Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








ILUMINISMUL ROMANESC despre Sinteze literare





Iluminismul - curent cultural

Iluminismul = luminism sau secolul luminilor

Lumina = cultura, cunostinte

Curentul iluminist caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVIII-lea, punand accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, pe ridicarea popoarelor prin cultura (prin iluminarE).

Trasaturi:

» Promoveaza rationalismul si materialismul

» Are caracter laic, anticlerical, antifeudal, antidespotic

» Combate fanatismul si dogmele

» Impune egalitatea intre oameni, libertatea

» Sustine emanciparea maselor prin cultura

» Raspandeste cultura prin scoli, asezaminte culturale si lucrari de popularizare

Reprezentanti si lucrari definitorii:

- » Jonathan Swift {Calatoriile lui GulliveR)

» C. L. Montesquieu {ScrisoripersanE)

*s » Voltaire {CandidE) i » J. J. Rousseau {Emil sau despre educatiE)

!

    » G. E. Lessing {LaokooN) s.a.

Conceptiile iluministe in domeniul social si politic au influentat Revolutia Franceza. Trasaturile iluministe vor fi preluate in mare parte si in modalitati orientate catre realismul secolului al XlX-lea.

Iluminismul a propulsat din plin cercetarea stiintifica si procesul culturalizarii maselor.



Iluminismul romanesc

Patrunderea la noi a ideilor iluministe a fost intarziata atat de dominatia straina, cat si de feudalismul autohton. Carturarii nostri de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XlX-lea s-au format sub influenta scolilor Vienei si Romei (cei din TransilvaniA) si gratie lecturilor din rationalistii francezi si, in primul rand, celebrei Enciclopedii ingrijite de Diderot si D Alembert (cei din Tara Romaneasca si MoldovA). Ei au reusit destul de greu sa se emancipeze", sustinand un iluminism original romanesc. Totusi au existat multiple semne" ale acestei originalitati. in Tarile Romane, influentele europene au fost extrem de puternice. Chesani Ramniceanu si Leon Ghenca au pornit de la Enciclopedia franceza spre a impune unele conceptii iluministe cu aplicatii autohtone. Primul s-a realizat ca filosof al istoriei; celalalt a incurajat introducerea limbii romane in scoli si a militat pentru raspandirea culturii.

Tendinte iluministe au avut, de fapt, scriitorii care au pus bazele culturii si literaturii romane: Vacarestii, C. Conachi, Dinicu Golescu, I. H. Radulescu, Gh. Asachi s.a.



Scoala Ardeleana

Definire, calitati, reprezentanti; principiul de baza

Un loc aparte ocupa situatia din Transilvania, unde tanara burghezie romaneasca, mai dezvoltata datorita deschiderii catre Occident, a propus un iluminism in acelasi timp politic si social, patriotic si national, cultural si etic - deci un iluminism original fata de tot ce realiza Europa si lumea.

Punctul de plecare al atitudinii iluminismului transilvanean era injustitia mai vechiului Unio trium nationum (1437), care frustra romanii din Ardeal de drepturi fata de asa-numitele nationalitati privilegiate. Contra acestei nedreptati se ridica o adevarata miscare ideologica, politica, nationala si socio-culturala denumita sugestiv Scoala Ardeleana, care militeaza in primul rand pentru castigarea drepturilor romanilor din Transilvania si -in continuare - pentru iluminarea" poporului prin cultura, sub permanentul indemn al antifeudalismului si rationalismului.

Programul politic esential i-a fost Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae (1791) in care se solicitau drepturi egale pentru romani pe baza unor documente istorice care atestau vechimea si continuitatea lor in teritoriu.

Scoala Ardeleana a inclus practic toti ideologii si oamenii de cultura ai timpului luminilor" transilvane. Dar corifeii au fost, fara nici o indoiala, S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior, I. Budai-Deleanu.

Principiile si ideile reprezentantilor Scolii Ardelene se regasesc in lucrari istorice, lingvistice si de cultura generala. Principiul de baza este - fara indoiala - credinta in originea si continuitatea romanilor in teritoriu, alaturi de increderea in natiune si in cultul libertatii umane in pofida dictaturii de orice tip (de la dezumanizare si pana la injosirea nationala).



Continutul umanist al iluminismului Scolii Ardelene



Un atare principiu de exceptie si-a gasit sustinerea in idei care au consemnat o autentica batalie stiintifica. Combatand adversarii romanilor in Transilvania, reprezentantii Scolii Ardelene au preluat argumente ale predecesorilor lor. M. Costin si D. Cantemir sunt citati la loc de frunte, adaugandu-li-se argumentari moderne. Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior utilizeaza descrieri istorice pentru a demonstra suprematia originii poporului roman fata cu celorlalte nationalitati. Dar, filosofi iluministi fiind, ei nu forteaza nota, ci sustin doar impunerea egalitatii in drepturi (conform conceptiei lui S. Micu - de exemplu - ca toate natiile firesti se cuprind in marea natie a neamului omenesc").

Dreptul natural, legea firii devin la corifeii Scolii Ardelene principii care ar trebui sa guverneze intelegerea dintre oameni, natiuni si popoare.

Se poate afirma cu precizie ca Scoala Ardeleana a contribuit pe deplin la afirmarea constiintei nationale. Nu se omite exagerarea sa in deschiderea purismului, dar aceasta trebuie inteleasa tot ca o tendinta patriotica. Reprezentantii sai au dorit sa demonstreaze nobletea" romanilor si au ajuns sa nege alte elemente care ar fi putut (conform conceptiei loR) sa strice o atare noblete (elemente nelatinestI).





Directiile miscarii in ansamblu, Scoala Ardeleana cunoaste doua directii fundamentale - una pronuntat iluminista si alta erudita. De la primul nivel, se urmarea emanciparea poporului si mai ales a taranilor prin dezvoltarea culturii si popularizarea stiintei. Erudismul Scolii Ardelene se refera la multimea tratatelor de istorie si de lingvistica. Dorind sa demonstreze latinitatea limbii si poporului roman, reprezentantii sai fac trecerea de la cronica la istoria autentica, realizeaza o prima cercetare autentica a limbii romane {Elementa linguae daco-romanae sive valachicaE) si un dictionar {Lexiconul de la BudD). Argumentele latinitatii sunt stiintifice si multiple: istorice, filologice si demografice. in planul limbii, se pune problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, se impune cerinta fixarii normelor gramaticale, se sustine imbogatirea vocabularului prin neologisme.

De fapt, Scoala Ardeleana reprezinta cea dintai etapa de modernizare a culturii noastre si se inscrie pe deplin in fluxul iluminismului european.



Literatura beletristica a Scolii Ardelene



Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil in literatura si nu in zadar Ion Budai-Deleanu este numit primul poet roman de talie europeana. Opera literara fundamentala a acestuia este Tiganiada (a mai realizat si poemul Trei vitejI), sinteza artistica a ideilor iluministe, prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, de fapt singura noastra epopee realizata. v in perioada in care cultura romana nu prezenta nici un alt text literar notabil

(inceputul secolului al XlX-leA), Budai-Deleanu propune o lucrare masiva in versuri (circa 5.000) si nu de calitate indoielnica. Prin urmare, el este deodata un deschizator de drumuri si un varf de lance" in literatura. Din pacate, opera a disparut curand pentru aproape 100 de ani, neputand influenta in nici un fel debutul literaturii noastre artistice.

Tiganiada este supranumita de autorul sau Poemation eroi-comico-satiric" (alcatuit de Leonachi Dianeu") deoarece epopeea imbina perfect fluxul luptelor eroice conduse de Vlad Tepes cu comicariile" tiganilor adunati de acesta in tabara si cu satira necrutatoare adresata boierimii tradatoare de neam, tiraniei feudale si bisericii lipsite de credinta. in cele doua parti introductive ale operei (Prolog" si Epistolie inchinatoare catre Mitru Petre"), Budai-Deleanu prezinta modelul urmat (Homer - cu a sa Batalie dintre soareci si broastE) si se plange de saracia limbii la acea ora - o mare piedica in realizarea respectivei lucrari.

Tratata in 12 canturi si un epilog, Tiganiada urmareste derularea unei actiuni de proportii pe doua planuri esentiale: in plan terestru, urmarim actiunile lui Tepes si ale eroilor sai, parada" tiganilor, intamplarile acestora in tabara; in plan fantastic, luptele dintre romani si turci primesc replica in conflictele dintre sfinti si draci (ca si in Iliada lui Homer, numai ca la un nivel romanizat"), , iar calatoria lui Parpangel in rai si in iad in cautarea Romicai, iubita sa furata de Satana - aminteste cumva de demersul dantesc din Infernul si Paradisul.



Actiunea propriu-zisa a epopeii este aparent simpla: Vlad Tepes se pregateste de razboi cu turcii si ordona adunarea tuturor tiganilor intr-o mare tabara, ca sa nu-1 tradeze si ca sa-i aiba stransi in caz de necesitate pe front. Intervin mai multe actiuni complementare (rapirea Romicai, cautarile disperate ale lui Parpangel, uneltirile" dracilor si ale sfintilor, plimbarile" arhanghelului Mihail si ale sfantului Spiridon prin lacasurile divine, disputele din tabara tiganilor etC). in luptele cu turcii, Tepes invinge, dar tradarea boiereasca il obliga sa plece in exil. Efortul sau de conducator este preluat de simbolicul Romandor, caruia ostasii ii cer sa-i duca au la libertate, au la moarte", formuland expresia unui mesaj sublim: romanii nu pot suporta in nici un mod impilare.

Deosebita in continut, epopeea este uluitoare in forma artistica, pentru momentul national respectiv. Precedate de argumente" sinteze, cele 12 canturi deruleaza un flux care se vrea continuu. Versurile fluente preiau ceva din dulceata creatiilor populare, iar numele personajelor sunt de-a dreptul simbolice: Slobozan, Baroreu, Romandor, Angineanu, Romica etc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.