Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice despre Sinteze literare



Miscarea samanatorista, extinsa dupa 1903, reprezenta sub unele aspecte, reactualizarea unor idei mai vechi, cu filiatie relativ complexa. Pe urmele Daciei literare, Hasdeu promovase la revistele sale interesul pentru istoria nationala si folclor, savantul, temperament polemic, militind pentru o literatura cu identitate proprie. La Foaia Societatii Romanismul, publicatie mensuala hasdeiana (1870 1871), sprijinita de folcloristii G. Dem. Theodorescu, Gr. G. Tocilescu si altii, se actiona pornind de la opozitia a doi termeni. Romanismul, scria Hasdeu, este umanitate, libertate si adevar : cosmopolitismul : egoism, sclavie, minciuna" (1870, nr. 3). Anticosmo-politismul devine principiu de lupta. La Revista noua (1887 1895t) apare ideea de culturalizare, vioaia publicatie incu-rajind : tot ce merge la inima si la mintea poporului, tot ce se poate spune astfel incit lumea sa inteleaga si sa guste, tot ce invata placind si place invatind" in conflict ireductibil cu strainismul" (de care sint acuzati in mod exagerat junimistiI) se ajunge insa la xenofobie si sovinism. intre redactori, pina la 1891, se gaseau Delavrancea, Vlahuta si alti tineri, convinsi de necesitatea afirmarii ruralilor ; un tinar foarte dotat, N. Iorga, figureaza intre colaboratori. La Sibiu, legata de realitatile sociale si istorice ale Transilvaniei, gazeta Tribuna (intre 1884 si 1886 sub directia lui SlavicI) se considera organ al curentelor populare" : Ne identificam cu poporul, sintem glasul poporului". Pe plan literar, debutantul Cosbuc sintetiza la Tribuna o atitudine curenta.

Intervenira elemente politice si sociale noi, clasele dominante fiind alarmate de difuziunea ideilor socialiste prin Contemporanul, ulterior prin Lumea noua. Literatura nu raminea neinfluentata, numerosi scriitori colaborind la aceasta din urma sau evoluind sub semnul revoltei sociale. Tendinte contradictorii se exercita insa multilateral, frinind mersul miscarii socialiste. Frazeologia liberala si tezele conservatoare, in esenta antisocialiste, intretin in mediile intelectuale o atmosfera de ambiguitate, reflectata la unii in oscilatiile ideologice. Dupa ce elogiase pe Gherea, Vlahuta polemiza cu socialistii, pe tema tendintei in arta, ajungind la iesiri neasteptate. Hebdomadarul Viata (1893 1896) redactat de A. Vlahuta si dr. Alceu Urechia, aparu intr-un moment de zbucium si de enervare generala", propunind, ca remediu, echilibrul cultural", j,ma-nifestarea spiritului romanesc in stiinta, in arta, in reforme, in tot ce poate da un caracter mai deosebit fortei si activitatii noastre nationale" (Doua vorbE). Aproape concomitent, Vatra (1894 1896), foaie ilustrata pentru familie", condusa de Slavici, Caragiale si Cosbuc, cerea revenirea, pe cit intoarcerea mai e cu putinta, la vatra stramoseasca, la obirsia culturala a noastra", la stabilitate si la unitate", programul (Vorba noastra) demonstrind partial recrudescenta tendintei conservatoare. Criteriul estetic e subordonat celui national, literatura fiind ur* mijloc pentru propagarea aceluiasi gust si aceluiasi fel de a simti si de a gindi in toate partile poporului romanesc".





La citeva publicatii saptamanale de la sfirsitul secolului (Floare albastra, Povestea vorbei, Pagini literarE) citate de Sadoveanu cu un sentiment melancolic", se intretine buna si sanatoasa traditie literara" (Reviste vechi saptaminalE). An-timoderniste, dupa Viata si Vatra, la toate prezideaza ideea de integrare in spiritualitatea romaneasca, in consecinta intr-un mod sau altul toate se pronunta pentru continuitate. Nu inauguram, ci continuam o opera pe care altii au mai dus-o inaintea noastra", precizeaza Povestea vorbei (1896). Tinerii de la Floare albastra (1899 1900) a poetului Al. Ante-mireanu sint patrunsi de dorul curat de a continua, in marginile puterilor noastre, neincercate inca, sfinta traditie literara a lui Balcescu, Alexandrescu, Creanga, Eminescu". Titlul revistei era un omagiu lui Eminescu, autor al Florii albastre (idealizata Blaue-Blume de NovaliS) explica St. O. Iosif in 1912 (intr-o noua Floare albastra, aparuta scurt timp la IasI). Linga transilvanenii St. O. Iosif, Ion Gorun, Ilarie Chendi, G. Bogdan-Duica, Virgil Cioflec, Zaharia Birsan, Constanta liodos si ceilalti, sint D. Nanu, G. Murnu, G. Ranetti, Ioan Adam (Jean Bart si Mihail Sadoveanu la Pagini literarE), unii fosti colaboratori la Viata, altii la Vatra. Alte nume, fratii Stavri, Sofia Nadejde, D. Angliei, C. Z. Buzdugan, trebuie raportate la Contemporanul. Vlahuta si Cosbuc sustin mai mult simbolic, cu Caragiale (care in 189G redactase Epoca literara) preocuparile acestora, multi regasindu-se in 1901 la Curierul literar.



De necesitatea regenerarii se vorbeste si la Noua reiiisla romana (seria I : 1 ian. 1900 dec. 1902), alarmata de istovirea" din literatura. Doctrinar conservator, limbajul lui C. Radulescu-Motru prezinta similitudini cu al lui N. Iorga. Se constata asadar ca instrainata de aspiratiile si interesele marelui public", literatura isi cerseste existenta de la asazisa elita sociala, ale carei gusturi cosmopolite scriitorii nostri incearca sa le impace, copiind pe intrecute modele straine" (1900, nr. 1).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.