Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




STADIUL LUPTEI DE IDEI despre Sinteze literare





Citiva ani dupa 1900, continua zgomotul polemicii" dintre Titu Maiorescu si C. Dobrogeanu-Gherea, sub semnul careia, scrie E. Lovinescu s-a desteptat la viata literara" generatia nascuta pe la 1880 (Revizuiri literare, Flacara 1915, nr. 3). Prin 1905 1906, maiorescienii, Mihail Drago-mirescu, ulterior un scriitor de prestigiu, Duiliu Zamfirescu, se angajau intr-un nou dialog polemic cu sustinatorii tendintei in arta. Conceptul de tendinta, teoretizat de Gherea, e deviat de N. Iorga de la social catre etnic si etic. Teoretician al unui nou clasicism, legat de consolidarea micii burghezii, H. Sanielevici se pronunta de pe alta baricada decit N. Iorga pentru tendinta etica. G. Ibraileanu vehiculeaza ideea de tendinta sociala aproape in modul lui Gherea, adaptind-o insa ideologiei poporaniste, liberalismului burghez in general. De pe pozitii diferite, N. Iorga, la Samanatorul si alte publicatii, G. Ibraileanu la Viata romaneasca militeaza pentru o literatura cu specific national, formula cu inteles deosebit la cei doi ideologi. Dupa 1905, Viata noua a lui Ovid Densu-sianu, paralel cu alte reviste simboliste, combate pentru poezia noua". La Convorbiri critice (1907 1910) Mihail Drago-mirescu reactioneaza, in numele autonomiei esteticului, res-pingind directiile reprezentate de samanatorism si poporanism.

Criteriile de apreciere propuse de N. Iorga sint extra-estetice, operele contemporanilor fiind acceptate in masura in care exercita tendinte morale si sanatoase, opuse insanitatilor" moderne. La polul celalalt, M. Dragomirescu duce teza autonomiei esteticului pina la ultimele consecinte. Pe o pozitie particulara se plaseaza treptat G. Ibraileanu, criticul Vietii romanesti tinzind spre o critica completa", prin interpretarea frumosului dupa criterii multiple, interferente. Ilarie Chendi ironizeaza ideea unei critici stiintifice, rezervele fiind ferme. Ibraileanu, preocupat de adevar" ca expresie, se considera un om de stiinta, care-si asociaza rezultatele altor discipline in vederea explicarii complete a operei de arta. Pentru interpretarea frumosului in cauzalitatea si finalitatea lui, criticul iesean pleaca de la social, coordonatele urmarite fiind realismul si originalitatea. Samanatoristii pornesc de la suprastructura (morala, religia, traditiA), raminind in sfera unu* impresionism sui-qeneris.

Se cultiva pe scara larga foiletonul critic si articolul scurt pe marginea scrierilor literare curente, nu numai de catre Ilarie Chendi, Ion Trivale, E. Lovinescu. La Convorbiri critice, Mihail Dragomirescu practica o teribila critica sectara, consacrind articole in serie colaboratorilor apropiati. Un maestru al articolului scurt, cu formulari ingenioase destinate sa rezume un destin sau o atitudine, e N. Iorga.

Relevind necesitatea aprofundarii critice, Ilarie Chendi lanseaza un apel simptomatic : Dati-ne monografiile scriitorilor nostri !

   ". Caci o istorie literara fara monografii, in care mai intii marii nostri barbati sint fixati in complete amanunte si prezentati in adevarata lor personalitate, nu se poate inchipui". Pe linga articole, polemici si recenzii, G. Ibraileanu si N. Iorga elaboreaza lucrari ample, concretizate in volume de istorie literara. De mentionat, de asemenea, studii de sinteza, de tipul Spiritul critic in cultura romaneasca (1909).

De remarcat participarea la dialogul critic din epoca a unor personalitati care vin spre acest domeniu oarecum ..din afara" : N. Iorga (istoriC), Ovid Densusianu (lingvistica) ; se aventureaza in critica S. Mehedinti (geograF). Criticii ideologi", protagonisti de directii, sint urmati, in cadrul revistelor, de sustinatori din generatii diverse. La Samanatorul si in publicatiile samanatoriste, I. Chendi, I. Scurtu, Sextil Pusca-nu Ať. Tomescu, C. S. Fagetel exprima ideile lui N. Iorga. La Viata romaneasca, sub influenta lui G. Ibraileanu stau Izabela Sadoveanu, Octav Botez, ocazional G. Topirceanu. La Viata noua, Ovid Densusianu, promotor al unei literaturi care sa exprime duhul veacului", e secondat de Pompiliu Paltanea, D. Caracostea, P. V. Hanes, N. Davidescu si altii. Nici Mihail Dragomirescu nu e un izolat. La Convorbiri critice se bucura de atentie Ion Trivale, Scarlat Struteanu, Constanta Marinescu si E. Lovinescu. Flacara se bazeaza pe colaborarea criticilor tineri, E. Lovinescu, C. Sp. Hasnas, mai rar N. I. Apostolescu. Dintre criticif care se vor afirma plenar dupa razboi, E. Lovinescu e cel mai important. Punctele de vedere despre metoda impresionista, expuse in Convorbiri critice, si bilantul Zece ani de critica din Flacara, privind la propria-i activitate, ilustreaza un profil capabil de constructie, creator de idei. ii apar inainte de razboi : Pasi pe nisip (voi. I, 1906), patru volume de Critice, o monografie Negruzzi si altele.

Sint putine studiile de literatura comparata, cele citabile oglindind in special relatiile literare romano-franceze. Pompiliu Eliade (1870 1914), normalian" la Paris, elev al lui Brunetiore (doctor cu teza De l Influence franqaise sur l es-prit public en RoumaniE) supraevalueaza sistematic influentele externe. De mentionat un studiu util : Grigore Alexandrescu et ses maitres francais, publicat in La Revue des aeux mon-des (1904). Minimalizind rolul factorului receptor, N. I. Apostolescu (1876 1918), profesor la Pitesti, adorda L In-fluenve des romantiques francais sur la poesie roumaine (1909). Foarte informate, in general cu un echilibrat simt al valorilor, sint contributiile lui Charles Drouhet (1879 1940) : O fata tinara pe patul mortii (1913), Modele franceze ale teatrului lui Alecsandri (1914), Alecsandri poet liric si romanticii francezi (1914). in acest timp, italianul Ramiro Ortiz, filoro-man, amic al lui Cosbuc, studia, printre altele, relatiile poetilor Vacaresti cu lirica italiana : Primi contatti fra Italia e Romania, Metastasio e i poeti Vacaresti (1914).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.