Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








VECHIUL BUCURESTI despre Sinteze literare








La tineretea mea studioasa, prin anii 1954-1970, in rafturile cu carti uzuale din Sala 1 a Bibliotecii Academiei, se afla un exemplar din Istoria Bucurestiului, de Ionescu-Gion. imi placea sa zabovesc asupra lui si, mai de fiecare data, pana imi soseau din depozit cartile sau publicatiile cerute tot citeam din Ionescu-Gion, oprindu-ma asupra unor capitole sau paragrafe anume. Cartea e izbutita, frumos scrisa si e o piesa rezistenta in bibliografia chestiunii. Ar trebui neconditionat reeditata. Subiectul pasionandu-ma, am tot citit si alte lucrari care reluau tema. Am citit cartile lui Fr. Dame, Iorga, Bacalbasa, Victor Bilciurescu, Gcorgc D. Florcscu (l-am apucat pe acest personaj pitoresc, la Biblioteca Academiei, purtandu-se in costumatie de epoca, cu vesta alba, ghetre, baston cu maciulie de argint, fara a-i ignora si favoritii albiti pana la galbeN), Constantin C. Giurescu, George Potra, dr. Vatamanu. Probabil ca mai densa si sistematica e cartea lui C. C. Giurescu, despre care mi-aduc aminte, prin 1957-1958, cand eram tanar redactor la E.S.P.L.A., ca autorul, iesit din puscarie, aducea periodic cate Hn capitol la editura si prietenul si colegul meu, regretatul Radu Albala, ca redactor al cartii, alcatuia repede un referat si, pe baza lui, se ordonanta autorului o suma de bani. (La fel se procedase, pe atunci, cu Blaga, pentru traducerea lui Faust.) Dar cartea lui C. C. Giurescu e sobra, parca uscata in comparatie cu Istoria lui lonescu-Gion. (Radu Albala a alcatuit pe atunci, cu-prilejul celei de a 500 aniversari a Capitalei, o buna antologie despre Bucurestiul in literatura romana.)

Istoria Bucurestilor, pentru cine are har evocator, este o tema fascinanta, asupra careia se va tot reveni, reconstituind, dupa documente de epoca, marturii sau, cand se poate, din propriile amintiri, harta posibila a unui trecui pierdut in ceata. E ceea ce a facut Emanoil Hagi-Moscu. Acest batran istoric si genealogist era, prin anii cincizeci-saizeci, preocupat sa reinvie, pentru contemporani si posteritate, farmecul acestui batran oras. Nu a scris o sistematica istorie a orasului. L-a evocat in capitole aparent distincte, unele publicate, altele ramase in manuscris. Colegi de preocupari, d-nii Stefan si Dan Plesia si Mihai Sorin Radulescu le-au pastrat si le publica, acum, intr-o editie de ei ingrijita, la Editura Fundatiei Culturale Romane. Capitolele acestei carti elegant tiparite (in format albuM) sunt: Bucuresti Amintirile urmi oras, Monumente istorice, Lacasuri venerabile, Vechi case bucurestene, Ulite de demult, Evocari istorice, Triptic feminin, Figuri pitoresti din protipendada, Moravuri si obiceiuri din trecut, Vechi asezari din jurul Bucures tiului. Emanoil Hagi-Moscu e toba de carte in materie, are har evocator si portretistic, a mai apucat inainte de deceniile interbelice si mai inainte, de pe la inceputul veacului, privelistea, casele si strazile vechiului Bucuresti, fusese ruda sau apropiat cu personajele despre care scrie. incat peisajul Bucurestiului sau este alcatuit nu numai din documente si harti de demult, ci si din amintiri, ceea ce, incontestabil, aduce cartii farmec particular. La asta contribuie mult si stilul, mereu batranesc, cu volute si cumva crinoline de epoca. Cartea se citeste, de aceea, cu placere indicibila, creand cititorului sentimentul ca parcurge cu ochii mintii istorii ale unui oras hat de demult, pe care, un penel cu mestesug, reface, din harburi, vestimentatie, obiceiuri si asezari uitate, ceea ce a fost odata si nu mai poate fi.

Autorul tine sa spulbere legende mincinoase, restabilind adevarul. De pilda, demonstreaza ca legenda cu Bucur Ciobanul, intemeietorul orasului, e o basna inventata de scriitorul Al. Pelimon, in cartulia lui din 1858, Istoria fondarii Bucurestilor Bukur. Asa-numita Bisericuta a lui Bucur e, si ea, o atribuire neexacta. De fapt, ea este Biserica lui Radu Voda, cladita si restaurata in anii 1909-1911 de arhitectul Grigore Cerchez. Pe locul unde se afla, azi, Biserica asa-numita Bucur fusese, pe vremuri, cimitirul Manastirii Radu Voda, unde, cum cerea obiceiul, era si o biserica cu un paraclis. Aceasta, staruie autorul nostru, poate fi biserica Bucur, despre care atata s-a vorbit, ramanand legenda ca a fost intemeiata de acel inventat cioban. in schimb, biserica Patriarhiei e o ctitorie din veacul al XVII-lea, a lui Constantin Voda Serban. A fost tarnosita, la rosu, in 1658, de Mihnea al III-lea, zugravita in 1665 si devenita mitropolie in 1668, sub domnia lui Radu Leon si, apoi, reinnoita in 1839. Bucurestiul inceputului de veac XIX, cu cei vreo 70 000 locuitori ai sai, era un oras oriental, restrans ca suprafata, cu case asezate fara plan arhitectonic, cum le voiau proprietarii, cu tinzi, gradini mari, cu multe vii, fara luminatie, cu apa, unde nu era in interiorul curtii, adusa ca sacaua, prafos mult vara si gloduros foarte toamna si primavara. Aceste case cu gradini si despartite de vii erau adunate" in mahalalele (cartierE) bine stiute si respectate ca atare de edili. in plin centru erau mahalalele Coltea si Enei. Cea mai inalta cladire era Turnul Coltei, inaltat in 1715 si demolat in 1888 pentru a face loc Bulevardului Coltea. Teatrul National, cladit intre 1846-1852, pe vechiul loc peste drum de actualul hotel Continental erau, impreuna cu Turnul Coltei, cele mai inalte edificii ale Capitalei Munteniei. Orasul, prin centru" era podit din barne, sub care se aduna mazga si putoare. De aici denumirea de Podul Mogosoaia (actuala Calea VictorieI), creat sub domnia lui Hangerli, Podul din afara (Calea MosiloR) etc., etc. Orasul, treptat, s-a tot modificat, folosindu-se mult tarnacopul, pana a nu mai arata a ceea ce a fost odata. intr-un loc, nostalgicul nostru autor noteaza cu obida: Un cercetator iubitor al vechiului Bucuresti, oricat de doritor ar fi sa gaseasca in tot cuprinsul lui un coltisor, daca nu neschimbat macar evocator al trecutului, nu si-ar putea satisface dorinta pe deplin". Si deplange - cu dreptate - obiceiul, numai la noi indatinat, de a schimba, potrivit unor motivatii politice, numele strazilor care, in alte capitale (de pilda la PariS), sunt mentinute cele date cu un veac in urma si chiar din Evul Mediu. Cat priveste modificarea Bucurestilor, destinul a decis bine. Pentru ca nu se putea mentine o asezare alandala, atata vreme cat se nazuia a preface orasul intr-un centru urbanistic european modern. Pe masura ce se materializa aceasta necesara nazuinta, orasul se modifica. Vreau sa spun (nu numai dupa autorul nostrU) ca prefacerile au fost pe etape, tot modificand fizionomia orasului. In 1852, cand a fost desenat planul orasului de catre Borroczin, actualul bulevard intre Universitate (cladirea ei, evident, nici nu se inaltase inca) si Calea Victoriei nu exista. De-abia in 1856 s-a deschis prima spartura, pornindu-se din ulita Coltei numai pana la Podul Mogosoaia de atunci, in fata Bisericii Sarindarului (demolata si ea, in 1896 de edilul Pake Protopopescu, mai tarziu inaltandu-se pe acest loc, unde pe vremuri fusese o manastire, actualul edificiu al Casei ArmateI). Ulita (apoi strada, apoi bulevarduL) Coltei parea, pe atunci, mare. Ajungea pana in dreptul locului unde azi e Sala Dalles. Peste drum era casa marelui barbat de stat, Ion C. Bratianu. Mai tarziu, in amintirea lui, o parte a Bulevardului Coltea a capatat denumirea Bulevardul Bratianu. Dar atunci cand s-a deschis Bulevardul Coltei destule case au fost expropiate si demolate neindurator. Asa s-a intamplat si cu terenul din jurul Palatului Sutu (cladit ca un palat apuseaN). Si in 1872, in fata Universitatii, pe bulevard si lipite de gradina Palatului Sutu (e printre putinele edificii care s-au pastrat, azi functionand aici Muzeul orasului BucurestI) se mai aflau doua case taranesti cu prispa, tinda si doua incaperi laterale. Pe locul unde se afla azi Teatrul National a fost, pe vremuri, o cladire, daramata in 1912, unde functiona Primaria Capitalei. Ceea ce azi se numeste Soseaua Kiseleff era in afara orasului si, acolo, ieseau, dupa-amiezele, cucoanele protipendadei, la plimbare, in calesti vieneze. Si erau atat de multe calesti, incat uimeau calatorii straini. Mai apoi, acolo s-au cladit ceea ce am putea numi case de odihna ale unor oameni avuti (si Kogalniceanu avusese o casa aicI), evident pe langa aceea din perimetrul orasului. Aici, chiar pe locul unde e azi Piata Victoriei, isi avea casa de odihna Alex. Filipescu-Vulpe. Cand, mai tarziu, s-a taiat, aici, cartierul de vile prin parcelarea terenului, s-a numit, intre razboaie, Aleea Vulpache (dupa numele acelui Filipescu-VulpE). Dar mult inainte, cu cateva decenii, incepand de la Casa Filipescu-Vulpe, in capul Podului Mogosoaia, in sus era un mare teren de gradinarie, dupa care cateva case cu ceardac.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.