Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





Reviste iesene despre Sinteze literare





Ca raspuns la campania antisimbolista de la Viata romaneasca, la Iasi se ivi la 15 septembrie 1911 bilunarul Versuri, devenit de la al saptelea numar Versuri si proza, (dupa Vers et prose, revista lui Paul ForT). Initiativa apartine lui I. M. Rascu. In loc de proverbialul Cuvint inainte", primul numar contine un post-scriptum adrtesat celor care mai au inca naivitatea sa admire o raza de soare si isa se infioare la auzul unei melodii". Simbolismul e, pentru I. M. Rascu o Inalta si senina expresie artistica", dar nu o formula literara eterna" (Versuri si proza, 1914, nr. 2). Semnificativ, printre colaboratori se gasesc Al. Macedonski si Ovid Densusianu, care, altfel, se ignora decent, si adeptii lor. Publica in primul rind consecventii Al. T. Stamatiad, Eugeniu Sperantia, Mihail Gruceanu, Emil Isac, dar si Tudor Arghezi, Ion Pillat, Leon Feraru, A. Maniu, B. Fundoianu, Perpessicius, Felix Aderca si, mai activ ca oriunde, G. Bacovia. La proza semneaza Hortensia Papadat-Bengescu, iesenii Cezar Petrescu, I. Ludo, si altii. Aducind lamuriri" asupra simbolismului, Alfred Hefter (HidalgO), la sfirsit figura centrala in redactie se mentine la generalitati : Simbolismul e maximul efort de estetiziare a lumii (). Este religia frumosului raspindita in libertatea de a cauta emotia oriunde poate patrunde sufletul omenesc" (Versuri si proza, 1914, nr. 7). Dupa intreruperi, revista disparu in ajunul razboiului, ca saptamanal, la 23 iulie 1916.

A§ Fara precedent, ca factura, e Fronda (trei numere, apri-lie-iunie 1912). Program nu are ; beletristica, articolele nu poarta semnatura. intr-un comentariu din primul numar (FrondarI) se face elogiul lui Tudor Arghezi si Gala Galaction doua nume pretioase".

A§ Tot la Iasi, la Absolutio (1 dec. 1913 15 mai 1914) se publica versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Emil Isac, alti colaboratori, fiind Eugen Relgis si I. Ludo. Acesta din urma intreprinde o caracterizare a tendintelor- moderne : Curentul nou la noi (nr. 1). Titlul revistei reproduce pe acela al poeziei Absolutio (ulterior : BinecuvintarE) de Tudor Arghezi, publicata in Viata sociala. Absolutio (in 1916 in a doua seriE) nu e decit o varianta a Frondei, la fel de obscura.





Alte publicatii

A§ Proliferarea simbolismului in 1912 e fenomen curent. Simbolwj, (25 octombrie 25 decembriE) sub redactia lui S. Samyro (Triistian TzarA) si I. Iovanaki (Ion VineA) se opri dupa patru numere. Versuri parvin de la Al. Macedonski, de la moderni entuziasti, Ion Minulescu, ,N. Davidescu, Al. T. Stamatiad, Emil Isac, Adrian Maniu, Const. T. Stoika, Serban Bascovici, ca si de la simpli aspiranti (Alfred I. Solacolu, Hidalgo, C. R. GhiuleA) si altii. La primirea intaiului numar, Viata romaneasca izbucneste : curata poza", productia literaturis-tilor decadenti" de la Simbolul e pseudopoezie. intr-un moment de zbucium si de preocupare generala acuta", cind Europa se pregateste de razboi, divagatia decadenta devine ridicola". Ceea ce in mod normal poate, cel mult sa amuze, in vremuri de framintare obsteasca ni se pare dena dreptul odios". E o lipsa de solidaritate umana, o culpabila instrainare prin sentimente de restul celorlalti oameni, un fel de dezertare morala care, la noi in tara, nu credem sa poata avea nici scuza unei originalitati" (Viata romaneasca, 1912, nr. 10, p. 143). La polul opus, Noua revista romana (ian. 1913) saluta stilul modern al noii reviste : A«SimbolulA», staruind sa ajunga pina la no. 4 al existentei sale, reuseste sa ne impuna, in afara de retipariri ilustre talentul remarcabil al d-lui I. Vinea. Prin aceasta, revista temerara si stangace, care in-dispusese cu aparitia ei aromeala fara sfarsit a unei prea corpolente reviste romanesti, isi legitimeaza existenta". Erau citate versuri tipice de Ion Vinea, cu discrete ecouri baudelai-riene :



Nemarginiri sonore si tarmuri intristate e stiflelu-mi o mare ce-adoarme in apus, sub zarea de miraje spre care-ncel s-au dus, cu pinze de zapada, catarge argintate.

Spre soarele pe poarte fantastici albairozi desfac aripi candide si-n zbor plutesc alene, pe-ntinderea ce plinge cu glasuri de sirene atitea navi de aur cu palizii matrozi".



La Gradina Ilesperidelor (un singur numar, triplU), Al. T. Stamatiad incerca sa adune an 1912 amici de grup. ,,Cu ajutorul limbii numai, scrie Ion Minulescu, poti dezvalui misterul din atmosfera celor ce ne inconjoara. Si acest mister e insusi sufletul lucrurilor, pe care cei mai multi le cred neinsufletite, tocmai fiindca nu pot patrunde simbolul sub care fiecare in parte contribuie la armonia universala" Figureaza si D. An-ghel cu un poem in proza, Pe furtuna.



Larga popularitate, gratie spiritului vioi, gazetaresc, cu-noscu Rampa (16 octombrie 1911 a-  31 octombrie 1913), cotidian redactat de N. D. Cocea, director in acelasi timp al Faclei. Potrivit titlului, la Rampa se acorda interes problemelor teatrale, dar si artei in genere, pornind de la o idee formulata de Al. Davila (prezent printre colaboratori : Alaturi de problemele economice care framinta tara, alaturi de gravele, probleme politice si sociale, arta pune si ea problema ei de progres si de viata poporului acestuia, tinut pina acum departe de tot ceea ce. face o parte din farmecul si din frumusetea sufletului omenesc". in practica, gazeta e un organ de informatie, de critica si de indrumare pentru artisti si pentru public", dar si propagator, raspindind pretutindeni dragostea de literatura, dorul de frumos, credinta in puterea de prefacere si de inaltare sufleteasca a cuvantului scris". Acolo unde e N. D. Cocea, trebuie sa fie Tudor Arghezi si Gala Galiaetion. Unul publica versuri, celalalt se manifesta ca gazetar. Nu lipseste V. Demctrius, amic al acestora. Despre ei si despre altii, scrie Al. Macedonski, fixindu-i Printre constelatii si pleiade. Lotul modernilor include, de asemenea, pe Ion Minuleseu, N. Davidescu, Al. T. Stamatiad, Emil lase, Mihail Saulescu, Barbu Nemteanu, Leon Ferar u. Colaboreaza si scriitori cu alte preferinte (G. Topirceanu, D. Nanu, Corneliu MoldovanU).

Interesanta e suita de convorbiri" din 1912 a lui Mihail Cruceanu cu privire la miscarea noua" in literatura. La ancheta raspund Ovid Densusianu, (despre simbolisM), E. Lovi-nescu (Intelectualizarea literaturiI), Mihail Dragomirescu, D. Anghel, S. Mehedinti, I. Al. Bratescu-Voinesti, Corneliu Moldovanu si altii. De retinut, in acelasi an, articole de Ion Minulescu (Agonia criticiI) si Liviu Rebreanu (ModernismuL).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.