Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








LITERATURA IN TRANSILVANIA despre Sinteze literare





Evoluind in conditii diferite, literatura din Transilvania, reprezentata de un contingent de scriitori sporit, marcheaza, cu toate dificultatile, o evidenta etapa de afirmare. Fapt semnificativ, Transilvania nu e o insula izolata, contactele cu restul tarii intensificindu-se. Generatia lui Slavici, Iosif Vulcan, animator al Familiei, Ion Pop-Reteganul, fost redactor al Revistei ilustrate, valorificase atent fondul folcloric regional in sensul- relevarii particularitatilor etnogenetice proprii. Momentului Slavici, caracterizat prin fluxul de realism poporal", ii succede normal momentul Cosbuc, sinteza de adevar si mitologie, un clasicism aparut ca expresie a echilibrului in fata existentei. Pe aceste baze, literatura de dupa 1900 nu putea fi decit activa ; arta nu putea ignora realitatile sociale si istorice. Consecinte practice : sobrietatea, tinuta morala, energia in actiune decurg ea trasaturi ale unor oameni hotariti sa reziste. H. Samielevici, caruia modernismul ii repugna, supraevalua la inceputul secolului, Literatura de peste munti (incercari critice, 1903) dintr-un unghi de vedere pur etic. Cine rataceste in locuri mlastinoase lamurea el dupa primul razboi mondial cauta cu privirea terenul sanatos il gasisem in Ardeal, unde religia muncii insufletea pe seriilor" (Curentul nou, 1920, nr. 1). Luceafarul, revista aparuta in 1902, devine punctul de convergenta al literaturii transilvanene antebelice. La Blaj gasim, scurt timp (1906 1907), Revista politica si literara, a lui Aurel Ciato, cu colaborari de la Al. Ciura, Al. Lapedatu, Ion Agirbiceanu, M. Sadoveanu (Balta linistiI), Emil Girleanu, Ion Gorun si altii. in program se sublinia ideea de nationalitate", pornind de la un citat din N. Iorga. La Arad, unde din 1911 apare si ziarul Romanul, (organ al partidului nationaL), lua fiinta in 1916 bilunarul Pagini literare, Dati-ne lectura romaneasca" ne striga atitia eroi invalizi din spitalele de pretutindeni : de linga Riga pina in preajma Salonicului, de pe malul Rinului pina ini Mesopotamia". impreuna cu Agirbiceanu si A. Birseanu, semneaza tinerii Lucian Blaga, A. Cotrus, T. Murasanu, Ion Clopotel, cehul filoroman dr. Ioan Urban Jarnik, profesor la Universitatea din Praga.

Notorietatea lui Ion Agirbiceanu si Octavian Goga, pe plan national, e intretinuta prin colaborarea la periodice din tara libera. Scriitorii de aici, participa din 1909 (dupa constituirea Societatii scriitorilor romanI), la sezatori literare in Transilvania, in principalele centre. Turnee teatrale (de mentionat prezenta exceptionalului Ion BrezeanU) urmau concomitent aceleasi itinerarii. Se intensifica activitatea Astrei (Asociatiunea transilvana pentru literatura si cultura poporului romaN) cu sediul central la Sibiu. Secretar general in 1909 era Octavian Goga.



Luceafarul in momentul in care la Iasi se pregatea sa apara Viata romaneasca, Mihail Sadoveanu ii recomanda lui G. Ibraileanu, epistolar, sa mearga in intelegere cu Samanatorul", care are o mare influenta si peste munti". Acesta ar putea atrage dupa sine prietenia Luceafarului", revista cea mai buna de dincolo" (3 febr. 1906). Luceafarul luase fiinta la 1 iulie 1902, din initiativa tinerilor universitari romani din Budapesta" grupati in societatea literara Petru Maior". N. Iorga, care, nu de mult, tinuse in cadrul acesteia o conferinta despre Minai Viteazul, trimise inainte de aparitia publicatiei un mesaj. Citeva idei cu caracter de directiva sint reproduse in primul numar : La dumneavoastra preocuparile estetice mu trebuie sa joace rolul de capetenie si nu sinteti in asa imprejurari incit sa va consacrati artei pure. Sinteti in lupta si trebuie sa va luptati. Mai mult decit noi, trebuie sa va indreptati toate puterile pentru a va cunoaste cit mai bine si a intari astfel constiinta nationala de care atirna totul". Li se propune o literatura cu baze folclorice (tipariti poezii populare, povesti, amintiri") de aspect militant : Nu imitati, fiindca nu aduce nici un folos, nu va lasati ispititi de lucrurile ce ati cetit la altii. Scrieti de la d-voastra din tara si din sufletul romanesc de acolo". Oct. C. Taslaoanu, consecvent cu directiva formulata de N. Iorga, elogia (in nr. 5) Literatura poporala, vorbind metaforic de balaurul nedreptatii", de o incatusata Ileana Cosinzeana : Libertatea". Cunoasterea limbii si tra-ditiunilor" intra in categoria preocuparilor programatice.

Sub directia lui Al. Ciura (autor al unei cercetari critice : Eminescu si Cosbuc, note comparativE), secondat de Octavian Goga, student in filozofie, si Oct. C. Taslaoanu, principalii initiatori, de Ioan Lupas, Ioan Lapedat, Vasile E. Moldovan, Aurel P. Banutiu, si altii, bilunarul de la Budapesta se baza pe colaborari din Transilvania. De la 15 octombrie 1906, cind Luceafarul se muta la Sibiu, la viata publicatiei participa scriitori de prestigiu din toata tara.

Titlul revistei, eminescian, era simbolic, declara Octavian Goga : potrivit si inrudit cu starea noastra sufleteasca si cu constiinta noastra literara din acele vremuri" (Marturisiri. in voi. Discursuri, 1933). Apelul lui St. O. Iosif din Samanatorul, Catre tinerii poeti, reprodus partial, ca motto la articolul-program, afirma necesitatea unei literaturi active (Dar trebuie sa vina cintaretul HEI va slavi mareata Inviere"). Al. Ciura se adresa (in loc de prograM) iubitilor colegi universitari", militanti pentru afirmarea conationalilor oprimati din Transilvania. Primiti revista cu entuziasmul cu care noi i-am dat nastere ; eonsiderati-o de a voastra. Considerati-o drept A«campo-santoA» al tinerimii, unde se va sintetiza tot ce avem mai bun si mai frumos. Micile daraveri si mizerii zilnice sa ramana la o parte, in vederea idealului datator de lumina in care si tinerimea trebuie sa aiba partea ei : cultura nationala". Desi poarta in subtitlu mentiunea : revista pentru cultura, literatura si arta", nici o idee nu puncteaza programul literar. Se vorbeste de literatura in general, ca parte componenta a culturii. La Luceafarul se practica un Aufklarung evoluat, in acord cu cadrul istoric-social specific Transilvaniei nelibere. Dupa doi ani acest obiectiv e reamintit : Programul ei ramine cel din trecut, cunoscut publicului : propovaduirea culturii nationale ; si o revista care isi da sama de misiunea ei, in vremile noastre, nici nu-si poate alege alte carari de activitate" (1904, nr. 1). Izolarea paturii culte de popor il determina pe Ion Agirbiceanu sa se refere la Aparitii bolnave in societatea noastra : Sa ne cistigam bunatatea materiala, dar aceea s-o punem inca tot la fundamental cultivarii poporului nostru (). Sa facem din ea arme de aparare culturala, sa nu s-aleaga din ea fasii subtiri de matasa, pe care le zboara vintul" (1909, noiemb.).



Meritul primordial al Luceafarului e de a fi lansat pe Ion Agirbiceanu si Octavian Goga. Aproape tot ce implica timbru specific in lirica lui Goga se afla aici : Noi, Oltul, Apostolul, Dascalita, La groapa lui Laie, Casa noastra, Plugarii, Lautarul, Rugaciune, Cintece. Din o suta douzeci de titluri, citabile sint, sub diverse unghiuri, In codru, In munti, Graiul piinii, Fecunditas, De profundis, Mortua est, Gomora, Din umbra zidurilor si altele, ilustrind gama solicitarilor. Poetii din iare traduce Goga (G. Hauptmann, Ada Negri si altiI) au evidente preocupari sociale. De la Bucuresti, St. O. Iosif trimite fragmente din palidul poem istoric Din zile mari, confesiuni lirice si cintece. Alti transilvaneni, foarte zelosi, cred in cantitate. Divagatii erotice (Cintece, Intime, Rugi, PovestI) sub semnatura perseverentei Maria Cuntan depasesc in intindere productia lui Goga. Zanaria Birsan, Ecaterina Pitis, cu alte cintece si povesti, Ion Borcia, evocator de figuri mitologice, ionetist, I. U. Soricu, clasicizant si folcloric, diletantele Clau-dia Goga, Livia Rebreanu si ceilalti nu se ridica la poezie. Ritmuri diverse provin de la Anghel-Iosif, Mihail Saulescu, George Murnu, Elena Farago, de la simbolistul Al. T. Stama-tiad, de la samanatoristii G. Tutoveanu, G. Rotica, de la Aron Cotrus. Linga Cincinat Pavelescu si D. Nanu, de cincizeci de ori se intilnesc versuri de Victor Eftimiu. De simpatie speciala, ca si la Viata romaneasca, se bucura tinara Alice Calugaru, oare intre anii 1910 si 1914 publica aproape douazeci si cinci de poezii. Poeta stabilindu-se in Franta, cititorii erau informati in 1914 de Succesul unei romance. in seria din 1919-1920, Luceafarul isi ofera paginile lui Artur Enasescu (versuri si articolE), lui Ion Pillat. Lucian Blaga si V. Voiculescu.

Nu o data, la Luceafarul se ridica voci impotriva exceselor moderniste ; nu era timp pentru exhibarea tristetilor metafizice, nici pentru viziuni sumbre. Totusi optica nu e ingust-samanatorista. Desi distantat in timp, climatul de la Luceafarul are analogii etice-psihologice cu acela al gruparilor unioniste, militante, dinainte de 1859. Sub aspectul consonantei cu epoca, Goga e poetul definitoriu, profet si cetatean. In epica, prezenta statornica, din primul an, e Ion Agirbiceanu. Tipuri si realitati transilvanene din proza acestuia, uneori in perspectiva intunecata, intregesc viziunile mai generale ale lui Goga. in fond, intre monografia satului ardelean realizata de poet si proza din De la tara, in clasa culta, Doua iubiri, In intuneric, Luncusoara in paresemi (apartinind epocii LuceafaruluI) circula seva acelorasi realitati. Concomitent cu Viata romaneasca, revista de la Sibiu da impuls romanului. Povestea unei vieti din 1912 (in volum : Legea trupuluI) de Ion Agirbiceanu trece sub tacere ; alt roman, Arhanghelii (1913) marcheaza in fundamentarea speciei la noi un moment de retinut. Proza memorialistica, de notatie directa (Icoane, AmintirI) din mediile universitare si de redactie da abrudea-nul Al. Ciura, ulterior profesor la Blaj si director al ziarului Unirea. Foiletoane si comentarii publica sporadic Octavian Goga ; Horia Petra-Petrescu, Ioan Paul (stabilit la IasI), putin cunoscutul Al. Lupeanu (MeliN) nu constituie forte in epica. Prin eiteva schite (Ofilire, 1908, Rafuiala, 1909, Nevasta, 1911) se remarca Liviu Rebreanu, dupa 1910 mutat la Bucuresti, il regasim in Luceafarul postbelic cu patetica autobiografie Cuibul visurilor (1919). Substantiale schite si povestiri, nu mai putin de treizeci, apartin lui Mihail Sadoveanu. Sint pagini de revelatii rurale (Sluga, Hotul de lemne in volum : Hotul Fintina HazuluI), de atmosfera citadina (Faceri de bine Mormintul unui copiL), tablouri de natura (Privelisti din Delta), reflectii autobiografice (La paisprezece anI). Alte scrieri in proza provin de la I. Al. Brateseu-Voinesti, I. A. Bassara-bescu, D. Anghel (din ciclul FantomE), Emil Girleanu (din ciclul Din lumea celor ce nu cuvinta), Caton Theodorian, Al. Cazaban, V. Pop. Lui N. Iorga i se tiparesc cugetari (1910) ; George Murnu consemneaza impresii de Calatorii in Grecia ; E. Lovinescu vine cu Fantazii si parabole. Scriitorii virstnici sint aparitii mai mult simbolice. Din Slavici se reproduc fragmente din Mara si Manestii, Duiliu Zamfirescu trimite Scrisori romane, Vlahuta amintiri despre Eminescu.

Ca actor1 si autor de teatru, Zaharia Birsan contribuie perseverent la campania pentru teatrul romanesc dincolo de munti. Drama cu substrat istoric Se face ziua (1912) de Zaharia Birsan si Domnul notar (1914), drama sociala de Octavian Goga tin substanta realitatilor transilvanene. Prin intermediul Luceafarului se difuzeaza poemul feeric Insir-te, margarite, fragmente din Cocosul negru de Victor Eftimiu si Bestia de G. Diamandy. Simple tentative se datoresc lui Ion Agirbiceanu si E. Lovinescu. Numeroase cronici dramatice tin la curent cu spectacolele din tara. intr-un articol informat, Horia Petra-Petrescu, secretar al Societatii pentru fond de teatru, cerceteaza critic Influentele curentelor teatrale straine asupra miscarii noastre teatrale (1911).

Nici Al. Ciura, nici Oct. C. Taslauanu nu-si aroga calitatea de critici, desi scriu articole diverse. Al doilea (semnand si T. CodrU) se refera la figuri de peste munti : Cosbue, Chendi, Victor Vlad Delamarina. in seria Scrisori din Bucuresti, G. Bogdan-Duica include intre anii 1906 si 1913 relatari din actualitate si interpretari despre Alecsandri (Poetul soareluI), Alexandrescu, Cerna. Sub semnatura sa apar zeci de recenzii, in nota moderna e interesul pentru anchetele literare, una, clin 1906, privind evolutia nuvelisticii. Rasunet avu in 1910 ancheta (intretinuta opt lunI) despre poporanismul literar. Din ziarul Rampa (1912) se extrag stiri despre o ancheta in legatura cu curentele literare. Ilarie Chendi colabora intre 1910 1913 cu articole concise si recenzii despre ultimele aparitii. Cu intreruperi mari, Sextil Puscariu formuleaza caracterizari de sinteza : Nuvelisti in viata din regat (1905), Grupari literare si idei politice (1912) etc. Apar izolat articole de N. Iorga, Mihail Dragorhirescu, E. Lovinescu ; de repetate ori e deplinsa disparitia transilvanenilor Iosif si Chendi. Prin tendintele culturale, Luceafarul are analogii cu Viata romaneasca, dar relatiile cu aceasta sint de la inceput neamicale. Articolul lui Ibraileanu, Morala" in arta, din al doilea numar al Vietii romanesti (1906), deveni obiectul unei polemici care continua si in 1907. Partizan al autonomiei esteticului, Marin Simionescu-Rimniceanu deschidea in Luceafarul, in contradictie de altfel cu orientarea de ansamblu a revistei, o campanie acerba, negind oportunitatea oricarei tendinte. Precizarile lui G. Ibraileanu din ampla punere la punct Probleme literare (1906, nr. 8), sinteza de fapt a convingerilor sale, sint calificate rataciri literare". Concomitent cu replica din Luceafarul (1906, nr. 21 24), revista de la Sibiu il ataca pe Ibraileanu intr-o nota-pamflet : Critic nechemat. Simbolismul promovat de Ovid Densusianu si formula critica lovinesciana erau obiective polemice in seria din 1919. incepind cu N. Iorga, s-a spus ca Luceafarul, revista de frumoasa tinuta grafica, a fost o anexa a Samanatorului. Versuri de la Maria Cuntan, Ecaterina Pitis, Zaharia Birsan, I. U. Soricu, G. Tutoveanu, A. Mindru, G. Rotica, proze de C. Sandu-Aldea (fragmente din : Doua neamuri, Pe drumul Baraganului, Pe MargineancA), Ion Ciocirlan, Mihail Lungianu, I. C. Vissarior*, Ion Dragoslav, I. Chiru-Nanov, Ioan Adam si ceilalti au, indiscutabil, rezonante samanatoriste. Publicatia se sustrage totusi tendintelor curentului, in avantajul propriei personalitati. Neasteptata e reactia unui necunoscut, Ulpiu Traian Mihai, care vorbea de Un curent neintemeiat in literatura romaneasca (1903, nr. 14 15). St. O. Iosif ar fi exponentul unui curent sovin. Numai cu subiectele patriarhale", preciza el, nu se va ajunge departe". Mediile urbane ofera tipuri, conflicte si tablouri noi, semnificative, de unde obligatia creatorilor contemporani sa priveasca spre burghezimea moderna, in care au strabatut ideile progresului si ale culturii apusene". In numarul urmator (16 18), Al. Ciura constatasimplist, definind critica romaneasca si datoria acesteia, ca poetul popular e national iar cel cult (burgheZ) nationalist. Diferentierea de ideologia lui N. Iorga se accentueaza progresiv. Cultura autentica, afirma istoricul in Samanatorul (1903, nr. 28) nu trebuie sa se confunde cu aceea a patriotismului oficial". Dar in conceptia sa, cultura pentru popor" devine un fenomen deasupra claselor. De alta parere, Oct. C. Tas-laoanu considera ca in conditiile social-istorice burgheze, in Romania si Transilvania nelibera idealul unei culturi unitare e utopic. Se dezvolta inevitabil Doua culturi : cultura domnilor si cultura taranilor. Scoala frecventata de domnii de la sate" fiind organizata dupa pedagogiile domnesti si crescind fii de taran pentru cultura domneasca", nu aduce aproape nici un rezultat practic pentru tarani". Ar fi altfel daca intreaga cultura domneasca s-ar pune in serviciul paturei taranesti. Desigur ca aceasta ar insemna desfiintarea clasei de bogati. in acest caz am putea vorbi de cultura nationala, fiindca intelectualii, barbatii de stat, oamenii de stiinta etc. n-ar fi exploatatorii muncii taranesti, ci sprijinitorii ei. Deosebirile insusirilor intelectuale nu iar servi de baza pentru diferentierea sociala in stapini si stapiniti, ci numai pentru o impartire dreapta a muncii colective. Pina cind exista insa tendinte de pricopseala egoista, sub masca nationalismului, nu putem primi fara nici un gest de indignare declamatiunile mincinoase despre unitatea culturala ia neamului romanesc". in ultimele doua secole, situatia romanilor din Transilvania, cu o singura cultura, cea nationala taraneasca", s-a schimbat. Diferentierea in clase e in detrimentul taranimii, totusi domnii nostri din Ardeal" accepta, oa si cei din tara libera, declamatiunile" despre unitatea culturala inexistenta : o fictiune carturareasca".



Ideea de datorie a clasei culte fata de tarani, sustinuta de Viata romaneasca, e privita cu scepticism. in ipostaza de oameni de cultura, feciorii si nepotii de tarani" contribuie, in realitate, la exploatarea poporului", desi ar trebui sa fie sfatuitorii si indrumatorii, dezinteresati materialiceste, ai poporului, ajutind dezvoltarea puterilor spirituale si morale ale intregii taranimi". Dar o asemenea aspiratie e de neconceput, din punctul de vedere al domnilor", care nu au nici un interes sa se faca mucenici ai altruismului" (Luceafarul, 1908, nr. 4).

Tonul polemic e apropiat de acela al presei socialiste si Titu Maiorescu, abonat al Luceafarului, isi exprima, intr-o scrisoare catre I. A. Bassarabescu, insatisfactia. in urma articolului d-lui Taslaoanu din nr. 4 al acestui an, Doua culturi, am constatat ca revista a apucat drumul ametelii socialiste si se inspira de insuficienta culturala a unor semidocti de speta domnilor Radu Rosetti si Stere si astazi am expediat redactiei rugamintea sa nu-mi mai trimita revista". Argumentele lui Oct. C. Taslaoanu se bazeaza pe sofisme", caci ce spune de literatura romana, se aplica la toate literaturile". I. A. Bassarabescu era consiliat sa ceara stergerea numelui" de pe frontispiciul cu aratarea colaboratorilor" publicatiei. Nu e misiunea noastra sa contribuim la raspindirea urei de clasa prin confuziile unor socialisti necopti". (I. A. Bassarabescu, Lumea de ieri, 1943). Actionind in sensul sugerat de Maiorescu, prozatorul de la Ploiesti primi la 28 februarie 1908 din partea lui Oct. C. Taslaoanu un mesaj edificator. Redactorul Luceafarului isi mentinea pozitia, condamnind inca o data intelectualitatea care despoaie poporul" pentru a deveni o burghezie plutocrata". Drept concluzie : razboi civil cu nationalistii mincinosi, care se bat in piept si jupoaie taranimea".

Acolit al reactionarului Aurel C. Popovici, intervine prompt in Samanatorul (1908, nr. 2) sub titlul Rataciri primejdioase. Articolul incriminat devine un potop groaznic de credinti socialiste", intr-un pretins sistem". Aurel C. Popovici, exponent al aripei oportuniste a burgheziei romane din Transilvania, repeta, citeva luni mai tirziu, acuzatii similare. Din ziarul budapestan Lupta, comentariul Idei anarhice reapare demonstrativ in Samanatorul (1908, nr. 21). Atacat vehement, Oct. C. Taslaoanu nu are taria sa-si sustina convingerea pina la capat, raspunsul din Luceafarul (1908, nr. 11 12) secondat de alti redactori inoercind o disculpare penibila. Doi ani mai tirziu, sub semnatura Oct. C. Taslaoanu, descoperim elogiul Un invatator al neamului : Titu Maiorescu (1910, nr 5).



La Luceafarul se cultiva principiul convergentei formelor culturii. Paralel cu traducerI) din literaturile straine, se publica articole de G. Murnu, G. Bogdan-Duica, G. Oprescu si altii. Fragmente din Iliada (trad. G. MurnU), mostre din clasicii antici si moderni, traduceri din Verlaine, Maeterlinck, Gorki, din scriitorii scandinavi demonstreaza dimensiunile selectiei. In 1903 1904 aparea aproape in intregime Tragedia omului de Emeric Madach, in exceptionala versiune a lui Oc-tavian Goga. Literaturii i se asociaza interesul pentru artele plastice, muzica, arhitectura si celelalte, in sensul educatiei estetice" complete. Publicatia de la Sibiu aspira, in primul numar pe 1911, sa devina o revista la nivel apusean in toate privintele". Clasicistul G. Murnu descrie competent manu-menite antice din Roma. Reproduceri fotografice dupa capodopere ale artei universale, insotite de comentarii, alterneaza cu realizari caracteristice din pictura si sculptura romaneasca. Lui N. Grigorescu si Teodor Aman, primul cu cele mai numeroase reproduceri, ii urmeaza modernii Stefan Luchian, Octav Bancila, Th. Pallady, G. Petrascu, Iosif Iser, Camil Ressu, J. Steriade, sculptorii Branousi (cu aproape douazeci de reproducerI), D. Paciuirea, Han, Medrea, Spaethe, Storck, numerosi altii. De mentionat, in articole, receptivitatea pentru arta modernilor, in 1912 se vorbea despre pictorii futuristi. Compozitorii Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, Augustin Bena si altii publica, la rindul lor, lucrari muzicale. Numere intregi sint axate pe o personalitate literara sau artistica : Vlahuta, Cosbuc, diversi prozatori moderni, pictorul Grigorescu.

Izbucnind razboiul, Luceafartl isi inceta aparitia la 15 august 1914, exact cu doi ani inaintea Vietii romanesti. Prin diversitatea preocuparilor, Luceafarul a constituit in Transilvania nelibera de la inceputul secolului o prezenta culturala pe care nici o alta publicatie n-o egaleaza. A contribuit substantial, in ciuda oscilatiilor ideologice, la unificarea limbii literare, la invigorarea constiintei nationale si prin aceasta la lupta pentru eliberare de sub dominatia austro-ungara.

Dupa razboi, intr-o noua serie (ian. 1919 mai 1920), Luceafarul reaparu la Bucuresti, sub conducerea lui Oct. C.



Taslaoanu, care anunta ca programul ramine neschimbat" :. Arta si literatura va reprezenta, ca si in trecut, conceptia nationala (). Credem ca epoca imitatiilor ieftine si a im-, portatiilor din strainatate trebuie inlocuita cu o productie nationala". Revista nu reprezinta o grupare, colaborarile venind la intamplare, de la O. Goga, I. Agirbiceamu, L. Rebreanu,. I. Lupas, G. Bogdan-Duica, Gala Galaction, Lucian Blaga, Ion Pillat, Al. T. Stamatiad, N. Davidescu, C. Ardeleanu, Victor Ion Popa, V. Voiculescu, I. C. Vissarion, G. Rraescu, Tudor Vianu. in anii 1941 1944, o alta serie a Luceafarului, la Sibiu, e condusa de un comitet de redactie format din Victor Papi-lian, D. D. Rosea, Olimpiu Eoitos, Mihai Beniuc si Grigore Popa.

REFERINTE : Sextil Puscariu, Cinci ani de miscare literara, (1902 1906), Buc, Minerva", 1909; Oct. C. Taslaoanu, Informatii lite~. iare si culturale, 1903 1910, Sibiu, 1910; N. Iorga, O lupta literara, lol. 1-11, Valenii de Munte, 1914, 1916 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. I., Evolutia ideologiei literare, Buc, Ed. Ancora", 1926; Oct. C. Taslaoanu, amintiri de la Luceafarul". 1936:: Amintiri despre Octavian Goga, 1939; Grigore Popa, Drumul ..Lucea^ tarului" drumul biruintei, in Luceafarul, an. II, 1942, nr. 2. iulie-aug. ,;a-  Oct. C. Taslaoanu, Ce a urmarit Luceafarul", in Luceafarul, an. II, 1942, nr. 2, iulie-aug.; Aurel P. Banut, Luceafarul in 1902, in Luceafarul, an. II, 1942, nr. 2, iulie-aug. ; Vasile Netea, De la Petru Maior la; Octavian Goga, Studii si evocari istorice, Buc, 1944 (Cap. La patru decenii de la ivirea Luceafarului") ; D. Micu, Literatura romana la in,-, ceputul secolului al XX-lea, Buc, E.P.L., 1964.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.