Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Simbolismul despre Sinteze literare








Aparut in Franta, la sfarsitul secolului al XlX-lea, ca reactie antiromantica si antiparnasiana, simbolismul a fost un curent literar si artistic "ce cauta sa sugereze, prin valoarea muzicala si simbolica a cuvintelor, nuantele cele mai subtile ale vietii interioare" (DEX).

Tentativa lui Baudelaire de a descifra "analogia universala" si legaturile ascunse dintre lucruri, demersurile lui Mallarme pentru a inventa un nou limbaj poetic, filosofia lui Nietzsche, ruptura fata de parnasieni sunt premisele cristalizarii unui nou curent, numit de Jean Moreas, inca din 1855, "simbolism", termen care poate sugera "tendinta actualului spirit creator in arta" (J. MoreaS).

Desi se vorbeste de doua scoli simboliste in peisajul liricii franceze - cea "decadenta", cu insistenta asupra nelinistii, a nevrozei sau a spleen-uui fiintei citadine, si cea simbolista, de esenta intelectuala, curentul este relativ unitar prin poezia invaluita in mister si muzica interioara, profunda.

Simbolismul ilustreaza efortul de modernizare a liricii, complexitatea estetica a timpului, nevoia de o noua arta, de o "poezie a viitorului", anticipand indiscutabil formele moderne ale expresionismului sau suprarealismului.

Trasaturi:

. Propune o noua viziune poetica, ce decurge din intuirea complexitatii lumii si a "universalei analogii".

. Se valorifica muzicalitatea cuvantului, a cadentelor si rimelor, conform principiului de la musique avant toutes choses (P. VerlainE). Apar refrene, laitmotive, armonii sugestive, repetitii, aliteratii ce converg spre o muzica interioara inefabila a poeziei.

. Sugestia este tehnica secreta prin care poezia evita rostirea directa si substituie magic obisnuitul cu neobisnuitul, realitatea cu imaginea ei ideala. Cuvantul poetic este magic, aluziv, conotativ, pentru ca "a numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem (); a sugera, iata visul nostru" (S. MallarmE).

. Simbolul este unul dintre instrumentele prin care se realizeaza sugestia, este un semn (imagine, obiect concret, o cifra, un cuvanT) care substituie un element abstract (idee, concept, fenomeN). Frecvent in matematica, logica, semiotica, arta, hermeneutica, simbolul devine in poezie figura de stil de nivel superior, alaturi de metafora, imaginea sensibila, oglinda lirica a unei idei. intr-o lume in care sacrul este camuflat in profan, poetul cauta cheia de interpretare a unui univers de semne, iar simbolul devine, in contextul simbolismului, mijlocul de relationare cu sacrul sau de revelare a acestuia, nu prin semnificatii consacrate, reperabile (ca in textul romantiC), ci chiar prin ambiguitate si potentare a misterului.

. Corespondentele exprima legatura universala dintre lucruri, sunt un mijloc de sugestie anticipat de Baudelaire in celebrul vers din poemul Correspondances: "Parfum, culoare, sunet, se-ngana si-si raspund", stabilesc raporturi intre senzatii diferite, aspecte variate, culori si sunete, muzica si poezie, parfumuri si trairi, cautand magica analogie universala, tradusa in sinestezii sugestive: "Primavara -o pictura parfumata cu vibrari de violet" (G. BacoviA).

. Predomina imaginile vagi, fara contur, clarobscurul de tip impresionist, iar spatiile poetice sunt: orasul de provincie, taverna, parcul solitar, strazile pustii, mahalaua sordida.

. Motive simboliste: singuratatea, tristetea metafizica, evadarea, ploaia, nevroza, spleen-u (amestec de plictis, tristete, dezolarE).

. Obsesia culorilor (alb, negru, violet, rosu, galbeN) este dublata contrapunctic de sugestia instrumentelor muzicale (vioara, clavirul, harfa, pianul, caterincA), toate exprimand stari sufletesti limita.

. Prozodia primeste libertati noi - versul liber, refrenul obsedant, neologismul, ritmul interior.

Reprezentanti in literatura universala: Ch. Baudelaire, S. Mallarme, A. Rimbaud, P. Verlaine, J. Moreas, R. Ghil, T.S. Eliot, S. Esenin.

Reprezentanti in literatura romana: Al. Macedonski, Stefan Petica, Dimitrie Anghel, George Bacovia, Ion Minulescu.

Al. Macedonski este teoreticianul simbolismului romanesc, fara ca poezia lui sa fie in totalitate simbolista. in articole ca "Arta versului" (1890), "Poezia viitorului" (1892) sau "Logica poeziei" (1880), Macedonski va comenta noile tendinte din lirica europeana, identificand poezia cu muzica ("arta versurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii") sau definind poezia ca "muzica, imagine, culoare". Mai mult, el vorbeste despre logica "poeziei", care este "nelogica intr-un mod sublim", precum "insusi absurdul", devansare socanta a epocii spre tendintele poetilor moderni de a face "limbajul sa spuna ceea ce limbajul nu spune niciodata natural" (J. Cohen, Structure du langage poetiquE). Studiile lui Macedonski, simultane cu dezvoltarea simbolismului francez, atrag pe tinerii poeti fascinati de idealul artei ca valoare suprema, de prestanta poetului contestat. Poetul traieste iluzia de a ajunge, in interiorul cenaclului sau, "Literatorul", la "inaltimea sa imaginara si efemera, la conditia de rege, profet si magician" (A. MarinO).

in desfasurarea simbolismului romanesc se identifica mai multe etape:

1. Etapa cautarilor, a experientelor - reprezentata de Al. Macedonski si articolele sale publicate in revista Literatorul. Atrasi de experientele simboliste vor fi si Tudor Arghezi, Traian Demetrescu, Stefan Petica, Dimitrie Anghel ("poetul florilor", atras de rafinamentul senzatiilor olfactive, muzicale, cu predispozitie spre reverie, spre starile vagi, difuze, spre magia corespondentelor - volumele in gradina, FantaziI).

2. Directia pseudosimbolista de la Viata noua, revista coordonata de Ovid Densusianu. Se cultiva poezia citadina, cu parcuri, havuzuri, turnuri, in opozitie cu poezia satului, a samanatorismului. in schimb, nu se asimileaza esenta simbolismului, starea de spirit, inefabilul expresiei, nelinistea si nevroza sufletelor ce cauta un alt mod de comunicare prin versul modern.

3. Simbolismul "exterior" este reprezentat de Ion Minulescu. Acesta valorifica modalitatile noi de expresie, aspectul formal si mai putin viziunea, substanta simbolista. Poezia sa este retorica, declamativa, dar trimite la mirajul departarilor (Romanta celor trei corabiI), la muzicalitatea versului, a cuvantului neologic, la exotismul numelor proprii (Babilon, Corint, NinivE). Uneori se intuieste si nota grava, tristetea care dizolva poza retorica a eului (Ultima orA). 4. Simbolismul autentic, bacovian, prezent in volumele Plumb, Scantei galbene, Comedii in fond etc, poezie a tristetii, a depresiei, a sugestiilor si a corespondentelor eului cu lumea, cu universul perceput in dezordinea si ciclicitatea sa fatala. intr-un autentic spirit modern, poezia bacoviana sintetizeaza temele si motivele simboliste, dar se inscrie intr-o zona mai larga, ce anunta notele expresionismului si chiar dezagregarea discursului avangardist.

O noua conceptie despre poezie, alte tehnici poetice, modificari ale limbajului artistic se remarca in evolutia simbolismului romanesc, un moment literar perfect sincronizat cu tendintele europene, deschizand drumul curentelor moderne ale secolului XX.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.