Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii despre Sinteze literare



in general, limba este definita drept principal mijloc de comunicare intre membrii unei colectivitati" (.Dictionarul limbii romane moderne - Ed. Academiei 1958, p. 457). Prin urmare, ea presupune un complex de semne - asocieri de sunete cu semnificatii - si relatii intre aceste semne, un sistem ivit in istoria convietuirii sociale a oamenilor. O limba naturala se formeaza o data cu un anume popor, evoluand apoi pe masura progresului acestuia.

Principala functie a limbii este, fara indoiala, cea de comunicare. Procesul comunicarii implica obligatoriu un emitator, un receptor si un mesaj. Acesta din urma se bazeaza pe semnele organizate in acel sistem care formeaza limba naturala si trebuie sa oglindeasca neaparat si relatia dintre emitator si receptor.

Limba nu trebuie confundata cu limbajul, care este doar procesul de exprimare a ideilor si a sentimentelor prin mijlocirea limbii" (op. cit., p. 457).



Orice limba nationala are un aspect spontan mai putin ingrijit (populaR) si altul normat (limba literara); poate fi folosita in scris sau oral. Limba literara prezinta cateva stiluri functionale (ansambluri de trasaturi lingvistice, determinate de anumiti factori socio-culturali care conditioneaza comunicareA): stilul tehnico-stiintiftc (bazat pe proprietatea, claritatea, exactitatea mesajuluI), stilul beletristic (cel mai bogat in elemente lexicale, utilizand cuvinte cu sens figurat sau cu mare forta sugestiva si structuri sintactice expresivE), stilul administrativ sau oficial{caracterizat prin claritate, concizie si mai ales prin prezenta cliseelor lingvisticE), stilul publicistic (contestat de multi cercetatori pentru ca ar fi rezultatul unor combinatii de mass-media intre celelalte trei sulurI).

Se poate vorbi si despre stilul individual, caci fiecare vorbitor are o anumita formatie, iar intentiile actului sau de comunicare trebuie sa implice o personalitate. Acest stil este valabil mai ales pentru literatura artistica in care scriitorul, pornind de la datele generale ale limbii (norme, reguli, principii de alcatuire a mesajuluI), adauga si ceva din propriile-i aptitudini lingvistice sau isi arata predilectia pentru anumite tipuri de limbaj. Astfel, Ion Creanga poate fi considerat un realist poporan", pe cand I. Barbu este adeptul poeziei ermetico-abstracte influentate de geometrie. Stilul poate varia si de la o opera la alta in cadrul aceluiasi autor (intre Morometii si Risipitorii de M. PredA); in nici un caz el nu poate consemna o libertate totala fata de limba - singura in masura sa ofere posibilitati de alegere a mesajului de catre orice emitator.

Din perspectiva descriptiva, limba naturala are mai multe niveluri, in functie de care s-au impus si domeniile studiului lingvistic: fonetica studiaza sunetele vorbirii, accentul si intonatia; fonologia are in vedere fonemele ca unitati distinctive de sunete; vocabularul este domeniul cuvintelor si al relatiilor semantice dintre ele; gramatica include morfologia (care urmareste forma cuvintelor si regulile modificarii eI) si sintaxa (referitoare la regulile combinarii cuvintelor si la functiile acestora in propozitie si in fraza); semantica vizeaza sensurile cuvintelor si relatiile de sens. in fine, nu pot fi omise normele pronuntarii corecte (ortoepicE), ale scrierii corecte (ortograficE) si problemele de punctuatie. De fapt, unitatile de baza ale limbii sunt sunetele (literelE) - cuvantul - contextul (respectiv: sintagma, propozitia, fraza, contextul foarte larG), iar folosirea acestora depinde in mare masura de regulile pronuntarii si scrierii, de cuvintele contextuale.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.