Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita despre Sinteze literare



Marile creatii populare pornesc, in general, de la prelucrarea unor mituri (sau numai a unor sensuri ale acestorA), bazandu-se pe o structura cuprinzand motive corespunzatoare problematicii expuse.





Miorita

Capodopera incontestabila a literaturii noastre populare, Miorita este rezultatul unui proces de existenta seculara. Balada este de-o varsta cu poporul insusi, ea cristalizandu-se in timp in circa 1000 de variante, dintre care mai cunoscuta este cea publicata de V. Alecsandri in 1852.

Miorita imbina perfect mitul vietii pastoresti (al transhumanteI) cu cel al marii treceri, spre a sustine inalta conceptie traditional-romaneasca despre viata si moarte. Fluxul baladesc evolueaza intre epic, liric si dramatic, parcurgand cateva esentiale trepte motivice":



» Motivul transhumantei se realizeaza intr-o atmosfera calma, luminoasa, de maxim echilibru natural (relatia picior de plai" - gura de rai" incluzand coborarea celor trei ciobaneI).

» Complotul strica echilibrul, caci pe l-apus de soare" (la moment sacrU) se pune la cale o crima impotriva esentei umane insesi.

» Motivul oitei nazdravane aduce cu sine fabulosul si dramatismul spre a epuiza partea epica a baladei. Dialogul dintre cioban si oita sustin o comuniune ades intalnita in folclorul nostru, cat si o culminatie prevestind explozia".

» Testamentul ciobanului moldovean este, cu siguranta, primul testament cultural al romanilor. Acesta afirma dorinta omului de a se mentine si dincolo de moarte in fluxul natural, in spatiul atat de drag al ocupatiei pastoresti. Plansul - cu lacrimi de sange" - al oiior consemneaza dramatismul suprem care insoteste ceremonialul mortii la romani.



» Alegoria moarte-nunta prelungeste testamentul, dar nu in sens tragic, ci cu deosebire la nivel optimist, caci motivul contine sensurile filosofice cele mai profunde ale cugetarii noastre nationale. Prin moarte, omul nu dispare in nefiinta, ci se contopeste cu fiinta cea mare a naturii, devenind chiar un nucleu al acesteia.

» Motivul final - cel al maicutei batrane - sustine insa un tumultuos protest impotriva mortii premature, nedrepte. in acest sens, portretul ciobanului moldovean propune cel mai frumos chip barbatesc din intreaga literatura nationala, iar succinta prezentare a maicutei batrane completeaza comuniunea sentimentala profund specifica poporului nostru.

Se poate spune ca, pornita din motivul transhumantei (mitic in timp si spatiuj, balada construieste spectacolul fantastic al unei morti sublime si al unei vieti de perpetua cautare dramatica.

Eminescu definea balada Miorita ca acea inspiratiune fara seaman, acel suspin al brazilor si al izvoarelor din Carpati", iar Sadoveanu o considera, in infinita sa admiratie, o capodopera. Cugeta: intre toate aceste ramasite ale trecutului insa este una care se ridica, prin arta ei fina si prin simtamantul ei patrunzator, asa de sus -incat - cu drept cuvant, ne putem intreba daca i se poate gasi pereche in alte literaturi populare, si daca chiar literatura culta, in infinitele variatii, a realizat vreodata un mic poem asa de armonic si asa de artistic. E vorba de acel minunat cantec batranesc, publicat in veacul trecut de V. Alecsandri si care se cheama Miorita, in toata structura ei, aceasta balada unica este asa de artistica, plina de simtire, asa de inalta pentru natura eterna, incat eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru" in Miorita, universul tot este transfigurat. Suntem chemati intr-un cosmos liturgic, in care se savarsesc mistere. Mesajul cel mai profund al baladei il constituie vointa pastorului de a schimba sensul destinului sau, de a preface nefericirea intr-un moment al liturghiei cosmice, transfigurandu-si moartea in nunta mistica" (Mircea EliadE)

Prin varietatea tematica si proportionalitate, prin calitatile sale narative si valoarea artistica, prin unele capodopere - balada populara romaneasca se situeaza in cadrul cantecului epic european, pe locurile de frunte" (ChitimiA)



Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

Basmele sunt o comoara a fictiunii (a imaginatiei creatoarE), a reprezentarilor hiperbolice. Tematica lor este foarte bogata, dominata de lupta intre bine si rau, cu victoria binelui, reflectand vitejia, lupta pentru dreptate, atitudinea omului in raport cu soarta, norocul, iubirea si viata. in basmele romanesti, pline de realism si viata, eroii traiesc odata cu cei ce povestesc si cu ascultatorii; astfel sunt Tinerete fara batranete si Diata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur, Greuceanu, Ileana-Sanziana, Omul de piatra.



Basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase",este mitologie, etica, filosofie, observatie morala", eroii nu sunt numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animale. Fiintele neomenesti din basme au psihologia si sociologia misterioasa" sublinia G. Calinescu in Estetica basmului.

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte a fost cules si publicat de Petre Ispirescu si sustine un alt esential mit romanesc: idealul suprem numit foarte simplu fericirea vesnica. intr-un atare context, introducerea este propusa de motivul imparatului fara urmasi. intr-un timp repetabil si intr-un spatiu pretutindeni valabil, un imparat dobandeste urmas la tron pe calea vrajilor. Copilul se dovedeste nazdravan inca inainte de nastere, refuzand sa vina pe lume pana nu i se propune imposibilul.

Secventa deschizatoare pentru intregul flux dramatic ulterior este sustinuta tocmai de motivul dorintei imposibile, caci tatal nu se poate tine de cuvant si fiul porneste singur in cautarea tineretii fara batranete". De fapt, respectiva cautare este chiar lupta pentru existenta si afirmare pe care fiecare tanar este obligat s-o parcurga. Ca si in alte basme populare, traseul respectivei cautari implica trei probe pe care eroul le trece folosindu-se atat de calitatile proprii, cat si de ajutorul celor din jur.

Motivul dorintei implinite raporteaza realul la fantastic: Fat-Frumos patrunde intr-un spatiu in care nu exista decat fericire si o varsta unica a tineretii. Astfel, idealul dorit este atins si eroul se poate declara multumit. Dar prin definitie acesta este mereu cutezator si nu poate suporta monotonia unei existente fara contur. El va depasi granita interzisa (catre Valea PlangeriI) si nu doar din curiozitate, ci dintr-un real sentiment al revoltei. De aici se va declansa obligatoriu dorul de parinti (in realitate, dorul de insasi conditia umana). Cu orice risc, eroul basmului reface drumul spre casa, caci il atrag amintirile. infrunta trecerea implacabila a timpului, dar refuza categoric sa i se sustraga. in final, el va pieri ca orice om, lasand insa in urma o conditie oscilatorie etern umana: intre tendinta catre ideal si refuzul de a renunta definitiv la valentele trecator-materiale; intre dorul - catre sus, dar si cel inapoi.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.