Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita despre Sinteze literare





Marile creatii populare pornesc, in general, de la prelucrarea unor mituri (sau numai a unor sensuri ale acestorA), bazandu-se pe o structura cuprinzand motive corespunzatoare problematicii expuse.





Miorita

Capodopera incontestabila a literaturii noastre populare, Miorita este rezultatul unui proces de existenta seculara. Balada este de-o varsta cu poporul insusi, ea cristalizandu-se in timp in circa 1000 de variante, dintre care mai cunoscuta este cea publicata de V. Alecsandri in 1852.

Miorita imbina perfect mitul vietii pastoresti (al transhumanteI) cu cel al marii treceri, spre a sustine inalta conceptie traditional-romaneasca despre viata si moarte. Fluxul baladesc evolueaza intre epic, liric si dramatic, parcurgand cateva esentiale trepte motivice":



» Motivul transhumantei se realizeaza intr-o atmosfera calma, luminoasa, de maxim echilibru natural (relatia picior de plai" - gura de rai" incluzand coborarea celor trei ciobaneI).

» Complotul strica echilibrul, caci pe l-apus de soare" (la moment sacrU) se pune la cale o crima impotriva esentei umane insesi.

» Motivul oitei nazdravane aduce cu sine fabulosul si dramatismul spre a epuiza partea epica a baladei. Dialogul dintre cioban si oita sustin o comuniune ades intalnita in folclorul nostru, cat si o culminatie prevestind explozia".

» Testamentul ciobanului moldovean este, cu siguranta, primul testament cultural al romanilor. Acesta afirma dorinta omului de a se mentine si dincolo de moarte in fluxul natural, in spatiul atat de drag al ocupatiei pastoresti. Plansul - cu lacrimi de sange" - al oiior consemneaza dramatismul suprem care insoteste ceremonialul mortii la romani.

» Alegoria moarte-nunta prelungeste testamentul, dar nu in sens tragic, ci cu deosebire la nivel optimist, caci motivul contine sensurile filosofice cele mai profunde ale cugetarii noastre nationale. Prin moarte, omul nu dispare in nefiinta, ci se contopeste cu fiinta cea mare a naturii, devenind chiar un nucleu al acesteia.

» Motivul final - cel al maicutei batrane - sustine insa un tumultuos protest impotriva mortii premature, nedrepte. in acest sens, portretul ciobanului moldovean propune cel mai frumos chip barbatesc din intreaga literatura nationala, iar succinta prezentare a maicutei batrane completeaza comuniunea sentimentala profund specifica poporului nostru.

Se poate spune ca, pornita din motivul transhumantei (mitic in timp si spatiuj, balada construieste spectacolul fantastic al unei morti sublime si al unei vieti de perpetua cautare dramatica.

Eminescu definea balada Miorita ca acea inspiratiune fara seaman, acel suspin al brazilor si al izvoarelor din Carpati", iar Sadoveanu o considera, in infinita sa admiratie, o capodopera. Cugeta: intre toate aceste ramasite ale trecutului insa este una care se ridica, prin arta ei fina si prin simtamantul ei patrunzator, asa de sus -incat - cu drept cuvant, ne putem intreba daca i se poate gasi pereche in alte literaturi populare, si daca chiar literatura culta, in infinitele variatii, a realizat vreodata un mic poem asa de armonic si asa de artistic. E vorba de acel minunat cantec batranesc, publicat in veacul trecut de V. Alecsandri si care se cheama Miorita, in toata structura ei, aceasta balada unica este asa de artistica, plina de simtire, asa de inalta pentru natura eterna, incat eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru" in Miorita, universul tot este transfigurat. Suntem chemati intr-un cosmos liturgic, in care se savarsesc mistere. Mesajul cel mai profund al baladei il constituie vointa pastorului de a schimba sensul destinului sau, de a preface nefericirea intr-un moment al liturghiei cosmice, transfigurandu-si moartea in nunta mistica" (Mircea EliadE)

Prin varietatea tematica si proportionalitate, prin calitatile sale narative si valoarea artistica, prin unele capodopere - balada populara romaneasca se situeaza in cadrul cantecului epic european, pe locurile de frunte" (ChitimiA)



Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

Basmele sunt o comoara a fictiunii (a imaginatiei creatoarE), a reprezentarilor hiperbolice. Tematica lor este foarte bogata, dominata de lupta intre bine si rau, cu victoria binelui, reflectand vitejia, lupta pentru dreptate, atitudinea omului in raport cu soarta, norocul, iubirea si viata. in basmele romanesti, pline de realism si viata, eroii traiesc odata cu cei ce povestesc si cu ascultatorii; astfel sunt Tinerete fara batranete si Diata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur, Greuceanu, Ileana-Sanziana, Omul de piatra.

Basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase",este mitologie, etica, filosofie, observatie morala", eroii nu sunt numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animale. Fiintele neomenesti din basme au psihologia si sociologia misterioasa" sublinia G. Calinescu in Estetica basmului.

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte a fost cules si publicat de Petre Ispirescu si sustine un alt esential mit romanesc: idealul suprem numit foarte simplu fericirea vesnica. intr-un atare context, introducerea este propusa de motivul imparatului fara urmasi. intr-un timp repetabil si intr-un spatiu pretutindeni valabil, un imparat dobandeste urmas la tron pe calea vrajilor. Copilul se dovedeste nazdravan inca inainte de nastere, refuzand sa vina pe lume pana nu i se propune imposibilul.

Secventa deschizatoare pentru intregul flux dramatic ulterior este sustinuta tocmai de motivul dorintei imposibile, caci tatal nu se poate tine de cuvant si fiul porneste singur in cautarea tineretii fara batranete". De fapt, respectiva cautare este chiar lupta pentru existenta si afirmare pe care fiecare tanar este obligat s-o parcurga. Ca si in alte basme populare, traseul respectivei cautari implica trei probe pe care eroul le trece folosindu-se atat de calitatile proprii, cat si de ajutorul celor din jur.

Motivul dorintei implinite raporteaza realul la fantastic: Fat-Frumos patrunde intr-un spatiu in care nu exista decat fericire si o varsta unica a tineretii. Astfel, idealul dorit este atins si eroul se poate declara multumit. Dar prin definitie acesta este mereu cutezator si nu poate suporta monotonia unei existente fara contur. El va depasi granita interzisa (catre Valea PlangeriI) si nu doar din curiozitate, ci dintr-un real sentiment al revoltei. De aici se va declansa obligatoriu dorul de parinti (in realitate, dorul de insasi conditia umana). Cu orice risc, eroul basmului reface drumul spre casa, caci il atrag amintirile. infrunta trecerea implacabila a timpului, dar refuza categoric sa i se sustraga. in final, el va pieri ca orice om, lasand insa in urma o conditie oscilatorie etern umana: intre tendinta catre ideal si refuzul de a renunta definitiv la valentele trecator-materiale; intre dorul - catre sus, dar si cel inapoi.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.