Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Istoria criticii literare despre Sinteze literare





in istoria criticii literare, perioada ce se intinde de la mijlocul secolului al XVIII-lea pina in deceniul 1830-1840 ridica, cu deosebita claritate, toate problemele fundamentale care ne preocupa si astazi. Este perioada cind asistam la dezintegrarea marelui sistem al criticii neoclasice, mostenit din antichitate si apoi dezvoltat si codificat in Italia si Franta in secolele al XVI-lea si al XVII-lea, si la aparitia unor tendinte noi, care la inceputul secolului al XIX-lea s-au cristalizat in curente romantice.



Dupa cit se pare, in prezent ne-am eliberat de dominatia ideilor romantice, ajungind sa intelegem mult mai bine si sa privim cu mult mai multa simpatie punctul de vedere neoclasic. Astazi exista o literatura academica bogata care interpreteaza principiile, aplicatiile si evolutia criticii neoclasice nu doar cu simtul de dreptate al istoricului impartial, ci imbratisind cu entuziasm principalele doctrine neoclasice si combatind cu inflacarare polemica crezul romantic. in critica neacademica engleza si americana gasim, de asemenea, multe tendinte si idei care ar putea fi considerate o reinviere a principiilor neoclasice. in vestita prefata la For Lancelot Andrewes (1928), T.S. Eliot si-a caracterizat drept clasicist punctul sau de vedere general -■ si el a influentat critica literara contemporana cit se poate de profund, daca nu in toate problemele teoretice, cel putin prin diferitele judecati pe care le-a emis si prin inclinatia generala a gustului sau. Accentul pus de Eliot pe impersonalitatea si obiectivitatea poetului, conceptia Iui despre poet, in care vedea un "fir de platina" catalizator (pentru a cita vestita comparatie din Tradition and the Individual TalenT), ar putea fi interpretate ca o reluare a principiilor neoclasice, reprezentind in mod sigur o reactie impotriva subiectivismului si lirismului romantic, impotriva exaltarii romantice a eului. Permanenta subliniere de catre Eliot a rolului intelectului in procesul de creatie, pledoaria lui pentru constructia rationala si solida si conceptia lui ca poezia trebuie scrisa cel putin tot atit de bine ca si proza ar putea fi considerate, de asemenea, neoclasice. Stilul familiar, de conversatie, pe care 1-a recomandat in poezie, invita la o comparatie cu stilul folosit de Dryden si Pope. Faptul ca a fost profund convins de continuitatea traditiei occidentale, conceputa de el nu numai ca o forta literara, ci si ca o forta morala si religioasa, ar putea, la rindul lui, sa fie interpretat ca o reintoarcere constienta la convingerea similara, exprimata insa mai putin constient si mai putin raspicat, din epoca dominatiei neoclasicismului. Definindu-si idealul de critica, Eliot isi manifesta preferinta pentru analiza, pronuntindu-se impotriva impresionismului si "aprecierii", pe care am ajuns sa le asociem cu atitudinile romantice.

Daca examinam opiniile altor critici contemporani remarcabili, putem gasi aceleasi elemente, sau cel putin unele dintre ele. F.R. Leavis desfasoara steagul traditiei si analizeaza orice poezie din punctul de vedere al "limbajului viu". Yvor Winters vorbeste despre "sensul prozaic" - ideea morala care sta la baza unui poem - vazind in poezie o proza de un tip mai intens. Recenta si aproape universala sporire a interesului pentru economia expresiei, pentru maiestrie artistica si pentru retorica si procedeele ei poate fi considerata neoclasica. A privi cu aversiune strigatul liric, tonul pur subiectiv si elementul pur biografic e ceva obisnuit astazi, in Statele Unite, majoritatea exponentilor "Noii critici" se exprima foarte sever la adresa poetilor romantici englezi, in special la adresa lui Shelley. Multi considera ca spiritul, paradoxul si ironia sint cele mai importante procedee ale poeziei.

Dar a prezenta situatia actuala a criticii doar ca o reinviere a neoclasicismului ar insemna a o simplifica absurd. Caci, bineinteles, nu este vorba de o reinviere totala; si se poate sustine ca doctrinele neoclasice sint folosite astazi intr-un context diferit si cu semnificatii modificate. S-ar putea sustine chiar si un punct de vedere opus: in unele dintre cele mai importante teorii ale lor, numerosi critici moderni utilizeaza, de fapt, cu mai multa pregnanta, idei romantice. Examinarea ascendentei unor termeni-cheie ai criticii recente va demonstra acest lucru. Ideea unitatii "organice" a operei literare isi are originea intr-un pasaj din Poetica lui Aristotcl (capitolul VIII). O gasim apoi in conceptul neoclasic de "unitate in varietate" si in conceptul neoplatonic de "forma interna". Dar abia Herder, Goethe, Schelling si fratii Schle-gel au sesizat implicatiile profunde ale metaforei organiciste, folosind-o consecvent in critica lor. Prin intermediul lui Coleridge, critica organicista a patruns in Anglia. Un nou pas in dezvoltarea conceptiei organiciste il constituie ideea ca o opera literara reprezinta un sistem de tensiuni si de echilibre. T.S. Eliot si, dupa el, LA. Richards1 citeaza mereu pasajul-cheie din Biographia Literaria a lui Coleridge in care imaginatia este prezentata ca echilibrarea sau impacarea unor calitati opuse sau discordante2. Pasajul nu contine o idee neoclasica sau o idee originala a lui Coleridge. El nu face decit sa reproduca ceea ce spusesera unii dintre cei mai romantici esteticieni germani, in special Schelling. Pe acesta Coleridge il studiase cu atentie, iar in 1817, cind scria Biographia Literaria, il admira atit de mult, incit pe sine se considera, cel putin pentru moment, un simplu propagator al filozofiei lui*. Contrariile si tensiunile se pot usor asocia cu ironia si paradoxul. Ideea folosirii estetice (nu doar retoricE) a ironiei isi are originea la Friedrich Schlegel. La un alt critic german, pe care putini il mai citesc astazi, Karl Wilhelm Ferdinand Solger, gasim, in chiar miezul sistemului sau, conceptia ca intreaga arta este ironie si paradox - iar Coleridge citise si adnotase cartea lui Solger Erwin (1815). Distinctia dintre sensul conotativ si sensul denotativ al semnelor lingvistice a fost stabilita mai demult, dar abia odata cu Vico, Blackwell, Diderot si Hamann se enunta teoria care vede in metafora si simbol elementul principal al poeziei; ea isi gaseste elaborarea completa la fratii Schlegel, pentru care poezia reflecta si exprima, prin sistemul corespondentelor, reteaua de simboluri ce cuprinde intregul univers. Se pare ca lui Goethe ii datoram distinctia dintre alegorie si simbol, distinctie dezvoltata apoi la Schelling si de August Wilhelm Schlegel, de la care a fost preluata de Coleridge. Desigur, mitul a repre; zentat dintotdeauna un procedeu al poeziei: mitologiile clasica s1 crestina au constituit baza epopeii si tragediei neoclasice. Dar conceptia ca orice poezie e mit, ca e necesar si posibil sa se creeze noi mituri, o gasim pentru prima data la Hcrder, Schelling si Friedrich Schlegel. Singurele anticipari necunoscute sau foarte putin cunoscute la vremea lor au fost viziunile si fanteziile mitologice ale lui William Blake.



Majoritatea criticilor moderni cer poeziei sa fie concreta, vizuala, precisa, nu abstracta sau universala. Si aici se poate arata ca unii critici preromantici au fost primii care au respins cu ho-tarire conceptia mai veche, conform careia poezia trebuia sa fie abstracta, universala, "sa nu numere nervurile lalelei, sa nu descrie diferitele nuante ale verdelui padurii". Schimbarea a avut loc la sfirsitul secolului al XVlll-lca - iar noi nu ne-am intors la idealul neoclasic. Astfel, daca urmarim ascendenta conceptelor-cheie ale multor critici moderni, ajungem inevitabil la perioada romantica, desi respectivii critici moderni pot sa nu fie intotdeauna constienti de derivarea exacta a termenilor specifici pe care-i folosesc. Fireste, o serie de concepte nu sint luate direct din sursele originale, ci ne-au parvenit trecind prin numerosi intermediari: prin Coleridge, Poe, simbolistii francezi si Croce. in mod paradoxal, criticii moderni declarat antiromantici, care resping o mare parte a poeziei romantice precum si unele dintre pretentiile metafizice ridicate in favoarea poeziei de catre critica romantica, au reinviat, totusi, principiile fundamentale ale acesteia. Poate ca ar fi mai corect sa spunem ca ei au realizat un curios amestec de concepte clasice si romantice. Desigur, critica moderna nu poate fi prezentata, pur si simplu, ca un astfel de amestec. Ea isi are caracteristicile ei distinctive. Contributiile aduse de semantica, sociologie, psihanaliza si antropologie sint, in mare masura, noi. Oricare ar fi insa realizarile si originalitatea criticii moderne, nu trebuie sa uitam ca problemele pe care le ridica au fost ridicate si inainte, si ca radacinile ei sint adinc infipte in perioada pe care o discutam. Parerea, recent exprimata, ca inainte de epoca noastra, cu exceptia lui Aristotel si Coleridge, n-a existat critica literara si ca "la ora actuala critica < moderna» nu pare sa existe decit in Anglia si in America", nu este altceva decit o expresie a ignorantei3. Sentimentul continuitatii traditiei critice poate spori daca ne dam seama ca problemele pe care le discutam astazi au un trecut indelungat si ca nu este nevoie sa incepem sa ne gindim la ele pornind de la zero. Faptul ca critica moderna nu sesizeaza acest lucru, ca fiecare critic american (si nu numai americaN) isi inventeaza propriul sau vocabular "fabricat in casa", propriul sau set instabil de termeni diferind uneori de la un eseu la altul, este cel mai serios obstacol in calea initierii, propagarii si victoriei finale a unei actiuni excelente.

intelegerea acestor optzeci de ani ne va permite sa intelegem situatia contemporana. Nu trebuie sa se considere insa ca in cele ce urmeaza as vrea sa prezint, in primul rind, o teza asupra originilor criticii moderne; ceea ce doresc de fapt este sa urmaresc istoria criticii, in toata complexitatea si multiplicitatea ei, ca domeniu de sine statator. O astfel de istorie nu se poate scrie fara un cadru de referinta, fara un criteriu de selectie si de evaluare. Acestea vor fi influentate de propria noastra epoca si determinate de propria noastra teorie a literaturii.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.