Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





POPORANISMUL DISOCIERI despre Sinteze literare





Polemizind cu C. Radulescu-Motru, Viata romaneasca preciza ca AĞpoporanismul romanescAğ nu este decit aplicarea la imprejurarile tarii romanesti a unor argumente care, dupa vremuri, au fost spuse si respuse in mai toate tarile europene, in imprejurari analoage, de foarte multi publicisti" (1911, nr. 8). Fenomenul politic-ideologic poporanist trebuie raportat in special la tari a caror economie, in. ultimele decenii ale secolului trecut, era preponderent agrara. Rusia ofera exemplul tipic. Hotariti sa continue actiunea democratilor revolutionari, intelectuali onesti, mici burghezi, unii provenind din mediul rural, mici mosieri ruinati, nobili pocaiti" (cum i-a definit N. K. MihailovskI) si utopisti, cunoscuti sub numirea de raznocinti, declansara dupa 1860 o campanie in sprijinul salvarii poporului. in prima etapa, narodnicismul cunoscu o difuziune considerabila,, mersul in popor" pentru culturalizare avind semnificatia unei datorii. Ideile lui Tolstoi (in care Lemn vede "nn narodniC) despre superioritatea morala a ruralilor, in raport cu clasele culte, contribuie ulterior la interesul pentru miscare. De la aspectul pozitiv, din deceniile al saselea si al saptelea, cind diferentierea taranimii nu inregistra proportii relativ importante, narodnicismul, evolueaza, ca doctrina politica, spre fondul reactionar, antisocialist, combatut in lucrari rasunatoare de Lenin si Plehanov. Doctrinar narodnic N. K. Mihailovski considera, in mod fals, ca, urmind o cale de dezvoltare specifica" spre un socialism taranesc", Rusia feudala va evita, pe plan economic-social, perioada capitalista. Prin dezvoltare specifica" se sprijina teza reactionara a incompatibilitatii dintre socialism si statele agrare. Statelor de acest tip le-ar fi rezervat socialismul taranesc", la care nu se ajunge prin revolutia, ci evolutiv, armonic".

Particularitatea narodnicismului, demonstreaza Lenin. consta in faptul ca el reprezinta interesele producatorilor din punctul de vedere al micului producator, al micului burghez" (Contimitul economic al narodnicismului si critica lui in cartea d-lui Struve, ed. rom. p. 72). Ideologia narodnica, in esenta ostila marxismului, incorporeaza eclectic elemente filozofice idealiste, pozitivism, anarhism, neokantianism etc. Legile obiec-r tive ale dezvoltarii sociale sint contestate, doctrinarii miscarii opunind maselor inerte" personalitatea care gindeste in mod critic". Contrar democratului revolutionar Cerni.sevski, care argumentase necesitatea miscarilor de masa, narodnicii, in frunte cu N. K. Mihailovski, sustin teoria eroilor activi" si a gloatei pasive". Primele riposte provin de la G. V. Plehanov. Importante lucrari ale acestuia din anii 1885 1896, supun unui examen necrutator utopia actiunilor individuale. Rolul decisiv in denuntarea fondului reactionar al narodnicismului ii reveni lui Lenin. in Ce sint prietenii poporului" si cum lupta ei impotriva social-democratilor (1894), partizanei poporanismului apar in postura rea av de falsi prieteni", adversari ai aliantei taranimii cu proletariatul revolutionar. Teza potrivit careia Rusia si statele de tip agrar in genere s-ar integra direct in socialism, evitind perioada capitalista, e denuntata ca diversiune liberal-burgheza. Un studiu fundamental, Dezvol- i tarea capitalismului in Rusia, (1899) face dovada ca aceasta tara intrase deja in sistemul economic capitalist. rLichidarea totala a narodnicismului se produce dupa aparitia lucrarii lui Lenin din 1902, Ce-i de facut ?



Fundalul sociajl-istoric pe care se dezvolta poporanismul in Romania are trasaturi diferite. Dupa 1870, proletariatul, in curs de organizare, avea grupari de actiune si unele publicatii. Ideile narodnice, in linii mari, patrunse, prin intermediul refugiatilor politici rusi, reprezentau dupa aparitia Contemporanului, in 1881, dar mai ales, dupa constituirea Partidului social-demccrat al muncitorilor din Romania (1893) o modalitate nu numai de a promova confuzionismul, ci o diversiune cntisrcialista, initial disimulata, ulterior deschisa. in Romania, poporanismul se raspindi in ultimul deceniu al secolului trecut, chiar in momentul in care in Rusia fondul reactionar al miscarii incepuse a fi combatut cu argumente stiintifice. Traducere exacta a rusescului narodnicestvo, termenul poporanism aparu pentru prima data in seria de comentarii Socialistii si miscarea nationala de Constantin Stere, in ziarul Evenimentul de la Iasi (1893). Alte comentarii ale lui Stere, AĞrmau in acelasi an, in ciclul Din notitele unui observator ipocondric (opt foiletoanE) in Adevarul, sub semnatura curioasa : Observator ipocondric.

Trecut prin temnitele tariste pentru participare la miscarea revolutionara, C._Stere1_ refugiat politicjain Rusia* se instala in 1892 la Iasi, unde frecventa cursurile Facultatii de drept. Studentul mai virstndc (n. 1865) cu aureola de luptator pentru dreptatea sociala, factor hotaritor in actiunea de difuzare a poporanismului, e un dinamic. Primii sustinatori sint recrutati dintre colegi. in toamna anului 1893, Stere, cu altii, intemeiara Societatea culturala Datoria" ; Constiinta ca in popor este posibila raspindirea culturii, ca el va primi cu o nemarginita lacomie ajutorul nostru, ne-a indemnat sa infiintam si noi, in alte tari deja fiinteaza de mult Societatea culturala Datoria", al carei scop este raspindirea culturii generale in popor si inmultirea cunostintelor necesare imbunatatirii starii sale" (Apelul Societatii culturale Datoria", 8 dec. 1893, p. 7). Se insista asupra obligatiei intelectualilor, contractata fata de popor : Avem o datorie sfinta de a lucra pentru desteptarea constienta si speram ca toti patriotii adevarati si luminati vor recunoaste aceasta datorie". Literar,, ideoa e dezvoltata ulterior intr-o nuvela-manifest, tipic poporanista : Datorii uitate (1909) de Jean Bart1. Principalul obiectiv vizat de C. Stere raminea culturalizarea, preocuparile politice propriu-zise, fiind initial escamotate : Orice actiune cu caracter de politica militanta este interzisa", precizeaza (la Dis-pozitiuni generale, cap. X) Statutele Societatii, votate la 27 noiembrie 1894. Nu se pune problema inlocuirii sistemului social existent, ci numai corectarea lui prin reforme, in sprijinul taranimii, in care scop, Statutele prevad anchete sociologice, organizarea de biblioteci, scoli pentru adulti (duminicale si seralE), conferinte de popularizare, societati de lectura si :



fundarea a doua feluri de ziare sau reviste : 1 pentru propagarea in patura culta a ideilor si sentimentelor poporaniste si accentuarea datoriilor morale ce dinsa le are cu poporul roman ; 2 pentru luminarea paturilor de jos mai ales de la tara" (Cap. III, art. 3).



Primul deziderat fusese pus in aplicare prin aparitia la Iasi, la 20 decembrie 1893, a saptamanalului Evenimentul literar (anexa a ziarului national-liberal Evenimentul, redactat de



G. A. ScortescU). Fundat din initiativa lui C. Stere, dar condus de la nr. 20 de Sofia Nadejde si mutat la 18 iulie 1894 la Bucuresti, ideile poporaniste se intretaie la Evenimentul literar cu cele socialiste sub forma unui umanitarism vag. Cir- » cumspect, C. Stere nu combate socialismul, pledind insa tacit pentru poporanism, nu ca doctrina sociala, ci ca atitudine" .sentimentala. Programul revistei (Calea noastra) cere o literatura activa, de aspect educativ : Pentru Gerhart Hauptmann, pentru Tols toi, pentru Ibsen, chiar si pentru savantul nostru critic Gherea, literatura e o catedra, de pe care raspindesc in paturile poporului parerile lor politice si sociale, aspiratiile si idealurile lor" Din literatura, se releva cu prioritate laturile sociale si umane : Pentru noi (literaturA) are menirea de a fi gustata, de a ne procura placerile cele mai nobile si mai frumoase, precum si aceea de a stabili simpatie si iubire intre toate fiintele care constituie societatea". Punctele de vedere socialiste nu pot fi ignorate. Scriitorii de la Evenimentul literar, subliniaza Sofia Nadejde in ultimul numar, mai toti () sint elevi ai Contemporanului". Cezar Vraja (G. IbraileanU) si Raicu Ionescu-Rion polemizeaza cu Vlahuta, care in Viata se pronuntase impotriva artei cu tendinta si a socialismului in general. insa orientarea e ambigua. Ideologia lui C. Sarcaleanu (C. SterE), amalgam de romantism umarirtaf"(culr~aT_poporu-lui") si liberalism burghez (Adevarul, 8 noiemb. 1893), propaga in mod repetat atitudinea de simpatie nelimitata. Poporul, numai el singur are dreptate". Definit vag, ca un se,n_-timent general", o atmosfera intelectuala si emotionala" fara o doctrina si un ideaf bine hotarit", poporanismul devine un deziderat cu caracter etic impjicind, inainte de toate, iubire nemarginita pentru popor sub care se intelege totalitatea concreta a maselor muncitoare si producatoare". Iubirii de popor i se adauga, in etapa de la Evenimentul literar, ideea de militantism cultural : apararea devotata a intereselor lui. lucrarea entuziasta si sincera spre a-l ridica la inaltimea unui factor social si cultural constient si nealmiat". Ca unul care a edificat prin eforturi imense intreaga cladire sociala", poporul are dreptul la recunostinta. Paturile superpuse" au contractat fata de el o datorie atit de mare ca, daca ar dori sincer sa o plateasca, n-ar putea, cu toate jertfele, cu tot devotamentul si abnegatia lor, sa plateasca macar procentele". Argumentele imprumuta limbajul narodnicului P. Lavrov. Stere intervine cu nuantari, considerind arbitrar ca poporanismul, ca fenomen social, e si mai ingust, si mai larg" decit socialismul. Mai ingust pentru ca cuprinde numai patura culta ; muncitorii si taranii socialisti vadit ca nu pot fi popora-nisti ; si mai larg, pentru ca, daca toti socialistii din patura AĞuita sint poporanisti, nu toti poporanistii sint socialisti" (Poporanismul, Evenim. Ut., 1894, n. 15).

Prin popor, Stere intelege in special taranimea. Scriitorilor li se atrage atentia asupra acesteia. Literatura populara orala este expresia unui geniu urias", fata de care intelectualii sint, in cazul cel mai bun,; nepasatori". Taranul lui Cosbuc, Omul perfect, sugereaza impresia de armonie" sufleteasca, imposibil de gasit in mediile burgheze (Evenim. Ut., 1894,^ nr. 37). Consideratiile din Poporul in arta si literatura, Arta si poporul (ambele din 1894) sint orientate in acelasi sens. Un creator, se demonstreaza in Filozofia tendintelor sociale in arta (1894, nr. 14) de cele mai multe ori, va putea cinta numai pentru o singura grupare etnica sau pentru o singura clasa". Teoria artei pentru arta", e un subterfugiu : Cum sa zici ca vrei sa reprezinti interesele bacanilor romani sau (alE) junkerilor germani ?" De aici imperativul optiunii, scriitorii tiind datori sa activeze pentru cladirea mareata a limbii literare a poporului roman, desteptat si emancipat". Printre rinduri, in articolele de directie semnate de C. Stere, se schiteaza teoria despre specificul national in literatura, reluata de G. Ibraileanu si fundamentata de acesta, cu alta optica, la Viata romaneasca. Mai semnificativ decit altele, articolul _A£q=_ porul in arta si literatura (Evenim. Ut., 1894, nr. 19) prezinta poporanismul ca minimul de cereri" adresat creatorilor : Apreciind tendintele sociale ale vreunei creatiuni artistice din punctul de vedere moral si social, noi ne vom conduce de criteriul poporanist. Si daca vom gasi ca opera artistului respira ura sau indiferenta fata de masele poporului, ca tendintele lui sint vrajmase intereselor si nazuintelor muncitorilor, ca, de86

CONSTANTIN CIOPRAGA parte de a contribui la inaltarea acestuia, creatiunea sa imprastie desfriul si putreziciunea morala noi fara sa-i contestam talentul sau geniul, daca le are, vom declara fara sovaire ca aceasta opera e imorala si antisociala. Poporanismul in literatura are doua manifestari principale : 1) el ne face sa iubimjpoporul si sa-1 cunoastem mai bine ; 2) el contribuie di-recFla luminarea si ridicarea poporului prin o literatura adevarat populara".



Fuzionind cu suplimentul literar-stiintific al organului socialist Lumea noua, la 24 oct. 1894 Evenimentul literar disparu, dupa ce acceptase idei categoric poporaniste. Chiar la Lumea noua, (care apare pina la 1 oct. 1900) confuzionismul: e invederat, G. Diamandy lansind apelul Spre sate (1895, nr. 205). in acelasi organ, comparind Poporanismul si socialismul. Sofia Nadejde reproduce tezele lui Stere : Putem foarte bine fi socialisti si lucra pentru acea reforma economica in care omenirii sa nu-i mai fie rapit produsul muncii si in acelasi timp s;~i fim poporanisti, sa cautam a lumina poporul prin scoli de adulti, prin conferinti publice, prin biblioteci populare, care sa ridice viata culturala a poporului nostru" (1896, ncr. 12). Se formase un curent de simpatie pentru aspectul iluminist al problemei, incit la Noua revista romana (1901, nr. 33) C. Ra-dulescu-Motru indica (in comentariul Asupra miscarii poporaniste la noI) rolul de culturalizatori al preotilor si invatatorilor. Poporanistii militanti trec la actiune : in Contributii la munca pentru ridicarea poporului (1904) de Spiridon Popescu se cita zelul lui Minai Pastia, intemeietor a peste optzeci de scoli pentru adulti.

La Evenimentul literar, poporanismul se afirma cu deosebire in latura culturala, problemele sociale fiind schitate aluziv. Mai subliniat, dar tot la modul general, Ibraileanu preconizeaza in Curentul nou (1905, nr. 3) o tara de mici proprietari", o democratie rurala" (formularea lui SterE), sate avind case cu doua, trei odai" ; in acest cadru, oamenii ar fi imbracati bine, aproape nemteste, fiica taranului ar cinta romante la piano, ori ar ceti nuvelele d-lui Sadoveanu, tatal ar ceti telegrame de orice se intampla in lumea larga." Pina acum se poate vorbi de prepoporanism. Telurile ideologiei poporaniste, in raport cu problemele economice-sociale de la Inceputul secolului, in primul rind cu chestiunea taraneasca", sint expuse in amplul studiu al lui C. Stere Social-democratism sau poporanism ?, publicat in Viata romaneasca (1907, nr. 8, 9, 10, 11 ; 1908, nr. 1, 4). Se neaga insistent rolul miscarii muncitoresti si posibilitatea industrializarii, argumentele urmarind sa supraevalueze statul agrar, opus prin insasi structura sa transformarilor repezi, revolutionare. Nici doctrina, nici practica social-democrata n-a fost si nu este aplicabila peste tot", scrie Stere. Pentru formarea unei industrii mari, se cere o conditiune indispensabila, asigurarea debuseu-lui", iar Romania nu poate prezenta o piata indestulatoare". Comparatia cu statele dezvoltate industrial duce la concluzia ca tarile ce sint fortate sa ramina in AĞcimpul de productiune primitivaAğ, vadit nu pot trece la formele sociale superioare". Diversiunea e clara ; In asemenea imprejurari, un partid so-cial-democratic intemeiat pe un proletariat extrem de slab numericeste, intretinut de o industrie factice si slabanoaga (completat chiar prin proletarii falsificati dintre meseriasI), ce rol poatei avea ca partid politic si, mai ales, ce scop practic ?" Solutia propusa de ideologul poporanist urmareste izolarea taranimii (vazuta ca un tot omogeN) de clasa muncitoare. Chestiunea agrara, sustine el, nu numai nu poate sa fie aici subordonata oricarei alte probleme, dar aceasta chestiune este singura problema proprie ce se impune, in aceste Imprejurari, pentru a fi rezolvata de catre societate si rezolvata conform cu tendintele sociale ale taranimii, conform cu interesele ei, si in sensul evolutiei proprii a productiei agricole" (Viata rom., 1907, nr. 9, p. 323 ; nr. 10, pp. 17, 36).

Cum poporanismul nu e un partid, ci o conceptie teoretica, un mod de a privi lumea si viata, Leben und Weltan-schauung" (Viuta rom., nr. 9, p. 128) initiativele liberalilor in problemele taranimii sint intimpinate cu elogii. Pe plan eco-nomic-agrar, Casa rurala, institutie de credit, infiintata dupa rascoalele din 1907, trebuia sa acorde fonduri obstiilor pentru a cumpara loturi din mosiile boieresti scoase la vinzare. Poporanistii se pronunta pentru dezvoltarea ramurilor legate de agricultura sau de produsele naturale ale solului si subsolului, sustinind in general formula : Romania tara eminamente agrara".

Pentru manifestarea geniului national specific se da atentie culturii de masa. Reluind o idee a lui A. Comte, C. Stere considera ca nationalitatea nu reprezinta atit o categorie antropologica", cit o categorie culturala", criteriu cu totul elastic (Viata rom., 1907, nr. lip. 174). Chestiunea culturalizarii maselor e dezbatuta la Viata romaneasca in zeci de articole. De la cele sapte sute de biblioteci rurale infiintate de Spiru Haret, de la Casa scoalelor si a culturii poporului" (consilieri fiind, printre altii, Cosbuc si Vlahuta) se asteapta enorm. indreptarea nu va veni decit atunci, conchide Viata romaneasca (1908, nr. 8), cind poporul roman va avea vot, pamint si cultura. Un popor care sufera de foame si n-are o viata sufleteasca hranita de cultura, nu e un popor fericit". insemnarii

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.