Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Reviste iesene despre Sinteze literare



Ca raspuns la campania antisimbolista de la Viata romaneasca, la Iasi se ivi la 15 septembrie 1911 bilunarul Versuri, devenit de la al saptelea numar Versuri si proza, (dupa Vers et prose, revista lui Paul ForT). Initiativa apartine lui I. M. Rascu. In loc de proverbialul Cuvint inainte", primul numar contine un post-scriptum adrtesat celor care mai au inca naivitatea sa admire o raza de soare si isa se infioare la auzul unei melodii". Simbolismul e, pentru I. M. Rascu o Inalta si senina expresie artistica", dar nu o formula literara eterna" (Versuri si proza, 1914, nr. 2). Semnificativ, printre colaboratori se gasesc Al. Macedonski si Ovid Densusianu, care, altfel, se ignora decent, si adeptii lor. Publica in primul rind consecventii Al. T. Stamatiad, Eugeniu Sperantia, Mihail Gruceanu, Emil Isac, dar si Tudor Arghezi, Ion Pillat, Leon Feraru, A. Maniu, B. Fundoianu, Perpessicius, Felix Aderca si, mai activ ca oriunde, G. Bacovia. La proza semneaza Hortensia Papadat-Bengescu, iesenii Cezar Petrescu, I. Ludo, si altii. Aducind lamuriri" asupra simbolismului, Alfred Hefter (HidalgO), la sfirsit figura centrala in redactie se mentine la generalitati : Simbolismul e maximul efort de estetiziare a lumii (). Este religia frumosului raspindita in libertatea de a cauta emotia oriunde poate patrunde sufletul omenesc" (Versuri si proza, 1914, nr. 7). Dupa intreruperi, revista disparu in ajunul razboiului, ca saptamanal, la 23 iulie 1916.

A§ Fara precedent, ca factura, e Fronda (trei numere, apri-lie-iunie 1912). Program nu are ; beletristica, articolele nu poarta semnatura. intr-un comentariu din primul numar (FrondarI) se face elogiul lui Tudor Arghezi si Gala Galaction doua nume pretioase".

A§ Tot la Iasi, la Absolutio (1 dec. 1913 15 mai 1914) se publica versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Emil Isac, alti colaboratori, fiind Eugen Relgis si I. Ludo. Acesta din urma intreprinde o caracterizare a tendintelor- moderne : Curentul nou la noi (nr. 1). Titlul revistei reproduce pe acela al poeziei Absolutio (ulterior : BinecuvintarE) de Tudor Arghezi, publicata in Viata sociala. Absolutio (in 1916 in a doua seriE) nu e decit o varianta a Frondei, la fel de obscura.







Alte publicatii

A§ Proliferarea simbolismului in 1912 e fenomen curent. Simbolwj, (25 octombrie 25 decembriE) sub redactia lui S. Samyro (Triistian TzarA) si I. Iovanaki (Ion VineA) se opri dupa patru numere. Versuri parvin de la Al. Macedonski, de la moderni entuziasti, Ion Minulescu, ,N. Davidescu, Al. T. Stamatiad, Emil Isac, Adrian Maniu, Const. T. Stoika, Serban Bascovici, ca si de la simpli aspiranti (Alfred I. Solacolu, Hidalgo, C. R. GhiuleA) si altii. La primirea intaiului numar, Viata romaneasca izbucneste : curata poza", productia literaturis-tilor decadenti" de la Simbolul e pseudopoezie. intr-un moment de zbucium si de preocupare generala acuta", cind Europa se pregateste de razboi, divagatia decadenta devine ridicola". Ceea ce in mod normal poate, cel mult sa amuze, in vremuri de framintare obsteasca ni se pare dena dreptul odios". E o lipsa de solidaritate umana, o culpabila instrainare prin sentimente de restul celorlalti oameni, un fel de dezertare morala care, la noi in tara, nu credem sa poata avea nici scuza unei originalitati" (Viata romaneasca, 1912, nr. 10, p. 143). La polul opus, Noua revista romana (ian. 1913) saluta stilul modern al noii reviste : A«SimbolulA», staruind sa ajunga pina la no. 4 al existentei sale, reuseste sa ne impuna, in afara de retipariri ilustre talentul remarcabil al d-lui I. Vinea. Prin aceasta, revista temerara si stangace, care in-dispusese cu aparitia ei aromeala fara sfarsit a unei prea corpolente reviste romanesti, isi legitimeaza existenta". Erau citate versuri tipice de Ion Vinea, cu discrete ecouri baudelai-riene :



Nemarginiri sonore si tarmuri intristate e stiflelu-mi o mare ce-adoarme in apus, sub zarea de miraje spre care-ncel s-au dus, cu pinze de zapada, catarge argintate.

Spre soarele pe poarte fantastici albairozi desfac aripi candide si-n zbor plutesc alene, pe-ntinderea ce plinge cu glasuri de sirene atitea navi de aur cu palizii matrozi".



La Gradina Ilesperidelor (un singur numar, triplU), Al. T. Stamatiad incerca sa adune an 1912 amici de grup. ,,Cu ajutorul limbii numai, scrie Ion Minulescu, poti dezvalui misterul din atmosfera celor ce ne inconjoara. Si acest mister e insusi sufletul lucrurilor, pe care cei mai multi le cred neinsufletite, tocmai fiindca nu pot patrunde simbolul sub care fiecare in parte contribuie la armonia universala" Figureaza si D. An-ghel cu un poem in proza, Pe furtuna.





Larga popularitate, gratie spiritului vioi, gazetaresc, cu-noscu Rampa (16 octombrie 1911 a-  31 octombrie 1913), cotidian redactat de N. D. Cocea, director in acelasi timp al Faclei. Potrivit titlului, la Rampa se acorda interes problemelor teatrale, dar si artei in genere, pornind de la o idee formulata de Al. Davila (prezent printre colaboratori : Alaturi de problemele economice care framinta tara, alaturi de gravele, probleme politice si sociale, arta pune si ea problema ei de progres si de viata poporului acestuia, tinut pina acum departe de tot ceea ce. face o parte din farmecul si din frumusetea sufletului omenesc". in practica, gazeta e un organ de informatie, de critica si de indrumare pentru artisti si pentru public", dar si propagator, raspindind pretutindeni dragostea de literatura, dorul de frumos, credinta in puterea de prefacere si de inaltare sufleteasca a cuvantului scris". Acolo unde e N. D. Cocea, trebuie sa fie Tudor Arghezi si Gala Galiaetion. Unul publica versuri, celalalt se manifesta ca gazetar. Nu lipseste V. Demctrius, amic al acestora. Despre ei si despre altii, scrie Al. Macedonski, fixindu-i Printre constelatii si pleiade. Lotul modernilor include, de asemenea, pe Ion Minuleseu, N. Davidescu, Al. T. Stamatiad, Emil lase, Mihail Saulescu, Barbu Nemteanu, Leon Ferar u. Colaboreaza si scriitori cu alte preferinte (G. Topirceanu, D. Nanu, Corneliu MoldovanU).

Interesanta e suita de convorbiri" din 1912 a lui Mihail Cruceanu cu privire la miscarea noua" in literatura. La ancheta raspund Ovid Densusianu, (despre simbolisM), E. Lovi-nescu (Intelectualizarea literaturiI), Mihail Dragomirescu, D. Anghel, S. Mehedinti, I. Al. Bratescu-Voinesti, Corneliu Moldovanu si altii. De retinut, in acelasi an, articole de Ion Minulescu (Agonia criticiI) si Liviu Rebreanu (ModernismuL).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.