Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana despre Sinteze literare



Dupa incheierea, in februarie 1947 a pacii, apoi a proclamarii republicii intai populare, apoi socialiste, din 1965, literatura romana intra intr-o alta etapa de dezvoltare, cea mai grea din toata istoria ei, in care scriitori importanti sunt interzisi, siliti sa aprobe masurile oficiale ori sa fie concediati din serviciile lor, ostracizati, privati de libertate. Multi iau calea exilului inca de la inceput, se stabilesc in strainatate si intretin acolo o literatura romana oprita de a intra in tara, unde cartile lor sunt epurate din biblioteci. Petru Dumitriu, cu marele lui roman Cronica de familie, din 1956, mai apoi Petru Popescu cu Prins (1969). Va fi nevoie de o munca indelungata de reintegrare a acestei literaturi nu totdeauna scrisa in limba romana in literatura nationala.

Cei ramasi in patrie nu au alta cale, exceptand pe aceea a renuntarii, decat a promisiunilor netinute, a mimarii angajamentelor, refugiului in alte lumi si a ocultarii limbajului. Cu toate greselile comise, in proportii mai mici sau mai mari, credem ca nu se poate omite contributia la pastrarea continuitatii si edificarea noii literaturi postbelice a urmatorilor scriitori pana la data cand au disparut: G. Bacovia, mort in 1957, cand i s-a reeditat intreaga opera; Camil Petrescu, decedat in acelasi an, inainte de a incheia Un om intre oameni. In 1961 au murit Cezar Petrescu, Ion Barbu, Gala Galaction, Lucian Blaga (ultima opera antuma, Discobolul, 1945; publicat in rest postum, incepand din 1962, cu versuri care dubleaza creatia anterioara), Mihail Sadoveanu. Din 1964 a inceput sa apara opera postuma a lui V. Voiculescu, decedat in 1963. In 1964 mor Mihai Ralea, Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Al. O. Teodoreanu si Ion Vinea, in 1965 G. Calinescu, in 1967 Tudor Arghezi (oprit sa publice intre 1947 si 1955, dar foarte activ dupa aceasta data), in 1968 Adrian Maniu, in 1970 Vladimir Streinu (reactivat abia in 1965), in 1971 Perpessicius, Miron Radu Paraschivescu si D. Stelara, in 1972 Victor Eftimiu, in 1974 Zaharia Stancu, in 1977 Emil Botta, in 1979 Al. A. Philippide. Acesti autori, tratati de noi la locul cuvenit, fac parte integranta din literatura postbelica si cine ar face un tablou numai al acestei literaturi n-ar putea sa-i treaca cu vederea. Evident, din aceasta literatura mai fac parte Mircea Eliade, Serban Cioculescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Maria Banus, examinati de noi mai inainte, ca exponenti ai deceniului III, IV sau V, in faza de tranzitie spre literatura actuala.



Revistele nu mai prezinta diversitatea de orientari din perioada anterioara. Aspectul cultural ideologic domina in CONTEMPORANUL, aparut la 20 septembrie 1946 si inviorat din 1954 de colaborarea lui Arghezi, iar din 1955 cu Cronica optimistului de G. Calinescu. Sub conducerea lui G. Ivascu (1957-1971), revista si-a organizat mai bine pagina literara, acordand din 1966 cronica literara lui Nicolae Manolescu. Epoca debuteaza insa cu FLACA,RA, aparuta la 4 ianuarie 1948 si care reprezenta transformarea Revistei literare anterioare, provenita si ea din mai vechea, Orizont (1944-1947). Mentorii negativi de la Flacara sunt Nicolae Moraru, I. Vitner si M. Novicov. Doar ultimul are meritul de a fi anuntat si chiar de a fi publicat un fragment din viitorul roman al lui Marin Preda, Morometii. Revista isi schimba profilul in 1951, iesind din literatura. Revine in 1973, sub conducerea lui Adrian Paunescu. in iunie 1948 reapare, fara o conducereadecvata (redactor sefe Cicerone Theodorescu!

   ), revista VIATA ROMANEASCA,. Criticii care s-au perindat la sefie (Ov. S. Crohmalniceanu, Serban CioculescU) n-au dainuit. Conduc mereu poetii (Demostene Botez, Radu Boureanu, Ioanichie OlteanU). Pentru condeiele noi, in 1951 a aparut la Bucuresti TANA,RUL SCRIITOR sub indrumarea aceluiasi Demostene Botez, caruia i se adauga poetul Mihu Dragomir. Din 1958 revista se reorganizeaza sub numele de LUCEAFA,RUL si conducerea tot a unui poet, Mihai Beniuc. Urmeaza redactia lui Eugen Barbu (1962-1968), Stefan Banulescu (1968-1971), Virgil Teodorescu (1972-1974}, Nicolae Dragos (1974-1979), Nicolae Dan Fruntelata. GAZETA LITERARA (1954-1968) e condusa de Zaharia Stancu, secundat de numerosi redactori sefi (Paul Georgescu, Tiberiu Utan, Geo Dumitrescu, Ov. S. Crohmalniceanu etC). Revista a valorificat forte noi: Eugen Simion in critica, Fanus Neagu in proza, si a readus in activitate pe Serban Cioculescu. La 10 octombrie 1968 isi schimba numele in ROMANIA LITERARA, si are ca redactor sef pe Geo Dumitrescu, in 1970 pe Nicolae Breban, iar in 1971, pe G. Ivascu(1911-1988). Cea mai importanta revista editata de Uniunea Scriitorilor din Romania, deschisa fenomenului literar contemporan cat si clasicilor. Primele reviste provinciale apar la Iasi si Cluj, IASUL NOU (1949-1954) e continuat de IASUL LITERAR (1954-1970) si, din 1970, de CONVORBIRI LITERARE. Colaborator omniprezent: C. Ciopraga, alaturi de G. Lesnea, N. Tatomir, N. Barbu, Andi Andries, Horia Zilieru. Din 1966 apare la Iasi revista de cultura si literatura CRONICA, cu C. Ciopraga la directie, din 1971 inlocuit de Liviu Leonte si Andi Andries, iar din 1980 in redactia lui Ion Taranu. La Cluj apare in 1959 un ALMANAH LITERAR, devenit in 1954 STEAUA, in redactia lui Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, A. E. Baconski, iar din 1959 Aurel Rau. Colaboratori: Mircea Zaciu, Victor Felea, D. R. Popescu, Mircea Tomus, I. Vlad, Adrian Marino, Petru Poanta, Adrian Popescu, Romul Munteanu s.a. La TRIBUNA, aparuta in 1957, primul redactor sef e Ioanichie Olteanu, al doilea, pana in 1969 Dumitru Mircea, cand e inlocuit de D. R. Popescu. Printre colaboratori: Ion Barbu si G. Calinescu, Ion Brad, Al. Caprariu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana s.a. Moldovenii mai dispun de ATENEU, infiintata la Bacau in 1964 in continuarea Ateneului lui Bacovia, avand ca redactor sef pe Radu Carneci, din 1973 pe Const. Calin, iar din 1975 pe D. Mitulescu cu colaborarea lui Ovidiu Genaru, George Balaita, Sergiu Adam s.a., iar ardelenii, din 1965, de FAMILIA (redactor sef Al. AndritoiU) la Oradea, din 1966 de ASTRA (redactor sef Ion Lupu, din 1972 Dan Tarchila, apoi N. StoE) la Brasov, din 1971 de VATRA (redactor sef Romulus Guga apoi Cornel MorarU), la Targu Mures, in fine, din 1972 de TRANSILVANIA (redactor sef Mircea Tomus) la Sibiu. Intre 1953-1963 a aparut la Timisoara SCRISUL BA,NA,TEAN, continuare a unui almanah din 1959, devenita in 1964 revista ORIZONT (redactor sef Al. JebeleanU) cu colaborarea lui Ion Maxim, Sorin Titel, Andrei A. Lillin, Serban Foarta, Cornel Ungureanu, Alexandra Indries. Din 1971 Orizont are ca redactor sef pe I. Ariesanu, apoi pe Cornel Ungureanu. La Craiova apare din 1964 o noua serie din revista RAMURI cu Ilie Purcariu ca redactor sef, din 1969 Al. Piru, iar din 1978, Marin Sorescu. Colaboratori: Tudor Arghezi, Serban Cioculescu, Mihnea Gheorghiu, Al. Balaci, Adrian Marino, Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Eugen Barbu, Ion Biberi, Emil Botta, Virgil Carianopol, Mara Nicoara, Virginia Musat. La Pitesti a aparut in 1966 revista ARGES, avand ca redactori sefi pe Mihail Diaconescu, din 1969 Gh. Tomozei si din 1972 Sergiu Nicolaescu. Colaboratori^ Tudor Arghezi, Serban Cioculescu, Nichita Stanescu, Leonid Dimov si altii. in fine, la Constanta apare din 1966 revista TOMIS, avand ca redactor sef pe George Mihaescu, din 1969 pe Ioanichie Olteanu, din 1970 pe Const. Novac, din 19 72 pe Ion Badica apoi iar pe Constantin Novac. Printre colaboratori: Tudor Arghezi Stefan Augustin Doinas, M. Tomus, Enache Puiu, Eugen Lumezianu, Cornel Regman etc.



Revistele romanesti acorda spatiu scriitorilor apartinand nationalitatilor conlocuitoare care scriu direct in limba romana sau sunt tradusi de colegii lor, dupa cum in revistele de limba maghiara, germana si sarba din Romania se dau in traducere opere ale scriitorilor romani. Din 1946 apare la Cluj revista UTUNK cu colaborarea lui Gaal Gabor, Asztalos Istvan, Kovacs Gyorgy, Meliusz Joszef, Nagy Istvan, Siito Andras, Szemler Ferenc, Szasz Janos, din 1959 in redactia poetului Letay Lajos. La Targu Mures apare din 1953 revista IGAZ SZO sub conducerea lui Hajdu Gyozo si cu colaborarea lui Balogh Edgar, Franyo Zoltan (eminent traducator al lui Eminescu in maghiara si germana), Galfalvi Zsolt, Kovacs Gyorgy, Siito Andras, Szasz Janos. Din 1957 apare la Cluj o noua serie din revista KORUNK, interzisa in 1940, in redactia lui Gall Erno si cu colaborarea lui Meliusz Jczsef, Szilagyi Andras, Nagy Istvan. Nationalitatea germana din Romania a avut la inceput, din 1959, BANATER SCHRIFTTUM, care in 1956 s-a mutat din Timisoara la Bucuresti, numindu-se NEUE LITERATUR. Redactor sef Emmerich Stoffel. Colaboratori: Oscar Walter Cisek, Anton Breitenhofer, Franz Liebhard, Ludwig Schwarz, Joachim Wittstoch (traducator din Ion BarbU).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.