Nike, Steaua somnuluI) prin care Vinea se apropie de Blaga, intrucatva si de Bacovia, cat poeme de cautari ale eului original, ca. Madrigal (datata 1925, publicata, in 1939), Insomnii (1929) sau Ovid (postuma). In Madrigal apare, intr-o imagine candida, fragilitatea destinului poetic (Mi-e inima un menuet / captiv in ceasul unei jucarii"), in Insomnii dam peste imagini pure ale unui destin, inlantuit de viata si de moarte" sub semnul veghei (Inima mea te cheama din noapte / cand dorm orologiile de piatra, / Cand stelele se sting ca soapte, / Cand tresar carbunii pe vatra"), iar in Ovid, Vinea descopera propria-i captivitate, intr-un univers strain, ostil:



Spumega monoton valul sub rocele sumbre, -Prin muzicalul exil sorb lanced suspin de toamna. E poate soarta care astfel indeamna La incheieri, zbuciumul unei umbre.

Sa te ascult mare urnita din inceputuri, Ultimii pasi sa-i inchin treptelor goale, Sa ma adormi in jalea privirilor tale, De ursitoare, bocind pe un leagan de scuturi.



O poezie publicata in 1938 in Viata Romaneasca da titlul volumului din 1964. Ora fantanilor. Din cele peste o suta de poezii nedatate si inedite pana in 1964 si un numar insemnat de postume, Vinea ar fi putut sa-si alcatuiasca inca un volum al carui titlu ar fi putut fi Acedia (scarba, ennui, taedium vitaE), Recessus (retras, pierduT) sau Retorsus (intorS), spre a alege denumirile cele mai semnificative (alte piese se intituleaza: Clamor, Finis, Manent veteris, Solitudo, Stuprum, Usque, Vocala, Lex; de altfel, si la poeziile datate gasim titluri latinesti precum Voluptos, Clades, Insania, Obses, Caedes, Tristia, No.x, Velut somnia, Laus odiI).

Pe Ion Vinea il prindea bine masca printului palid din Elseneur, al negurilor sfasiate", Hamlet, cel care ar fi vrut sa faca si sa dreaga", dintr-o splendida Proclamatie cu an nedeslusit":

De s-ar putea uitarii sa fiu dat, sa vie Fortinbras vecin si frate de la razboi sau de la vanatoare sa suie mormaind treptele tronului: si-al lui sa fie sa ma redea tacerii, cetii si visarii. print de tristeta si onoare pe urmele pierdutei Ofelii.

E poate aici marturisirea unui destin pe care Ion Vinea si 1-a voit, un destin de poet prea putin cunoscut in timpul vietii, adunat prea tarziu in volum si nu tot, socotit epigon al urmasilor pe care nu o data ii anticipase.

De fapt, editorial Ion Vinea a debutat cu proza. Descantecul si Flori de lampa (1925) experimenteaza extractele poetice" ale lui Ramon Gomez de la Serna, asa-numitele zvonuri", greguerias", bizuite pe asociatii ingenioase de idei sau pe cate o pirueta ironica, pe o ironie intre ironii". in Zvonuri, coastele lui Stan Gurau tin, ca intr-o colivie, o cioara, inima strigoiului care-si priveste prin fereastra nevasta. In Moartea la chef, un grup de ofiteri beti urca pe o martoaga un tigan bolnav de tifos exantematic si-1 alunga, cu sabiile scoase, la galop in Rusia anului apocaliptic 1917. Un deznodamant neasteptat ne intampina in nuvela Descantecul. Vaduva unui arendas, Sultana, vrea sa-si aduca inapoi prin vraji ibovnicul, pe fostul logofat Anghelache, fugit cu banii luati pe recolta. Danseaza goala in jurul unul foc in care a topit un simulacru de ceara. Conjuratul nu apare, dar un gradinar ce tocmai privea spectacolul indeplineste el dorintele aprinse ale vrajitoarei. Cravata de canepa e o poveste necuviincioasa", parodica. Hamlet, infelicele print al Danemarcei", impiedica pe domnita Silvia-Logica sa se sinucida. Aceasta da un bal si poporul atatat de detectivi, behaie" la portile palatului regal. Dezamagit, Hamlet merge in parc infasurat in tragica sa pelerina si se preface in felinar pe alee. La putin timp, Silvia-Logica il urmeaza si se spanzura de bratul nobilului felinar, pricinuindu-i dureri in umar. Aici stilul e a lui Adrian Maniu. Paradisul suspinelor (1930), se inrudeste in nuvela titulara cu Craii de Curtea-Veche. Din niste memorii redactate pe apucate aflam de rivalitatea erotica pe scara intregii existente dintre Darie si tatal sau Axei. inca de copil, Darie a iubit pe Lia, infirmiera tatalui sau, devenita curand amanta lui, parasita si ajunsa prostituata, in fine stabilita cu Axei, batran cazut in mintea copiilor, intr-un, sat de pescari. Pentru a-i distruge amintirea obsesiva, Darie isi intrerupe insemnarile si da foc casei unde le-a inceput. In luntre si punte, povestitorul urmareste un casier care noaptea isi aduce acasa banii bancii. Profitand de o sincopa a casierului, ii ia banii si se ascunde cu ei in casa. intr-o zi insa, casierul, care regizase singur furtul, se infatiseaza la el si-si cere partea sa. Neprevazuta e aventura lui Laurentiu din Cu inima-n cap. Pe cand se plimba noaptea pe strazi cu logodnica sa, chinuit de dorinti neimplinite, apare un individ care se da drept inspector de moravuri, ia de mana pe Diana, o baga intr-o ghereta si o violeaza fara intarziere. Laurentiu priveste intamplarea stupefiat, in vreme ce Diana ramane cu agresorul.



Ion Vinea a lasat nefinisat romanul Venin de mai, din care in 1930apublicat fragmentul Escroc sentimental. Eroii, disponibili in sens gidian, practica experienta si aventura, ajungand, ca si personajele lui Mateiu Caragiale la dezabuzare, sau aspirand, ca eroii lui Gib Mihaiescu, la cucerirea idealului, nu fara mari contrarietati. Eroul principal, Andrei Mile, face intai parte ca elev din generatia care se ridica,, inconformista, sfidand morala si convenientele. Mile merge la razboi, evitand pe cat poate sa lupte, impartaseste la Paris crezul estetilor, intra, intors la Bucuresti, in clanul libertinilor cinic alcatuiti in camera leoparzilor" prezidata de Adam Guna (Al. Bogdan-PitestI). Principiul sau e sa guste placerile, fara a deveni sclavul femeilor, sa iasa mereu triumfator. Intrat in competitie erotica pentru pianista Dalia Pabst (Clara HaskiL) cu printul Serban Mavrogheni, obtine de la sora acestuia fara minte, Nicole, sub promisiunea logodnei, o procura de a-i administra averea de care pana atunci beneficia fratele ei. Provocat la duel, trage la sorti si castiga pistolul cu care omoara rivalul. Am avea deci un tip, rar in literatura romana, de Don Juan, seducator rece, implacabil. Autorul a luat insa situatii de aici intr-un alt roman, Lunatecii, acesta definitivat. E vorba tot de un seducator, Lucu Silion, iubit, dar si urmarit de mai multe femei care pun la cale o conspiratie impotriva lui. Lucu se complace in intimitatea comoda a infirmei Laura Feraru, il atrage insa si temperamentala Ana Ulmu, asa ca isi consuma zilele cu una si noptile cu alta, pana ce Laura, insanatosindu-se in chip miraculos, ii face o vizita si-1 surprinde cu Ana. Parasit in cele din urma de ambele femei Lucu decade, ajungand, imbatranit prea devreme, clientul nelipsit al cafenelei Esplanade la masa ratatilor. Romancierul recade in formula romanului traditional cu inadaptabili sau chiar invinsi, facand in plus greseala de a innobila conditia lunaticilor", a ratatilor purtati inevitabil spre esec. Aparut la distanta de aproape patru decenii de Craii de Curtea-Veche, romanul lui Vinea n-a mai avut ecoul antecedentului.



B. FUNDOIANU



Prezenta lui B. FUNDOIANU (1898-1944) printre avangardisti ar fi discutabila, daca dupa profesiunea de credinta simbolista din Tagaduinta lui Petru (1918) n-ar fi publicat eseurile despre Baudelaire, Mallarme Remy de Gourmont, Maurras, Francis Jammes si Gide din Imagini si carti din Franta (1922), denotand familiaritatea cu toata poezia moderna franceza, apoi cele Cateva cuvinte padurete, prefata la unicul volum de versuri romanesti, Privelisti (1930), unde declara ca poemul sau e conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevazut" si se naste dintr-o forta obscura care-1 precede pe om, care-1 urmeaza". Propriu-zis poeziile din Privelisti, scrise intre 1917 si 1923, cand Fundoianu, devenit Fondane, s-a stabilit la Paris, scriind de acum incolo in limba franceza, nu sunt secesioniste, nu se despart decat prea putin de traditie, abia intr-o Parada exprimand setea de noi orizonturi in formula Rimbaud din Le bateau ivre (Aiurea!

    Hai aiurea!

    sufletul meu urat din care-au muscat ploaia, si timpul, si omida ca dintr-un mar."). Angoasele si furiile lumii moderne le va pune Fondane in poemele sale franceze (Ulysse, 1933; Titanic, 1937; Exode, 1940). in Privelisti, el evoca in tenuri bucolic-biblice paradisul pierdut al copilariei, targul Herta din nordul Moldovei, cu toamne bacoviene, gradini de legume, cirezi trecand domoale pe uliti, izlazuri cu miresme, izurile roadelor si alimentelor agreste, odaile rasunand de rugile bunicului cu filacterul pe frunte: Sa-mi cada dreapta, limba sa se usuce-n mine / de te-oi lua vreodata-n desert, Ierusalime!

   " Curiozitatea e de a descoperi in aceasta voluptate de a recepta natura, prin toate fibrele, senzorial, vizual, olfactiv si gustativ, o filozofie horatiana, epicureica, aceea a lui carpe diem:



Priveste: sufletul meu e trist O, Taliarh, acuma, ca si-n trecut, exist Vino; sa stam de vorba, cat ne mai tine vrerea; ca mane, peste inimi, va izbuti tacerea Si-atuncea, la brat, umbre, nu vom mai sti de toate; poate-am sa uit nevasta si vinul acru, poate Ei, poate la ospete nu vei mai fi monarh. E toamna. Bea cotnarul din cupa; Taliarh.



Filozof existentialist nihilist, ulterior elev al lui Sestov, B. Fondane a publicat eseuri de oarecare ecou: Martin Heidegger sur Ies routes de Dosto ievsky (1932), Rimbaud le Voyou (1933), La Conscience malheureuse (1936). Baudelaire cu l Experience du goufjre (1937). Faux-traite d esthetique (1938). Mentionat de Boisdeffre cu o strofa din Chanson de l emigrant (Ulysse, Maison du PoetE), mai pe larg ca eseist de Gaetan Picon.



ILARIE VORONCA intre 1923 si 1933, ILARIE VORONCA (1903-1946) a publicat nu mai putin de zece volume de poezii (Restristi, Colomba, Ulise, Plante si animale, Bratara noptilor, Zodiac, Invitatie la bal, Incantatii, Peter Schlemihl, Patmos si alte sase poemE) si doua carti de eseuri (A doua lumina, 1930 si Act de prezenta, 1932), practicand in forme proprii futurismul, dadaismul si suprarealismul, delimitandu-se in special de ultimul inca din 1925, cand opteaza pentru ceea ce el insusi numeste integralism: Nu dezagregarea bolnava romantica, suprarealista, ci ordinea sinteza, ordinea esenta constructiva, clasica, integrala". Totusi, poezia sa e mai curand o aglomerare de imagini din campul fructelor (alune, banane, coacaze, gutui, portocale, renglotE) si legumelor (cartofi, dovlecei, fasole verde, mazare, marar, patrunjel, tomatE) oferite simturilor, vazului, mirosului, gustului (surad ca soparlele fasolele verzi", boabele stau in pastaie ca scolarii cuminti in banci", ca lotci isi vara botul dovleceii", amurgesc sfeclele", patrunjelul si mararul alcatuiesc tapiseriI). In Peter Schlemihl, poetul e omul fara umbra, un Ahasverus cu ciubote de sapte posti trecand cu un singur vers prin toate anotimpurile si toate continentele, urmarind vesnic o himera, un spatiu imaginar, insula Patmos, unde se crede ca si-a scris Sfantul Ioan apocalipsul, taramul vesniciei, infatisat cu mijloace afara din comun:



Florile se inaltau pe tulpinele lor firave,

Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinata,

Prin muntii departati ca o marmura rosietica

Se vedeau vinele de metale, izvoarele minerale ale aurorei

Taceri eterne. Paduri eterne. Cantece eterne.





Trei din volumele romanesti ale lui Voronca, Ulise, Peter Schlemihl si Patmos au fost traduse in frantuzeste (Ulysse dans la cite, 1933; Poemes parmi Ies hommes, Patmos, 1934), pregatind cariera sa de poet francez care numara intre 1935 si 1946 peste zece volume de versuri (Permis de sejour, Poesie commune, La joie est pour l homme, Pater noster, Amitie des choses, Oisivete, L apprenti fantome, Le Marchand de Quatre Saison, Beaute de cet monde, Les Temoins, Contre SolitudE) si cateva volume de proze poetice (Le confession d une ame fause, L interview, Henrika, Souvenirs de la planete TerrE). Abia mentionat de Boisdeffre, alaturi de Benjamin Fondane.





STEPHAN ROLL, BARBU SOLACOLU



Nimic nu se mai poate retine astazi din tot ce a scris si a adunat retrospectiv in 1965 sub titlul Ospatul de aur (Poeme in aer liber, 1929; Moartea vie a Eleonorei, 1930; Manifestatie, 1945), Gheorghe Dinu, zis STEPHAN ROLL (1903-1974), care intr-un mesaj catre Marinetti rima cox cu box sau, in alta poezie, Breton cu sotron. S-a spus ca a fost poetul fara rol in literatura. Nu mai important e BARBU SOLACOLU (1897-1976), colaborator la Contimporanul, autor al unui singur volum de poezii, Umbre pe drumuri (1920), reeditat fara nevoie cu adaosuri in 1968, si al unui tom de Evocari, .Confesiuni, Portrete (1974), greoi si banal.



URMUZ



Descoperit de Arghezi care-i publica cateva proze in Bilete de papagal si Cugetul romanesc sub titlul Pagini bizare, URMUZ, pe numele adevarat D. Demetrescu-Buzau (1883-1923) n-a scris in total decat noua bucati, sub 50 de pagini, anticipand pe plan mondial literatura absurdului. Prozele sunt niste parodii ironizand spetele si temele literare, prin exploatarea ambiguitatii cuvintelor. Palnia si Stamate, roman erotic in patru parti", ia in deriziune cuplul din romanele de dragoste (femeia e inlocuita cu un obiect simboliC), descrierile de interior (o masa fara picioare e bazata pe calcule si probabilitati", intr-un vas se afla esenta eterna a lucrului in sine"). Ismailsi Turnavitu sarjeaza nuvela sociala, dependenta morala de mediu. Ismail e o faptura hermafrodita cu favoriti si rochie, legat cu odgon de vapor de un viezure pe care noaptea il mananca crud si viu", iar Turnavitu, fost ventilator prin cafenelele grecesti, a ajuns la bucataria unui post de pompier. Gayk ironizeaza schitele de actualitate, Plecarea in strainatate literatura evaziunii Cotadi si Dragomir pretinsa tema a legaturilor amicale, Algazy et Grummer procedeele artistice (Algazy e sensibil la sunetul trei si-si manifesta bucuria de a-1 auzi prin miscarea barbii asezata pe un gratar insurubat sub barbie si actionat printr-o sfoara). Fuchsiada e un poem eroic-erotic si muzical in proza". Fuchs - Odradek -s-a nascut prin urechea bunicii, deoarece mama sa nu avea ureche muzicala si a devenit, la Conservator, acord perfect". Cu timpul, cele doua sunete care-1 compun degenereaza intr-o pereche de mustati cu ochelari dupa ureche si o umbrela, in care Fuchs se incuie bine noaptea cu doua chei muzicale, pana ce ii creste la loc frunza de vita. Dupa furtuna e o parodie a povestirilor de aventuri romantice, iar Cronicari, o fabula gratuita, cu morala absurda (pelicanul sau babita").



G. CIPRIAN, ION CA,LUGA,RU



Un succes meritat a avut comedia in patru acte Omul cu martoaga (1927) de actorul G. CIPRIAN (1883-1968), pe tema triumfului sperantei prin perseverenta. Ca sa iasa din saracie, arhivarul Chirica investeste bani intr-un cal de curse ce sosea ultimul la potou, ii acorda o ingrijire speciala si, cand nimeni n-o mai credea, scoate din el un cal castigator, redobandmdu-si si sotia care-1 parasise si respectul unanim. Alta piesa, Nae Nicolae (1928), pe tema guvernarii ideale si a colaborarii internationale a cazut la reprezentare, autorul a reintrat insa in atentia tuturor cu comedia Capul de ratoi (1940), farsa burlesca anticipand teatrul de avangarda al lui Eugen Ionesco. Capul de ratoi" e o asociatie inconformista, luptand impotriva tiraniei logicii si interesului avand ca emblema un ac cu cap de ratoi (eroii decapitasera ca elevi pasarile directorului scolii, lasandu-i lesurilE). Ca semn de recunoastere, folosesc o lasare pe vine, iar primirea in asociatie se face prin frecarea noului membru la ceafa in vreme ce rosteste formula Tahista". Asociatia cumpara un mar fara locul de sub el si-si instaleaza locuinta, distileria", in el, abordand-o cu ajutorul unei punti ca in Dupa furtuna de Urmuz, unde un personaj urcat in copac, in asteptarea diminetii e vizitat de trei pretinsi prieteni, in realitate agenti fiscali care-i fac tot felul de mizerii, desi in virtutea unui act de paupertate are dreptul de a sta pe vine deasupra crengii unui copac in mod absolut gratuit si oricat timp ar fi voit". De altfel, in piesa apare chiar Urmuz sub numele de Cirivis, autorul purtand numele de Macferlan, un erou Balalau, iar altul Pentagon. Un politician scortos, ajuns mare, vrea sa darame cotetul", cuartetului care incepuse sa faca aderenti, dar e luat prizonier si amenintat cu raderea barbii pana ce individul, mirat de propunere, si-o rade singur, intrand el insusi in asociatie. Comicul se bazeaza exclusiv pe absurd. Comedia Un lup mancat de oaie (1947) e o satira a practicilor judiciare, romanul Sot orifar-da (1935) ilustreaza zicala ca Cine are noroc la ruleta n-are noroc in dragoste, asemenea lui Haralambie Cutaftache, trimis de patron sa breveteze o inventie la Paris, in realitate pentru ca patronul sa ramana singur cu doamna Cutaftache. Dramaturgul si-a publicat amintirile intai in Cutia cu maimute (1942), apoi in Mascarici si mazgalici (1958). A fost coleg de liceu si prieten cu Urm uz. in cercurile avangardiste, integraliste, a figurat si ION CA,LUGA,RU (1902-1956), care dupa un debut cu schite fara umor" din viata evreimii doroheiene vazuta din perspectiva infantila (Caii lui Cibicioc, 1923) s-a aventurat in proza onirica, mai putin reusita, in spiritul Adrian Maniu-Ion Vinea (Paradisul statistic, 1926; Abecedar de povestiri populare, 1930), si in roman, infatisand eroi bizari, osanditi la o stare permanenta de panda lasa ca Charlie Blum din Omul de dupa usa (1931), de indeciziune erotica precum Monis din Erdora (1934) sau de prezenta inoportuna ca Pablo Ghilgal din Don Juan Cocosatul (1934), unde in figura lui Alexandru Lapusneanul sunt transcrise insusirile de depravat cu aspecte de noblete ale lui Al. Bogdan-Pitesti. Mai pe masura autorului sunt romanele din ciclul cvasiautobiografic inaugurat cu Copilaria unui netrebnic (1936) si continuat cu Trustul (1937) si Lumina primaverii (1947), narand copilaria si adolescenta lui Buiumas al Tiprei din mahalaua calicilor targului Dorohoi, pana in vremea primului razboi mondial, in pagini de culoare si savoare despre o lume cu rituri arhaice, pastrate cu sfintenie si privite cu curiozitate si ingaduinta de localnici. Alte nuvele de Ion Calugaru (De la cinci pana la cinci, 1935; Am dat ordin sa traga, 1947), scenariile dramatice Ion si Salomeea (1947) si Clownul care gandeste (1949), romanul Otel si paine (1951) sunt superficiale sau prea teziste, romanul, chiar proletcultist.



GEO BOGZA



Volumul de poezii cu care GEO BOGZA (1908-1993) a inteles sa debuteze in 1929, Jurnal de sex, de un senzualism tipator, neingradit, a provocat ceea ce intentiona: scandal. Autorul s-a facut cunoscut si in 1933 isi dadea amprentele digitale pe Poemul invectiva, sfidand mai departe conformismul. Curand insa se cuminti, suferind intre timp si doua detentii, sarind in cealalta extrema cu poemele din volumul Ioana Maria (1937). O impacare a contrariilor apare in Cantec de revolta, de dragoste si de moarte (1945), care a entuziasmat doar pe D.I. Suchianu. Privind culegerea cu multe amende din 1978, Orion, se poate spune totusi ca Geo Bogza n-a facut cariera ca poet. Vocatia sa era aceea a reportajului, practicat la inceput si in versuri (Poem petrolifeR), apoi numai in proza. Desi in afara literaturii la punctul de plecare, reportajul sau iese din limitele jurnalisticii curente prin procedeul redimensionarii datelor realului pana la absorbirea lui intr-o viziune himerica, de obicei apocaliptica. O astfel de viziune ne intampina in Tari de piatra, de foc si de pamant (1939), model inimitabil al genului, de o originalitate de necontestat. Sub sugestia cartii despre Nil a lui Emil Ludwig, Geo Bogza a scris apoi Cartea Oltului (1945), istoria romantata a raului, vazut ca o fiinta mitica. Izvorand din cer printr-o metamorfoza a stropilor de apa supti de soare, Oltul se naste ca Minerva din creierul Hasmasului Mare si moare contopindu-se in elementul primordial din care s-a ivit, in Dunare. Retorica solemna a epitetelor (monumentala si elocventa constructie", fantastica, triumfatoare calatorie", teribila profetie", destin ireversibil", solitudine acuta", vehementa lumina", peisaj gigantic", cataclism geologic", dramatice infatisari") devine de la o vreme stereotipa, cu tot efortul artistic vizibil. Alte reportaje, Pe urmele razboiului in Moldova (1945), Oameni si carbuni din Valea Jiului (1947), Portile maretiei (1951), Meridiane sovietice 1953, Tablou geografic (1954), infata atomului (1955), pacatuiesc printr-o vadita literarizare si prin abuz de hiperbole. Majoritatea acestor reportaje au fost republicate in cinci volume de Scrieri in proza mire 1957 si 1960. Aparte a aparut^w/7 impotrivirii (1953, pe baza unor insemnari din 1934-1939). Niste Fise {de copilarie, de inchisoare, de razboi, de provinciE) beneficiau de experienta avangardista si tehnica urmuziana a absurdului. Bogza experimenteaza epicul tragic in Moartea lui Iacob Onisia si pe cel comic, in O suta saptezeci si cinci de minute la Mizil. Note de drum in Privelisti si sentimente (1972). Volumul intitulat Paznic de far (1974) cuprinde tablete lipsite de imaginatia fantastica a lui Arghezi, solemne, nu o data anodine.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.