Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




STADIUL LUPTEI DE IDEI despre Sinteze literare



Citiva ani dupa 1900, continua zgomotul polemicii" dintre Titu Maiorescu si C. Dobrogeanu-Gherea, sub semnul careia, scrie E. Lovinescu s-a desteptat la viata literara" generatia nascuta pe la 1880 (Revizuiri literare, Flacara 1915, nr. 3). Prin 1905 1906, maiorescienii, Mihail Drago-mirescu, ulterior un scriitor de prestigiu, Duiliu Zamfirescu, se angajau intr-un nou dialog polemic cu sustinatorii tendintei in arta. Conceptul de tendinta, teoretizat de Gherea, e deviat de N. Iorga de la social catre etnic si etic. Teoretician al unui nou clasicism, legat de consolidarea micii burghezii, H. Sanielevici se pronunta de pe alta baricada decit N. Iorga pentru tendinta etica. G. Ibraileanu vehiculeaza ideea de tendinta sociala aproape in modul lui Gherea, adaptind-o insa ideologiei poporaniste, liberalismului burghez in general. De pe pozitii diferite, N. Iorga, la Samanatorul si alte publicatii, G. Ibraileanu la Viata romaneasca militeaza pentru o literatura cu specific national, formula cu inteles deosebit la cei doi ideologi. Dupa 1905, Viata noua a lui Ovid Densu-sianu, paralel cu alte reviste simboliste, combate pentru poezia noua". La Convorbiri critice (1907 1910) Mihail Drago-mirescu reactioneaza, in numele autonomiei esteticului, res-pingind directiile reprezentate de samanatorism si poporanism.

Criteriile de apreciere propuse de N. Iorga sint extra-estetice, operele contemporanilor fiind acceptate in masura in care exercita tendinte morale si sanatoase, opuse insanitatilor" moderne. La polul celalalt, M. Dragomirescu duce teza autonomiei esteticului pina la ultimele consecinte. Pe o pozitie particulara se plaseaza treptat G. Ibraileanu, criticul Vietii romanesti tinzind spre o critica completa", prin interpretarea frumosului dupa criterii multiple, interferente. Ilarie Chendi ironizeaza ideea unei critici stiintifice, rezervele fiind ferme. Ibraileanu, preocupat de adevar" ca expresie, se considera un om de stiinta, care-si asociaza rezultatele altor discipline in vederea explicarii complete a operei de arta. Pentru interpretarea frumosului in cauzalitatea si finalitatea lui, criticul iesean pleaca de la social, coordonatele urmarite fiind realismul si originalitatea. Samanatoristii pornesc de la suprastructura (morala, religia, traditiA), raminind in sfera unu* impresionism sui-qeneris.



Se cultiva pe scara larga foiletonul critic si articolul scurt pe marginea scrierilor literare curente, nu numai de catre Ilarie Chendi, Ion Trivale, E. Lovinescu. La Convorbiri critice, Mihail Dragomirescu practica o teribila critica sectara, consacrind articole in serie colaboratorilor apropiati. Un maestru al articolului scurt, cu formulari ingenioase destinate sa rezume un destin sau o atitudine, e N. Iorga.

Relevind necesitatea aprofundarii critice, Ilarie Chendi lanseaza un apel simptomatic : Dati-ne monografiile scriitorilor nostri !

   ". Caci o istorie literara fara monografii, in care mai intii marii nostri barbati sint fixati in complete amanunte si prezentati in adevarata lor personalitate, nu se poate inchipui". Pe linga articole, polemici si recenzii, G. Ibraileanu si N. Iorga elaboreaza lucrari ample, concretizate in volume de istorie literara. De mentionat, de asemenea, studii de sinteza, de tipul Spiritul critic in cultura romaneasca (1909).

De remarcat participarea la dialogul critic din epoca a unor personalitati care vin spre acest domeniu oarecum ..din afara" : N. Iorga (istoriC), Ovid Densusianu (lingvistica) ; se aventureaza in critica S. Mehedinti (geograF). Criticii ideologi", protagonisti de directii, sint urmati, in cadrul revistelor, de sustinatori din generatii diverse. La Samanatorul si in publicatiile samanatoriste, I. Chendi, I. Scurtu, Sextil Pusca-nu Ať. Tomescu, C. S. Fagetel exprima ideile lui N. Iorga. La Viata romaneasca, sub influenta lui G. Ibraileanu stau Izabela Sadoveanu, Octav Botez, ocazional G. Topirceanu. La Viata noua, Ovid Densusianu, promotor al unei literaturi care sa exprime duhul veacului", e secondat de Pompiliu Paltanea, D. Caracostea, P. V. Hanes, N. Davidescu si altii. Nici Mihail Dragomirescu nu e un izolat. La Convorbiri critice se bucura de atentie Ion Trivale, Scarlat Struteanu, Constanta Marinescu si E. Lovinescu. Flacara se bazeaza pe colaborarea criticilor tineri, E. Lovinescu, C. Sp. Hasnas, mai rar N. I. Apostolescu. Dintre criticif care se vor afirma plenar dupa razboi, E. Lovinescu e cel mai important. Punctele de vedere despre metoda impresionista, expuse in Convorbiri critice, si bilantul Zece ani de critica din Flacara, privind la propria-i activitate, ilustreaza un profil capabil de constructie, creator de idei. ii apar inainte de razboi : Pasi pe nisip (voi. I, 1906), patru volume de Critice, o monografie Negruzzi si altele.



Sint putine studiile de literatura comparata, cele citabile oglindind in special relatiile literare romano-franceze. Pompiliu Eliade (1870 1914), normalian" la Paris, elev al lui Brunetiore (doctor cu teza De l Influence franqaise sur l es-prit public en RoumaniE) supraevalueaza sistematic influentele externe. De mentionat un studiu util : Grigore Alexandrescu et ses maitres francais, publicat in La Revue des aeux mon-des (1904). Minimalizind rolul factorului receptor, N. I. Apostolescu (1876 1918), profesor la Pitesti, adorda L In-fluenve des romantiques francais sur la poesie roumaine (1909). Foarte informate, in general cu un echilibrat simt al valorilor, sint contributiile lui Charles Drouhet (1879 1940) : O fata tinara pe patul mortii (1913), Modele franceze ale teatrului lui Alecsandri (1914), Alecsandri poet liric si romanticii francezi (1914). in acest timp, italianul Ramiro Ortiz, filoro-man, amic al lui Cosbuc, studia, printre altele, relatiile poetilor Vacaresti cu lirica italiana : Primi contatti fra Italia e Romania, Metastasio e i poeti Vacaresti (1914).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.