Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





Motiv, tema, idei in opera literara despre Sinteze literare





Cum se stie, orice stiinta dispune de concepte speciale cu care opereaza in procesul aprofundarii obiectului cunoasterii sale. Disciplina care se ocupa cu studiul literaturii, cu toate ramurile ei (istoria, teoria, critica literara), nu face exceptie de la aceasta regula, folosind o mare bogatie de termeni de specialitate, pentru a numi componentele unui aparat notional foarte complex, absolut indispensabil analizei, explicarii si valorizarii fenomenului literar.

Printre notiunile fundamentale care couceptualizeaza aspecte esentiale ale structurii operei literare sunt si acelea pe care le numim cu termenii motiv, tema si idee poetica. Sa vedem, succint, ce trebuie sa intelegem prin termenii mentionati, avand in vedere frecventa lor utilizare in practica receptarii textelor literare (in scoala si in afara eI) si unele mutatii teoretice survenite in definirea lor.



Definitii

De la inceput, se impune constatarea ca definirea esentei notiunilor corespunzatoare termenilor in discutie difera, intr-o anumita masura, de la o orientare teoretica la alta, fapt care ar putea deruta. Cu toate acestea, intre diversele puncte de vedere se pot identifica elemente comune sau complementare.

Motivul (fr. motif, it., motivo, germ. MotiV) are, in literatura, mai multe acceptiuni, si anume : 1. cauza a unei decizii sau actiuni volitionale a unui personaj" ; 2. cauza care a determinat scriitorul sa abordeze un anumit subiect" ; 3. element component al unei opere literare" (Dictionar de termeni literari, coord. Al. Sandulescu, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1976, p. 284). Cuvantul este preluat din terminologia artelor plastice si a muzicii, unde numeste o parte a subiectului compozitiei plastice sau muzicale, desemnand o idee cu forma definitiva, care prezinta sens vizual sau melodic. Pe noi ne intereseaza, aici, motivul ca parte componenta a operei literare. Considerat ca atare, retinem, in esenta, o definire traditionala si una moderna (structuralist-semiotica). in sensul traditional al termenului, motivul este un element cu grad de generalitate, care se repeta in diferite momente ale aceleiasi opere sau in creatii diferite, acumuland de fiecare data noi sensuri. Asemenea elemente intalnim, spre exemplu, in creatia eminesciana: codrul, teiul, lacul, luna, marea, cornul, somnul, visul s.a. in abordarea analitica structuralist-semiotica a operei, motivul este cea mai mica unitate semnificativa a textului (cel mai bun spatiu in care se poate observa un sens" - Roland Barthes; cea mai mica particula a materiei tematice" -Boris Tomasevski; fiecare cuvant din interiorul propozitiei poate constitui un motiv deosebit - PropP). Decupand, spre exemplu, textul poeziei Amurg violet de George Bacovia in unitati inteligibile din ce in ce mai mici, obtinem un numar de propozitii.

apoi un numar de sintagme si de cuvinte: Amurg de toamna violet/ Doi plopi, in fund, apar in siluete -/ Apostoli in odajdii violete -/ Orasul tot e violet./ Amurg de toamna violet/ Pe drum e-o lume lenesa, cocheta; / Multimea toata pare violeta,/ Orasul tot e violet./ Amurg de toamna violet/ Din turn, pe camp, vad voievozi cu plete;/ Strabunii trec in palcuri violete,/ Orasul tot e violet". Una din unitatile sintagmatice semnificative care se repeta, simetric, la inceputul fiecarei strofe, este Amurg de toamna violet", alcatuita din trei cuvinte din acelasi camp semantic (amurg, toamna, violeT), fiecare cuvant constituind - daca ne e permisa expresia - cate un micro-motiv, adica mici unitati de sens, care vor reliefa, impreuna cu alte cuvinte ale contextului, motivul principal al poeziei. Motivul si cuvantul merg paralel (precizeaza si Leo Spitzer, unul din reprezentantii de seama ai stilisticii secolului nostrU); din cuvintele preferate de catre un poet pot fi deduse motivele sale predilecte si invers (L. Spitzer, Stilistica e linguistica", in Critica stilistica e storia del linguaggio, Bari, 1954, p. 36, apud Sanda Golopentia-Eretescu, Reliefarea motivului in poezia lui G. Bacovia", in Studii de poetica si stilistica, E.P.L., Bucuresti, 1966, p. 251). Exemplul din Bacovia ni se pare potrivit pentru a remarca elementele de convergenta, de complementaritate existente intre conceptia clasica si cea moderna, privind notiunea de motiv literar si, vom vedea, aceea de tema. Cuvintele amurg, toamna, violet (cum spuneam, din acelasi camp semantiC), cele mai mici unitati inteligibile, deci motive, in viziune structuralist-semiotica, datorita semantismului lor interferent, sunt asociate intr-o sintagma unitara-semantic: Amurg de toamna violet". Aceasta sintagma, repetandu-se in diferite momente ale textului bacovian, impune, impreuna cu alte constructii, precum Orasul tot e violet", o stare lirica generalizatoare: insingurarea (depresiva), ca motiv literar, in sensul traditional al termenului. Deosebirile dintre cele doua moduri de a intelege motivul nu sunt chiar atat de fundamentale, cum credea Boris Tomasevski, care singur ajungea de altfel la constatarea ca multe din motivele poeticii comparative isi pastreaza insemnatatea lor de motive si in poetica teoretica" (B. Tomasevski, Teoria literaturii. Poetica, Univers, Bucuresti, 1973, p. 255).

Motivele literare pot fi explicite (numite printr-un cuvant, o sintagma, o propozitie, un personaJ), cum e motivul mioarei nazdravane din Miorita, sau implicite (sugerate de imaginile poetice, ca in Buna Vestire de Tudor ArghezI); centrale (care, atunci cand se repeta insistent, apar ca laitmotive, cum este cel ilustrat de versul Veniti: privighetoarea canta, si liliacul e-nflorit", din poezia Noaptea de mai de Al. MacedonskI) si secundare (de exemplu, motivul fantanii, din balada Mesterul Manole, sau motivul maicutei batrane, din MioritA). De subliniat faptul ca motivul literar, ca element al structurii artistice, are o functie estetico-poetica, contribuind deci la motivarea artistica a elementelor constitutive ale intregului, ale sistemului integrator pe care il constituie opera. Cand motivul este conceput ca sinteza a unui datum existential, a unei experiente de viata, se da cale libera interpretarilor extralite-rare, putand fi cercetat ca element extraestetic, cum au procedat, de exemplu, Jung (ca arhetipurI), Bachelard (ca elemente materiale ale imaginatieI), Frye (drept cicluri ale naturiI), Durand (ca miturI). Avand in vedere acest fapt, se constata ca motivele literare capata note particulare in functie de gen, specie, curent literar, unul si acelasi motiv putand circula de la un gen la altul, de la un curent la altul. Cel care le confera nota inconfundabila este creatorul. Motivul Zburatorului, de pilda, se intalneste in creatii literare romanesti diverse ca specie si viziune artistica (I. Heliade Radulescu, M. Eminescu, T. Arghezi s.a.), la fel, motivul carpe diem (traieste clipa"), in cunoscuta Oda I a lui Horatius, in Faust de Goethe, Lacul de Lamartine s.a.), exemplele putand continua.

Tema (fr. theme, lat. lit. thema, gr. thema, subiect" de discutie, de tratat intr-o lucrarE) constituie un alt element structural al operei literare, aflat intr-o indestructibila relatie functionala cu motivul. in acceptiune traditionala, prin tema se intelege un aspect dintre cele mai generale ale realitatii surprinse artistic in opera literara, cum ar fi: natura, dragostea, destinul, geniul, patriotismul, razboiul, avaritia etc. in acest sens, numarul temelor apare ca limitat, aceleasi teme intalnindu-se in intreaga literatura. in acceptiune moderna, tema reprezinta o schema foarte generala spre care conduc situatiile si motivele dintr-o opera sau din mai multe si care primeste, in fiecare opera, o culoare si o interpretare particulare (B. Tomasevski, op. cit., p. 251). Conceptul de tema, spune Tomasevski, este unul de insumare, de unificare a materialului lexical al lucrarii" (p. 254); Motivele se coreleaza intre ele, constituind tesatura tematica a lucrarii" (p. 255). Utila atat din punct de vedere teoretic, cat si aplicativ este distinctia operata de Tomasevski intre fabula si subiect: Fabula este totalitatea motivelor in legatura lor cu logica temporal-cauzala, iar subiectul -totalitatea acelorasi motive in aceeasi succesiune si legatura in care sunt date in lucrare" (p. 255). Asadar, motivul este, in aceasta acceptiune, cea mai mica unitate semnificativa a textului, iat tema reprezinta unitatea semantica a diverselor elemente ale operei, care are un anumit grad de generalitate. Sa retinem ca motivul, in cadrul sistemului operei, reprezinta un instrument de reliefare a temei. Astfel, motivele Amurg de toamna violet" si Orasul tot e violet", din citata poezie a lui Bacovia, reiterate, sugereaza si pun in relief tema: o ipostaza a naturii intr-un anumit moment -toamna. Sau, in Miorita, motive precum complotul, mioara nazdravana, testamentul, maicuta batrana si celelalte pun in evidenta tema mortii.

Atunci cand se au in vedere relatiile intrinseci ale temei cu celelalte elemente componene ale operei, analiza se inscrie in limitele investigatiilor estetico-poetice {intrinseca), iar atunci cand se urmareste circulatia temelor in literatura, cercetarea devine de tip comparatist-tematologic {extrinseca), deopotriva indreptatita, ca toate celelalte demersuri aplicate fenomenului literar.

Ideea poetica (fr. idee, lat. lit. ideA) este un termen al carui inteles a suferit mutatii in timp, incepand cu acceptiunea neoplatoniciana (Plotin si, mai apoi, Marsilio FicinO) de obiectivare a Ideii transcendente pe plan poetic, continuand cu aceea de subiectivizare, de reprezentare interioara a existentei, de mai tarziu si, in fine, cu nuantarile din ultima vreme ale teoriei literare moderne. Astazi, continua sa se foloseasca termenul in sensul de conceptie de baza care modeleaza atitudinea scriitorului fata de tema abordata, ceea ce, dupa opinia noastra, vizeaza, numai un aspect al procesului comunicarii literar-artistice, si anume doar relatia autor-opera, neglijand celelalte aspecte, precum relatia opera-cititor, contextul creatiei, contextul receptarii. Teoria receptarii (Hans Robert JausS), relativ recenta, prin revitalizarea unor opinii mai vechi, subliniaza faptul ca opera literara este receptata de fiecare cititor in felul sau, potrivit propriului orizont de asteptare (sensibilitate, disponibilitati imaginativ-reflexive, experienta de viata, cultura s.a.). Opera insasi, ne atrage atentia Umberto Eco, prin specificul structurii sale (compozitie, limbaj etC), are calitatea de a fi deschisa multiplelor interpretari. in lumina acestor adevaruri, prin ideea operei trebuie sa intelegem semnificatiile profunde implicate in structura sa, dezvaluite, actualizate, concretizate" (IngardeN) de cititor in procesul intim al lecturii. Atat timp cat opera nu intra in contact direct cu cititorul, ideea poetica, inteleasa ca factor structuram de imagini si sensibilitate, ramane o virtualitate. Ea devine obiect estetic numai intalnindu-se cu cititorii.

Revenind la poezia lui Bacovia, asa-zisa idee, sugerata de logica" relatiilor intratextuale, ar putea fi, in lectura unuia dintre cititori, ca toamna, cu amurgurile ei violete, este, pentru poetul insingurat, un simbol al drumului spre moarte, un simbol al destramarii interioare. Altui cititor poezia ar putea sa-i reveleze o semnificatie ceva mai nuantata sau, poate, una mai restrictiva, nu insa total diferita.

Este necesar ca in practica analizelor literare scolare sa se utilizeze, curent, in locul cuvantului idee termenul semnificatie a operei, mai potrivit pentru natura estetico-poetica a actului creatiei (care nu conceptualizeaza elemente gnoseologice preexistentE) si al celui de receptare (care, de asemenea, nu decodifica discursuri denotative, informatii logico-descriptive, ci informatii infralogico-emotionalE).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.