Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare





DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana despre Sinteze literare





ION BARBU



Prima poezie a lui ION BARBU (1895-1961), Fiinta, devenita apoi Elan, a aparut in Literatorul lui Macedonski in septembrie 1918. Ea reapare impreuna cu alte patru poezii {Lava, Muntii, Copacul si BanchizelE) in Sburatorul in 1919, unde poetul mai publica, in acelasi an, Pentru marile Eleusinii, Panteism, Arca, Ti-am impletit, Umbra si Dionisiaca, in 1920, Nietzsche, Pytagora, Peisagiu retrospectiv, Fulgii, Cucerire, Luntrea, Solie, Cand va veni declinul, Raul, Umanizare si infrangere. Nu toate aceste poezii sunt parnasiene, privesc adica universul exterior impasibil, unele poarta si marturisirea unui gand propriu, ajung chiar pana la romantismul tiradei. De remarcat ca in Dionisiaca Ion Barbu anticipeaza pe Blaga din Pasii profetului, facand sa rasune chemarea corului menadelor la desfatarile bahice:



O, voi, infiorate noroade, la pamant, Zdrobiti centura fiintei, topiti-va cu glia Iar peste lutul umed si trupul vostru frant, Enorm si furtunatic sa freamate Orgia!

   



Curand poetul nu se va mai recunoaste in aceste versuri, nici chiar in splendidul poem Dupa melci publicat in Viata Romaneasca, in 1921, in care manierismul, alchimia limbii" si arta combinatorie ezoterica" incep sa se intrevada. Ion Barbu apeleaza la descantec si bocet, imaginand un copil atras de miracolul vietii, trezite, la chemarea magica, inainte de vreme, si compune un poem de o mare candoare, o capodopera pe tema inocentei si a fragilitatii. Presimtea el ca in aceasta directie va fi concurat de Arghezi? Cert e ca in 1927 Barbu se delimiteaza de poetica lui Arghezi, dupa el cultivand genul hibrid al romanului in versuri unde sub pretext de confidenta, sinceritate, disociatie, naivitate, poti ridica orice proza la masura de aur a lirei". Poezia sa se indreapta catre altceva: Versul caruia ne inchinam se dovedeste a fi o dificila libertate: lumea purificata pana a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru. Act clar de narcisism." Poezia, citim in versurile liminare ale volumului Joc secund din 1930, realitate neptunica si uranica (adancul acestei calme creste") scoasa din durata (ceaS) nu mai este imagine a lumii, ci un mantuit azur", o pura directie, un semn al mintii", un univers aparte, iesit din transgresarea celui material printr-un, joc secund", capabil sa puna in lumina nu zenitul, ci nadirul latent, nu fenomenele, ci esentele, structurate grupai (autorul, matematician, se serveste de notiunea de grup, pusa in circulatie de Evariste GaloiS). Cele mai multe poezii din primul ciclu al volumului Joc secund pun pe cititor in dificultate nu numai prin limbaj, dar si prin ceea ce comunica. Barbu e, cum s-a spus, un ermetic, si nu doar unul de cuvinte, ci de substanta, cu viziunea unei lumi posibile din perspectiva unitatii. Printre simbolurile lui descoperim pe acela al hermafroditului (Hermes AfroditA) care reuneste principiul masculin si pe cel feminin, si doua moduri de cunoastere (cea intelectuala si cea senzuala) reunite intr-o cunoastere de ordin superior, afectiv-intelectuala, pusa sub semnul Soarelui. Acest proces de solificatie, rubedo (opera la rosU), e figurat plastic in poezia Izbavita ardere (Curcanii au mutat pe soare sirul / De gaturi cu nestinsi cartofii rosii"). in general, poeziile din ciclul Joc secund sunt descriptii sintetice, definitii precum aceea din poezia Increat. Pentru Valery, universul e un defect in puritatea nefiintei, pentru Ion Barbu increatul e sinonim cu moartea, inteleasa ca virtualitate a creatiei. in Timbru, poetul atribuie capacitatea de a canta nu numai instrumentelor muzicale, imperfecte, ci si obiectelor, elementelor, spetelor. Totul e sa nimeresti expresia, tonul potrivit, superb comparate cu fosnetul apelor marii sau cu imnul paradisiac:



Ar trebui un cantec incapator, precum Fosnirea matasoasa a marilor cu sare. Ori lauda gradinii de ingeri, cand rasare Din coasta barbateasca al Evei trunchi de fum.



Cel de-al doilea ciclu, Uvedenrode, ar corespunde, zic interpretii, etapei alchemice albedo (opera la alb; eliberata de forma corporala). Riga Crypto si lapona Enigel nu are nimic de a face cu Luceafarul lui Eminescu. Aici avem o antinomie (vointa-constiinta, instinct-ratiunE), pe cand in poezia lui Barbu sunt doua ipostaze mai curand complementare: Crypto simbolizand latenta obscura, fricoasa de manifestare, iar Enigel intelepciunea atotcuprinzatoare (prin urmare, geniul e la Barbu femeie, lucru imposibil in filozofia lui Schopenhauer si a lui EminescU). Ipostazele sunt menite sa ramana perpetuu despartite, sa nu nunteasca, sa nu parcurga cele trei trepte ale cunoasterii {Ritmuri pentru nuntile necesarE), singurele care duc finalmente in camara Soarelui (MareluI) Nun si stea", in stare sa ofere absolutul, un abur verde", nu altceva decat moartea ce face posibila nemurirea. Un simbol (al nasterii universului dupa un mit egipteaN) e oul din Oul dogmatic. El e totodata palat de nunta si cavou", fiindca da nastere si vietii si mortii daca nu-1 lasam in pacea" lui initiala, sub regimul increatului: Ca vinovat e tot facutul / Si sfant, doar nunta, inceputul". in Uvedenrode rapa uvida cu melci, vale a plangerii in care omul traieste dupa izgonirea din rai, groapa baudelaireniana pentru un mort, joyeux", poetul concepe un imn la soare", simbol al principiului integrator al unitatii lumii, sub semnul unei sexualitati cosmice pure, muzicale, inspirat de fecioara Geraldine:



Gasteropozi!

    Mult limpezi rapsozi, Moduri de ode Ceruri esarfa Antene in harpa: Uvedenrode Peste mode si timp Olimp!

   



Urmeaza totusi o cadere in pamantul impur, Erosul stingandu-se in Thanatos. Anecdoticul e numaidecat exclus in prima poezie din cel de-al treilea ciclu al volumului Nastratin Hogea la Isarlak, publicat intai in Viata Romaneasca (1922). Ciclul Isarlak ar marca intaia treapta a procesului alchemic, nigredo (opera la negrU), in care elementului terestru, corporal, i se atribuie o forta ascunsa, focul primordial, recuperabil prin dizolvare si inchegare. Acea raia himerica lamijloc de Rau si Bun", targul hilar de la vreo Dunare turceasca", unde, printre gazi si simigii, Nastratin topeste, la ,jar alb" , in, sunand in cazane, e cetatea rupta din coasta de soare", incremenita in slava, utopia poetului, raiul sau geometric, vis al dreptei simple", al creatiei. Aici isi primeste poetul pe derizoriul sau argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lana verde, semn al degradarii si al putrezirii, caci, intr-adevar, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, esueaza cu caicul sau la mal, parand, cu falcile inclestate, ca se autodevora:

Pic langa pic, smalt negru, pe barba Lui slei Un sange scurt, ca doua mustati adaugite, Vii, veciniei, din gingia praselelor cumplite Albira dintii-n pulpa intrati, ca un inel. Sfant trup si hrana siesi, Hagi rupea din el.

Domnisoara Hus trateaza, apeland din nou la sursele fabulosului magic, despre o femeie-liliac conjurand,stelele cu pumnul facut mosor spre a-si intoarce inapoi iubitul devenit strigoi (modelul ei e Pena Corcodusa din Craii de Curtea-VechE). In fine, in In memoriam sunt stihuri intru pomenirea unui caine, Fox, daruit de un frane si crescut la Isarlak, cetate utopica prin care putem intelege si Bucurestii.



VIRGIL GHEORGHIU, GHEORGHE MAGHERU, BARBU BREZIANU, ION POGAN, MIHAI MOSANDREI



Nu mai putin de o duzina de volume de poezii {Cantarile rasaritului, Iasi, 1925; 8-11-19, 1930; Febre, 1933; Marea vanatoare, 1935; Taramul celalalt, 1938; Cantece de faun, 1940; Padure adormita, 1941; Poeme, 1966; Curent continuu, 1968; Tinuta de seara, 1970; Trezirea faunului, 1973; Cantece finale de faun, Sonete, 1975) a publicat VIRGIL GHEORGHIU (1905-1977), evoluand de la Demostene Botez, prin avangardisti, catre Mallarme, in Cantece de faun unde incerca sa resuscite la ferveur premiere" din L apres midi d un faune:



Eu mi-am cioplit din cornul lunii pline Un syrinx pentru nimfa mea din trestii. M-am inteles cu neamu-ntreg de bestii Sa-mi ierte mugetul de sange-n vine.



O culegere retrospectiva de Poezii (1968) prefatata de Camil Baltazar nu 1-a reactualizat. GHEORGHE MAGHERU (1892-1952) a debutat in 1927 cu doua drame sociale, Tudor Ardeleanu si O legenda, din ciclul Latinii la Dunare. O feerie, Piele de cerb (1937), doua comedii, Domnul decan si Egoistul (1939, dupa romanul lui George MereditH) si o tragedie, Oglinda fermecata sau divina recreatiune (1944), prea poetice sau prea lejere, n-au avut ecou. Poeziile {Capricii, 1929; Poezii antipoetice, 1933; Poeme in limba pasareasca, Poeme balcanice, Coarde vechi si noi, 1936), fanteziste, pitoresc parnasiene, folclorice, practica un ermetism fals, de cuvinte, parodiind pe Ion Barbu: Piei in intuneric / Semn votiv, / Clara / Racla / Taler / Relativ". Un barbizant e in Nod ars (1928) si Zavor fermecat (1947) BARBU BREZIANU (n. 1908). De inspiratie barbiana este lirica ermetizant intristata din coaste subtiri de catel" a lui ION POGAN, pe numele adevarat Vasile Florin Tarabuta (1905-1968), in Zogar (1936), care venea dupa doua plachete argheziene, Liniste si comori (1929) si Relief (1932). Cat despre MIHAI MOSANDREI (n. 1896), pe numele adevarat Tanasescu, acesta, simbolist decorativ la incevput in formula Anghel (Pauni, 1929; Gateala ploilor, 1932), desi in Prezenta pegasului sau plimbari lirice in jurul poeziei (193 3) condamna poezia pura, adopta din afara stilul manierist ermetic in Singuratati (1936), Ofranda muzelor (1940) si Trepte de eben (1942), tonul estompat si sunetul in surdina, fara un efect mai adanc. Volum retrospectiv Carare printre ani (1971). Alt volum: plecarea randunelelor (1978).



EUGEN JEBELEANU



Sub inraurirea poemului concentrat si incifrat al lui Ion Barbu, EUGEN JEBELEANU (1911-1991) trece brusc de la stilul sentimental din Schituri cu soare (Brasov, 1929), la expresia sobra, manierista, orgolios pretioasa din Inimi sub sabii (1934), imaginand un ev sur" cavaleresc si un principe incert in vremea regelui Neustriei, Dagobert (629-632), dupa smaltul unei cesti:



Vad timp de batalii. Leat mediu cu altii-n fier si-n ganduri grave, dadu si printul un asediu, pe undeva, prin mlastini slave.



Aceste frumoase stampe erau insa anticipate si apoi continuate prin Cantecele regilor de jos (1932-1944), date la iveala mai tarziu, in care poetul nutrea un gand de revolta impotriva relelor oranduiri ale vremii, gata sa izbucneasca:



Cerul e ca o cerneala si nu am scris nici unul dreptatea cu el sau cu sange. Pumnul sta doar in cuget inchis Ajunge!

   



Abia in 1945 se decidea Jebeleanu sa publice Ceea ce nu se uita, un memento al anilor tineretii, clatinata de foame" si scuturata de friguri", cu rataciri halucinate pe strazi si visuri neimplinite, poemul mortilor nestiuti, al fantomelor celor cazuti pentru libertate, pentru care el s-ar vrea padure-n mers razbunatoare".

Mai departe, in locul ciclului pe care-1 pregatea acum si la care va scrie pana in 1970, Frumoasa adormita, revelat abia in 1974, Eugen Jebeleanu publica Scutul pacii (1949), Poeme de pace si lupta (1950), in satul lui Sahia si Balcescu (1952), Cantecele padurii tinere (1953), la care, in editia definitiva a versurilor sale, renunta. isi va pastra Surasul Hirosimei (1958), oratoriu-spectacol compus din vaste alegorii apocaliptice, coruri, voci simbolice, intrunite finalmente intr-un protest vehement si un avertisment dat lumii civilizate de astazi si de maine. Surasul Hirosimei e urmat de Oratoriul eliberarii (1959), pus pe muzica de Radu Paladi in 1964, Cantece impotriva mortii (1963), titlu ce ar putea subsuma intreaga opera a poetului, in cea mai mare parte sub semnul revoltei fata de incercarile de a nimici viata si de a introna in locul ei imperiul terifiant al nefiintei, si Elegie pentru floarea secerata (1967), in spiritul lui Aragon din // n est Paris que d Elsa (1954). Volumul care a asigurat insa lui Eugen Jebeleanu un loc in randul marilor poeti romani este Hanibal, din 1973, aparut intai sub titlul La porta dei leoni, la Milano, in 1970, in traducerea lui Roberto Sanesi. intregul volum este o meditatie asupra istoriei, prin extensiune asupra timpului, inamicul numarul unu care pandeste clipa cand cazuti, dupa ce si-a sapat pe fata noastra semnele sale, ne va face sa disparem ca in apa abstracta a unei oglinzi. Ramane totusi amintirea, pentru ca aceasta tine de spirit nu de trup, de aceea poetul isi afirma credinta sa in virtutile memoriei: Nu cred in cei ce vor sa uite, / si cat mai repede, pe cei plecati din viata / fiindca ei sunt cei care astfel, vor sa dea Mortii Spiritul". Sub amenintarea continua a cinicului rau curgand neincetat, omul incearca sa dea un sens trecerii sale, sa fixeze prin intermediul artei vesnicia. O asemenea tentatie catre absolut este poezia, aspiratia, mereu contrariata, de a exprima: Inima-mi arde in febra unor / trandafiri fara nadejde / Dezamagite buze de flori. / Parfumul lor naste boboci sub / aripele pietrificate ale unor fosti vulturi. // Cum sa trezesc soarele meu nevazut / leopard de lumina / ros de hienele umbrelor". Poetul realizeaza performanta de a spune prin metafore simple, in chipul cel mai scurt cu putinta, ganduri adanci {Meduza):



O sa mai ninga de cateva ori

si o sa mi se anine de sprancene cate un fulg pana voi izbuti sa ma smulg din bratele acestor zile cu ochi inmarmuritori.



Pentru a exprima misterul incoltirii ajunge un singur catren:



Ceapa cu foi moi de opal a inghetat si a scos o coada verde si a devenit un mic animal care din ochi nu ma mai pierde.



Delicata e imaginea inocentei impusa ochiului printr-o surpriza:

Dintr-o padure a iesit sburand un caine mic si vesel, ca, o pata de aur de la inceput mi s-a uitat in ochi marturisindu-mi: Sunt".

Alta meditatie este asupra efectelor puterii exercitate fara ratiune din antichitate si pana in secolul nostru, cu dezastruoase consecinte mai cu seama in sumbrii ani ai celui de-al doilea razboi mondial cu cerul sau brazdat de furuncule de bombe", cocosi de flacari" si mortuari crini explozivi". Poetul stie insa sa alterneze planurile, sa alunge spectrul mortii si al foamei prin neasteptata viziune a unui car cu grau avansand printre sire de lesuri", luminand cu spicele cerul strapuns de gloante. Gasim si aici o imagine a inocentei, preocupare permanenta a poetului:



M-am gandit azi ce pur e sufletul de iepure. Chiar cand glontului i-e prada, scoate ingeri din zapada.





Mica parabola are in primul rand o valoare plastica. Desi de gen feminin, sensibilitatea, candoarea si inocenta cer din partea celui care le practica, in speta poetului, un efort viril de eliberare. Aceasta e parabola cu ursul Veta:

Ursul Veta a fost un urs ciudat cu nume de femeie si trupul de barbat,

Poet fiind, se smulse din fiare si din funii

si din belciug - si-si puse in nas belciugul lunii.



Cu alte cuvinte, castigandu-si libertatea, poetul se supune deliberat unei constrangeri de ordin interior. Pe cei care asupresc, Eugen Jebeleanu ii dezarmeaza intampinandu-i impasibil ironic cu seninatate". in vremea razboiului, el invoca pacea, visand sfarsitul macelului, dezarmarea, cinstirea jertfelor si revenirea traiului lin, celebrat cu libatii si procesiuni bazate pe intelegere intre popoare:

Tatal nostru carele esti in ceruri coboara, daca esti, pe pamant

si opreste viforul mortii

si fa din casti palarii

si mangaie fetele mortilor pastrandu-i in viata pe vii

si stai printre noi de ni-esti tata, din sangele scurs facand vin

si fa din oricare armata alaiuri civile

Amin

Hanibal, faimosul general cartaginez care ingrozise pe romani, era desigur un simbol al razboiului. Lectia pe care o scoate insa poetul din raportarea la acest destin este ca, desi cu o superba trufie, generalul bagase in lupta o formidabila armata de soldati si fiare, totusi n-a invins. Forta neslujita de altceva oricat de bestiala, nu triumfa niciodata. E o frumoasa lectie de poezie oferita de Eugen Jebeleanu si in ciclul dintre 1961 si 1974 care n-a aparut independent, Triumful (Scrieri, II1974), Ultimul volum de poezii: Arma secreta (1980), unde cantecul se esentializeaza pana la a deveni o stare cu neputinta de exprimat sau de inteles, irepresibila, in ciuda tentativelor de a o impiedica:

Cea mai trista poezie Este poezia care nu se scrie Poezia care se inghite cu noduri, Pandita de vamesi la poduri Si care nu poate sa fie contemplata Pentru nimic niciodata.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.