Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare





Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul) despre Sinteze literare





in genul epic, categoria timpului are in vedere raportul dintre doua lumi temporale -cea a discursului fictional (numit si timp al lecturii") si cea a universului fictiv, mult mai complex. Asadar timpul scriitorului sau al naratiunii este diferit de timpul narat sau al fictiunii. in general se opereaza distinctia intre temporalitatea externa (care include timpul cititorului, al scriitorului si cel istoriC) si cea interna (care include timpul narat si timpul naratiuniI). Dupa cum arata Noemi Bomher in Initieri in teoria literaturii: Uneori, timpul fictiunii este intrerupt, suspendat sau doar incetinit, naratiunea convertindu-se in analiza, descriere sau digresiune. Distanta dintre cele doua timpuri este uneori abolita, ca in romanul modern, cele doua timpuri coincid ca si cum personajul si-ar stenografia monologul. in textele la persoana I apar deseori tehnica si A«truculA» jurnalului intim, conventie narativa ce are drept scop convertirea timpului trait in timp narat. in mod traditional, actiunea urmareste firul cronologic, iar naratiunea de asemenea".

Autorul modern poate insa opera inversiuni in cronologia evenimentelor, relatand fapte sau scene ale prezentului inaintea celor care apartin trecutului (Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi incepe cu scena de la popota pentru ca, ulterior, prin retrospectiva si memorie involuntara, sa fie prezentata iubirea dintre Gheorghidiu si ElA).

Categoria spatiului, ca si cea a timpului, se refera la doua realitati: un spatiu exterior, real, obiectiv, al scriitorului si al lectorului, si un spatiu interior, al universului fictiv. Caracteristica fundamentala a spatiului epic este continuitatea, caci daca timpul real este infinit si lipsit de sens, cel al fictiunii are inceput si sfarsit, fiind incarcat de semnificatii. Conventia narativa presupune situarea intr-un anumit spatiu, descris sau nu, spatiu perceput ca un drum, o cale sacra, initiatica (asa cum exista ea in mituri si, tot mai des, in literatura moderna), sau o cale deschisa, obiectiva, aparent fara importanta in evolutia personajelor (ca in literatura clasica, unde relatia cu spatiul este una exterioara, neimplicata), o cale labirintica sau circulara, simpla sau sinuoasa, inchisa sau deschisa." (Noemi BomheR)

Spatiul universului fictiv poate fi inchis (camera Emiliei din romanul Patul lui ProcusT), deschis (in muntii Neamtului de C. Hogas), fantastic (Nopti la Serampore de M. EliadE), citadin (Intrusul de M. PredA), circular (Ion de L. RebreanU), oblic (drumul Vitoriei din Baltagul de M. SadoveanU), initiatic (Creanga de aur de M. Sadoveanu sau drumul eroilor din basmE), interior (este cel care apartine fiintei, intimitatii spiritului, fiind neexplicitat in cuvinte, ci implicit - spatiul copilariei lui Creanga, a carui nostalgie este omniprezenta in opera acestuiA) etc.



Constructia subiectului si a discursului narativ



Subiectul (numit si discurS) reprezinta dispunerea evenimentelor relatate intr-o anumita succesiune, reflectarea artistica a unei suite de motive a caror complexitate este determinata de specia literara si de tehnica de creatie a autorului.

Subiectul operelor epice traditionale evolueaza pe asa-numitele momente ale subiectului clasice: expozitiunea (partea de inceput, in care se fixeaza coordonatele spatio-temporale ale actiunii, se contureaza atmosfera si se dau informatii despre personajE), intriga (constituie premisa actiunii propriu-zise, marcand aparitia sau intensificarea conflictuluI), desfasurarea actiunii (cuprinde evolutia sau derularea propriu-zisa a actiuniI), punctul culminant (reprezinta momentul de maxima intensitate, de apogeu al conflictuluI), deznodamantul (marcheaza rezolvarea conflictului si sfarsitul actiuniI).

Subiectul este constituit prin corelarea unor elemente de rang inferior - motivele.



Motivul numeste o unitate tematica indivizibila si constructia subiectului consta intr-o tesatura de motive eterogene, care, la randul lor, pot fi conexate (cele care nu pot fi omise fara distrugerea constructiei narativE), libere (care aduc detalii si corespund unor digresiunI), incidentale (care fac sa treneze povestirea, implicand alte motive, prin care efectul de intarziere este sporiT). in raport cu povestirea, motivele pot fi dinamice (cele care modifica actiunea sau situatia narata) si statice (nu intervin in evolutia evenimenteloR).

Ca unitate tematica minimala, motivul se poate repeta in interiorul constructiei epice, devenind laitmotiv. O configuratie stabila de mai multe motive care se repeta in mai multe opere literare devine topos (drumul cu obstacole din basme, care implica plecarea, sfatul parintesc, probele, ajutorul divin etC).

O combinatie de cel putin trei motive formeaza o secventa. intr-o naratiune, secventele se pot combina fie prin inlantuire (juxtapunerE), formand o suita liniara (Baltagul de M. SadoveanU), fie prin incasetare (insertiE), o secventa continuand-o pe cealalta (povestirea in rama" - V. Voiculescu, M. SadoveanU), fie prin alternanta, doua povestiri diferite fiind dezvoltate alternativ, intrerupandu-se reciproc si succesiv (cele doua planuri narative din romanul Rascoala - viata Bucurestiului si viata taraniloR).



Tema reprezinta un aspect general al realitatii (iubirea, destinul, moartea, razboiul, natura etC), surprins artistic in opera literara, dar circuland si dincolo de aceasta (in muzica, teatru, pictura, sculptura etC). Fiecare curent literar manifesta predilectii pentru o tema sau alta, in functie de ideologia epocii sau de conceptia estetica predominanta: Antichitatea - destinul, Renasterea - omul ideal, clasicismul - lupta dintre datorie si pasiune, romantismul - geniul, realismul - domeniul socialului etc.



Actiunea denumeste faptele, intamplarile, evenimentele, peripetiile ce se succeda intr-o opera literara, determinate de relatiile eroului sau personajului principal cu celelalte personaje sau cu mediul inconjurator. Actiunile operei epice trebuie sa constituie o unitate inchegata, atat din punct de vedere cronologic, cat si cauzal. in functie de tipul de desfasurare, actiunea poate fi continua (cronologica), atunci cand urmareste succesiunea evenimentelor, sau discontinua (intrerupta de intoarceri in timP), cand, datorita memoriei involuntare, sunt prezentate secvente decupate din cronologia fireasca a faptelor. Actiunea poate fi lineara (in proza traditionala - nuvela istorica si schita) sau construita pe mai multe planuri (in romanE). Dupa locul desfasurarii evenimentelor, ea poate fi statica (M. Sadoveanu, Hanu AncuteI) sau dinamica/cinetica (V. Alecsandri, Calatorie in Africa, C. Hogas, Pe drumuri de muntE).



Episodul este specific operelor epice si dramatice si reprezinta o actiune secundara, subordonata celei principale. Se caracterizeaza prin unitate si coerenta logice, printr-o semnificatie proprie, ce se adauga sensului general al textului. Poate avea in centru alte personaje decat cele principale sau poate revela anumite trasaturi ale personajului principal (episodul taierii salcamului din romanul Morometii de M. Preda, episodul excursiei la Odobesti din romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de C. PetrescU).



Conflictul constituie un factor important in desfasurarea actiunii epice si dramatice, vizand o ciocnire de interese intre personaje, sustinuta prin intriga, o disputa ideatica sau porniri contradictorii, total opuse, ale aceluiasi personaj. Cand rezulta din infruntare de interese intre personaje avand conceptii diferite se numeste conflict exterior (de natura istorica, sociala, politica etC), iar cand este expresia pornirilor contradictorii ale aceluiasi personaj conflictul este interior (etic, psihologic, ideologic etC).



Incipitul reprezinta formula introductiva dintr-o carte tiparita sau dintr-un manuscris antic sau medieval, care cuprindea titlul lucrarii si numele autorului" (DEX). in timp, termenul a suferit nuantari, astfel incat astazi semnifica o formula sau un fragment introductiv dintr-o opera epica, avand o anumita relevanta tematica, ideatica sau compozitionala (din lat. incipit = aici incepe").



Finalul corespunde, in economia compozitionala a textului epic, incipitului, in sensul ca reprezinta o secventa sau un episod care incheie opera, avand o anumita semnificatie pentru interpretarea acesteia. Se poate afla eventual intr-un raport de simetrie cu incipitul (inceputul si sfarsitul romanului Enigma Otiliei de G. CalinescU).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.