Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








CANTACUZINII despre Sinteze literare





Greu de inchipuit, pentru aceasta tara, istoria ei fara cunoasterea destinului unor familii de boieri. Ghiculesti, Sturdzesti, Cantacuzini, Bibesti, Moruzcsti, Balsesti, Mavrocordati si destule altele si-au legat indisolubil numele de devenirea tarii. Am scris relativ de curand despre o istorie a Sturdzesti lor elaborata de d-nii Cristian Popisteanu si Dorin Matei. Iata ca a aparut una despre Cantacuzini datorata d-lui Ion Mihai Cantacuzino. Am citit aceasta carte cu interes. Nu e o carte de istorie. Ci evocarea unei mari familii, din a carei spita au iesit nu numai mari oameni politici, domnitori si carturari cu faima, ci si imparati. Pentru ca, c bine s-o spun din capul locului, aceasta carte nu-si propune sa evoce numai ramura romaneasca (valaha si moldoveanA) a acestei faimoase familii, ci intreaga ei arie de cuprindere si manifestare, pornind, firesc, de la origini (in imperiul bizantin de la ConstantinopolE) pana hat departe, in Rusia, Europa de Apus, America. De altfel, arborele genealogic al acestei ilustre familii, reconstituit cu migala, dovedeste, lamuritor, ce spatii imense a acoperit, prin actiunea personalitatilor ei, aceasta fabuloasa familie. E o carte, de aceea, nazuind sa reconstituie intregul, prin toate meandrele manifestarii ei. Aceasta fiind intentia autorului, as spune ca ea a fost gandita, din pornire, pe dimensiunea orizontala, ocolind cea verticala, altfel zicand profunzimea analitica. Intentia a fost una de panaramare, de cuprindere a totului absorbant. Si unde se urmareste reconstituirea tabloului pe panouri mari. e fatalmente sacrificata adancirea analitica a detaliului semnificativ. Nici ca e timp, poate nici nevoie de ragazuri analitice, acolo unde se urmareste, deliberat, reconstituirea ansamblului caracteristic. Era mai bine, ma intreb, sa se fi mentinut descriptia la cateva personalitati etalon si celelalte sa fie pomenite subsidiar? Procedeul nu ar fi fost contraindicat. Dar autorul a urmarit, din capul locului, sa reconstituie intregul ansamblu, ceea ce anuleaza, de plano, intrebarea mea. Cartea c intitulata, de altminteri, O mie de ani in Balcani, ceea ce spune totul despre intentia autorului, care voieste sa ofere o imagine despre rolul Cantacuzinilor in mileniul al doilea al erei noastre in estul Europei. Dar, sa observ cu mirare, scopul marturisit e, adesea, mult depasit. De pilda, pentru ca un Cantacuzino-Speransky a devenit paj al tarului Nicolae al II-lea, e descris razboiul ruso-japonez din 1903-1905, cu tot dezastrul stiut, de la Port Arthur, cu revolutia rusa din 1905. Sau pentru ca zece Cantacuzini au luptat, in primul razboi mondial, de partea rusilor, autorul nu pregeta sa prezinte razboiul, situatia dezastruoasa de la curtea tarului Nicolae al II-lea, izbucnirea revolutiei din februarie 1917, dezordinea de pe vremea lui Kerenski, revolutia bolsevica, fuga peste granita a unor Cantacuzini, de unde se vor naste ramurile lor americana, engleza si elvetiana. Era necesara aceasta incursiune dincolo de Balcani? in fapt, nu. Dar, repet, cum autorul si-a propus sa surprinda destinul fiecarui Cantacuzino din arborele genealogic, a trebuit sa se opreasca si asupra acestor episoade, neaducand, sub raport istoriografie, nimic nou, ba fiind nevoit sa repete, ce-i drept, fara morga, evenimente istorice arhicunoscute. E riscul, asumat, al abordarii fenomenului numai din perspectiva orizontala.

Evident, autorul identifica primul Cantacuzino cu vaza si rol in istorie. E un loan Cantacuzino care, in 1341-1347, in Bizant, le-a fost tutore celor doi fii minori ai lui Andronic al lll-lea si luptand cu adversarii acestora, el avand rolul, de fapt, al unui regent. Si, el, cinquagenarul loan Cantacuzino, il conducea, de fapt, pe loan al V-lea Paleologu, ajuns imparat in 1347. Va ajunge si Cantacuzino, domnind impreuna cu Paleologu. Destinul a voit, deci, ca un Cantacuzin sa devina imparat al Bizantului. Dupa caderea Constantinopolului (1453) Cantacuzinii isi gasesc sfera de activitate in tarile romane, ramase independente. Un Mihai Cantacuzino ajunsese in 1565-1579 protejatul marelui vizir de la Constantinopol. Un frate al acestuia ajunsese dregator mare in Valahia. Mihai Cantacuzino s-a infruntat cu vestita doamna Chiajna din Valahia si s-a implicat cu autoritate si in treburile Moldovei, devenind cumnat cu Petre Schiopul, domn al Moldovei, in 1574. Apoi, un Andronic Cantacuzino (urmasii acestuia fiind toti cei care vor avea un rol important Ia Poarta si in principatele romanesti, creand o dinastie cu multe, foarte multe ramuri, ce se intind pe distanta a douasprezece generatiI) era, la inceput, un mare financiar la Constantinopole. in aceasta calitate putea, daca voia, sa ajute candidatii merituosi sa ajunga domnitori in tarile romanesti. il va ajuta pe Marele Ban Mihai, viitorul Mihai Viteazul, sa ajunga domn in Valahia, in 1593. Cum Mihai s-a razvratit impotriva turcilor, Andronic, arestat si condamnat la moarte, scapa si ajunge marele vistiernic al Valahiei. Va muri in acelasi an cu Mihai (1601), el fiind asasinat de turci. Cei cinci fii ai acestuia au trait, bine si in putere, in Valahia, Moldova si chiar in Crimeea. Importanti au ramas, in istoria Cantacuzinilor, cei trei fii ai lui Andronic, care s-au impamantenit in tarile romane, incuscrindu-se cu Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Serban, Gr. Ghica etc. De fapt, se mandreste autorul cartii pe care o comentez, ajunsesera sa faca si sa desfaca domniile, trecand prin mari aventuri. in sfasit, in 1678, un Cantacuzino (SerbaN) ajunge domn al Valahiei, prezentat ca un despot luminat. Si a fost. Pentru ca, printre altele, el a initiat traducerea Bibliei, care ii poarta numele, tiparita integral la 10 noiembrie 1688, adica la 15 zile dupa moartea domnitorului. Serban Cantacuzino si-a cam marginalizat cei doi frati. Asa se face ca acestia nu pretind, deocamdata, pentru ei domnia, ajutandu-1 pe nepotul lor Constantin Brancoveanu sa ajunga domn in Valahia, in 1678. O vreme, destula, relatiile dintre nepot si unchi au fost cordiale. Dar de la o vreme, acestia pretindeau domnia pe care i-o cedasera nepotului. Asa a izbucnit dihonia teribila dintre Brancoveanu si Cantacuzini, care a marcat o epoca. Unii Cantacuzini au ajuns, bine rostuiti, la curtea tarilor Rusiei, la inceput a lui Petru cel Mare. Apoi s-a sfarsit cu domniile pamantene, incepand, din 1716 la 1821, epoca fanariotilor. Cantacuzinii au trait, in acea vreme, prosper si cu situatii inalte, incuscriti cu domnitorii. E ciudat ca autorul continua sa considere epoca fanariota numai sub culori intunecate, desi cercetari demne de incredere releva, mai de mult, rolul ei pozitiv.

Abordand perioada moderna din istoria tarii, autorul ii urmareste, firesc, pe Cantacuzinii importanti. Se ocupa, deci, si de Gh. Gr. Cantacuzino, cunoscut, pentru marea sa bogatie, drept Nababul. Acesta, conservator, a fost ministru si prim-ministru. Autorul il prezinta edulcorat. De fapt, Cantacuzino-Nababul era mediocru cu totul. A ajuns prim-ministru la 11 aprilie 1899, prin siretenie. S-a intamplat ca Lascar Catargiu sa moara de cord chiar in ziua cand regele Carol I a semnat decretul care-1 insarcina cu formarea guvernului. Succesiunea trebuia sa-i revina lui P. P. Carp, potrivit intelegerii cu Catargiu. Repede, Cantacuzino-Nababul, prin partizanii sai, se inscauneaza sef al Partidului Conservator si, prin consecinta, premier. Junimistii erau, pe buna dreptate, indignati pentru procedeu. P. P. Carp, primit in audienta de rege, i-a spus atunci: Sire, daca Maria Ta voieste sa incerce mai intai toate mediocritatile, randul meu va veni, desigur, la urma de tot. Numai sa nu mor intre timp". Si nici n-a fost Cantacuzino-Nababul, cum crede autorul, un om foarte de treaba". Se stiu destule, si n-am cum le insira aici, care il scot din zona cumsecadeniei. De altfel, un om cumsecade nu face politica activa de suprafata. Supunandu-se cliseelor, autorul afirma ca in rascoala din 1907 au fost zece mii de victime. E o eroare, lansata de C. Miile. in realitate, numarul victimelor taranesti n-au depasit vreo 4000. E bine ca e pusa in lumina, cum se si cuvenea, personalitatea lui Ion Cantacuzino, marele profesor, inventatorul, la noi, al serului antiholeric si antitific ca si rolul sau politic in anii neutralitatii si ai razboiului, inclusiv singura sa demnitate ministeriala in guvernul N. Iorga (aprilie 1931-iunie 1932). Nu era nevoie, pentru asta, de lungile pagini despre razboiul din 1913 si cele despre primul razboi mondial, fapte arhicunoscute si, de aceea, aici parazitare. Nu lipseste nici miscarea legionara, trecuta in revista pentru ca generalul Gh. (ZizI) Cantacuzino (GraniceruL) a fost in Sfatul Legionar.



Dar nu e adevarat ca el a creat", in martie 1935, Partidul Totul pentru Tara". Aceasta misiune a primit-o, ca un ordin, din partea lui C. Z. Codreanu, generalul recunoscand asta printr-un articol publicat in presa. Si tot asa, migalos, pana ce iese din scena ultimul dintre Cantacuzini. Nu e autorul acestei intinse monografii. Mai apar si alti Cantacuzini.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.