Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






FENOMENUL BASARABEAN despre Sinteze literare



Acum cateva saptamani am citit si comentat o antologic din proza scurta basarabeana. Constatam, in acel comentariu, ca prozele acestea, cu tematica rurala si lirice prin excelenta, amintesc de trasaturi ale prozei din publicatiile samanatoriste, de la inceputul veacului. incercam, totodata, acolo, sa propun cateva explicatii ale fenomenului acesta prea izbitor pentru a nu fi luat in seama si relevat. intamplarea a facut ca zilele trecute distinsul coleg Mihai Cimpoi sa-mi ofere o carte care lua in dezbatere, la un nivel teoretic, acelasi fenomen, explicandu-ni-1 din interior. Pentru improbabilii cititori care nu-1 cunosc inca suficient de bine pe dl Cimpoi, adaug ca d-sa este, din 1991, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia (mi-e greu sa spun Republica Moldova; e ca si cum as accepta aceasta aberatie politica a istorieI) si un eminent critic si istoric literar. Este autorul unei carti despre Eminescu (Narcis si HyperioN), aparuta in 1979 si, de atunci, de doua ori reeditata l-am mai citit (si comentaT) un dens volum Spre un nou Eminescu (1993), alcatuit din convorbiri cu reputati eminesrologi, din care se degaja o imagine cuprinzatoare despre stadiul actual al cmincscologiei. in sfarsii, alte doua carti (Cicatricea lui Ulyse, 1982 si Dinamica valorilor, 1989) intregesc lamuritor fizionomia intelectuala a criticului si istoricului literar Minai Cimpoi. Adaug imediat, pentru ca e necesar, ca dl Cinipoi a fost unul dintre in veci neuitatii militanti pentru renasterea nationala, prin cultura, a Basarabiei strabune, stand, alaturi de colegii sai scriitori, pe baricadele acestei batalii de rasunet.

Am uitat sa spun ca d-sa dovedeste o speciala aplecare spre cugetarea filosofica sau filosofarda. Faptul e important pentru ca de pe acest fundament, aici mult necesar, isi dezvolta dl Cimpoi consideratiile sale despre fenomenul literar (si nu numai!

   ) basarabean. Cartea d-lui Cimpoi c intitulata Basarabia sub steaua exilului si c compusa din mai multe sectiuni. Primul c. as spune, un jurnal de front al luptei pentru renasterea nationala a Basarabiei istorice, cu mentionarea momentelor mai importante ale acestei infruntari. Aceste pagini tensionate se citesc cu emotie, fara a putea fi lasate din mana si dintr-o rasuflare, facandu-1 pe lector participant parca acvea al acestei batalii, smulgand, firesc, sentimente de recunostinta pentru cei ce au stat in primele randuri ale ostilitatilor cu o oficialitate vanduta ocupantului. Si cunoscand realitatea antiunionista care domneste astazi dincolo de Prut, nu incerci deloc sentimentul ca lupta a fost inutila. Marile izbanzi dobandite, vor continua sa vietuiasca si. finalmente, sa triumfe definitiv. Istoria, nu se poate altfel, ne va zambi, poate curand, poate mai tarziu, definitiv. Cea de-a doua sectiune, aceea care mi-a retinut atentia pentru ceea ce mentionam la inceputul acestui comentariu, c intitulata Fenomenul basarabean sub semnul pasarii Phoenix. Aici dl Cimpoi ne propune o definire a fenomenului basarabean, inclusiv cel literar-artistic, din perspectiva etnopsihologiei si a confruntarii cu o istoric mastera. Sigur, precizeaza autorul, fenomenul basarabean nu este decat fenomenul romanesc manifestat in conditii liminare. Aici, din 1812, cu exceptia interstitiului fericit 1918-1940, s-a instalat o putere opresoare straina care s-a straduit timp de 160 de ani sa aplatizeze, pana la anihilare, constiinta nationala, incercand s-o rusifice. De la alfabetul cu ceardacuri al chirilicei si pana la formele cele mai aberante, totul a fost aici vrajmas. Aceasta situatie speciala nu s-a putut sa nu fie creatoarea unor trasaturi fenomenologice deosebitoare, exprimate, la un prim palier al intelegerii, printr-un radicalism polemic, asemenea ardelenilor de pana la 1918. Conservatorismul, ca mijloc de aparare, c explicabil. Dar sa-1 las sa vorbeasca pe dl Mihai Cimpoi: Romanismul basarabean este conscrvalor. cultivator de vechime si rusticitate, de valori si sacralitatc. Oamenii de creatie basarabeni sunt. ca si predecesorii sai moldoveni din secolul al XlX-lca. pazitori fideli ai fondului ctnofolcloric. pe carc-1 opun noului formal. Conservatorismul basarabean arc. astfel, ratiuni polemice, el fiind intretinator de fiinta nationala, de continuitate spirituala romaneasca". Si. apoi. o justificare a post-samanatorismului basarabean vazut din acelasi registru: Post-samanatorismul basarabean (ca si cel sadovenian, firestE) este caracterizat atat printr-o nostalgic dupa trecut cat si prin ceea cc-i genereaza reactia fata de prezent, boicotul istoriei, mioritismul funciar. Omul basarabean este un om tragic, prin asumarea destinului sau instrainat, pus sub semnul terorii istoriei. Comportamentul sau A«post-samanatoristA» este o masca a tragismului, convertit in seninatate mioritica prin intermediul refularii. A«Post-samanatorismulA» e programatic, polemic, securizam". Dl Cimpoi mai crede ca tipul reprezentativ al intelectualului basarabean este unul militant, avand ca model exponential intelectual, etic si social sterismul. Altfel spus. un spirit mesianic, doctrinar, reformator". Sau mai explicit: Sterismul este, astfel, aprindere vulcanica de idee nationala, ardoare si monomanie, mesianism razvratit, superioritate intelectuala, spirit acut de justitie doctrinarism, dispretul formelor si al conventiunilor taria de a trece peste umilinte si infrangeri, acceptarea si promovarea statutului de martir si erou, moldovenism (romanisM) etnic, vizionarism, poporanism". Si, spre sfarsitul acestui studiu (sectiuni din voluM), autorul revine la ideea de inceput, parca moduland-o: Atasamentul fata de traditie (in cultura basarabeana, n.m.) nu e conservatorism, ci instinct de conservare pe care-1 manifesta omul de cultura de aci in scopul mentinerii fiintei nationale Tipul reprezentativ al culturii a fost si va ramane (subl. m.) timp de decenii cel A«conservatorA», mesianic, neopasoptist". Ar fi de adaugat precizarea ca literatura basarabeana isi pastreaza in subtext un curent ctnofolcloric,un sentiment profund al radacinilor spirituale, un tainic legamant cu plaiul natal Programul national (si, evident, nationalisT) se contine, la nivel structural, in baladismul ei general, in rurarismul de esenta". intr-o alta sectiune a cartii (Panorama literaturii romane postbelice (Moldova de esT)") ne aminteste ca scriitorul basarabean cultiva sentimentalismul literar, literatura basarabeana fiind romantic-dulceaga, feminina", melancolica si populata de eroi invinsi si umiliti. Sunt. aici, enuntate caracteristici pe care nu le punem la indoiala si le inteleg, inclusiv conservatismul, ruralismul si post-samanatorismul care, in Romania Marc, revigorat in anii douazeci, a sfarsit vlaguit pana a nu mai insemna nimic. Dar nu pot sa nu observ ca acest tip de literatura, atat de temeinic justificata de dl Cimpoi, c unul cam vetust, batranicios, care o izoleaza de fluidul de dezvoltare al celei de tip modern. inca la inceputul veacului si, apoi, in deceniile-interbelice s-a incurajat evolutia literaturii de tip obiectiv, contrara idilismului pitoresc si etnografic al samanatorismului, cu eroi moderni, complecsi sufleteste. Nu toti scriitorii moldoveni au fost lirici si idilizanti. Unii au fost moderni prin scriitura si mentalitate. Falticeneanul Anton Holban e, prin literatura sa moderna, un exemplu de neignorat. Dificultatea, bine intuita de dl Cimpoi, e, acum, alta. Sa-1 citez: literatura basarabeana trece acum examenul aspru al integrarii in contextul global al literaturii romane". Moldovenismul basarabean, cu toate ale sale trasaturi, va trece, indraznesc sa cred, greu handicapul acesta al integrarii. Dl Cimpoi e perfect lucid cand apreciaza amar: Importanta estetica difera de cea pur culturala, ceea ce inseamna ca opere ce au avut un rol exceptional in declansarea si desfasurarea Renasterii basarabene sa aiba o valoare modesta la un examen estetic dezinteresat". Sigur, timpul va cerne, neindurator cum este, valorile, asezandu-le la locul lor, potrivit criteriului estetic, singurul care conteaza in planul literaturii. Ar fi bine -daca e posibil - ca segmente mai importante ale literaturii basarabene, integrate firesc in spatiul literar romanesc, sa biruie examenul estetic pe care il asteapta, cum altfel? dl Mihai Cimpoi. Dar va fi grea aceasta integrare si vama va cerne nemilos. Spt "ita e in optzecisti, cu o orientare moderna si polemici fata de inaintasi. Interesante sunt consideratiile d-lui Cimpoi din Panorama literaturii basarabene, cu fise analitice despre scriitorii mai importanti de acolo, ca si Calendarul basarabean, cu a sa cronica a evenimentelor politice si culturale din secolele XIV pana in aprilie 1993. De luat in seama sunt si interviurile din ultimii ani acordate de autor si incluse, prea grijuliu pentru a nu se pierde nimic, in sumarul volumului.



Martie 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.