Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Titu MAIORESCU



Titu MAIORESCU - poza (imagine) portret Titu MAIORESCU



O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867




PREFATA AUTORULUI LA EDITIA DE LA 1874
PREFATA LA EDITIA DINTAI
PREFATA LA EDITIA DE LA 1892
I - Conditiunea materiala a poeziei
II - Conditiunea ideala a poeziei


Titu Maiorescu - Directia noua in poezia si proza romana
Elemente realiste in estetica lui Titu Maiorescu
Titu Maiorescu - contributia la dezvoltarea criticii si a esteticii literare romanesti
Titu Maiorescu, Junimea si Convorbiri literare
TITU MAIORESCU - INDRUMA,TOR AL CULTURII SI LITERATURII ROMANE
TITU MAIORESCU, PRIM-MINISTRU
TITU MAIORESCU ISTORIOGRAF




 

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867


Titu Maiorescu - O cercetare critica asupra poeziei



Opera si activitatea literara Titu MAIORESCU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Titu MAIORESCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Comediile d-lui I.L. Caragiale

- citeste textul
Titu Maiorescu - Comediile d-lui I.L. Caragiale.
Titu Maiorescu, Comediile dlui I.L. Caragiale, 1885 - intelegerea textului, Particularitati stilistice



Sinteze

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

- citeste textul
Titu Maiorescu - O cercetare critica asupra poeziei



Articole

Eminescu si poeziile lui

- citeste textul
Articolul Eminescu si poeziile lui

Spiritus rector


Titu Maiorescu -spiritus rector



Critica literara

In contra directiei de astazi in cultura romana

- citeste textul
Titu Maiorescu, in contra directiei de astazi in cultura romana, 1868 - intelegerea textului

Poeti si critici

- citeste textul
Titu Maiorescu, Poeti si critici, 1886 - intelegerea textului


O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 de Titu MAIORESCU (Sinteza)

 

PREFATA AUTORULUI LA EDITIA DE LA 1874

Iluzii pierdute
- iata semnul timpului in care traim. Stapanirea frazei inceteaza. Numai deziluzionarea sa nu treaca in scepticism. Putinii barbati eminenti ce-i avem au inceput sa se retraga unul cate unul din viata publica, iar in locul lor navaleste multimea mediocritatilor si, cu steagul nationalismului si al libertatii in frunte, acea gloata de exploatatori, pentru care Dunarea nu e destul de larga ca sa-i desparta de Bizant. In contra lor rezistenta, fie si violenta, era o datorie. De aci critica!
Insa critica unde trebuie si constructiva unde poate. Paginile urmatoare cuprind un sir de cercetari critice asupra catorva forme de cultura romana din ultimele decenii. Scrierile astfel impreunate in volumul de fata sunt o retiparire din Convorbiri literare. Prezentandu-se acum singure inaintea publicului si lipsite de vecinatatea si de sprijinul scriitorilor uniti cu noi in aceeasi tendinta, ele sunt silite sa raspunda indata la o intampinare de principa iui, care cauta sa le tagaduiasca dreptatea si folosul. Directia cea noua
- ni se zice
- nu putea sa se introduca in conlucrare pasnica pe langa cea veche? Trebuia oare o critica asa de neimpacata in contra celor mai multe forme si autoritati de astazi? Admitand chiar ca transilvanenii scriu rau, ca Barnutiu nu e om de stiinta, ca Sincai nu e istoric, ca Societatea Academica Romana e stearpa, ca cele mai multe ziare si poezii nici nu merita acest nume; de ce sa fie totusi asa de amar combatute? Tot sunt creatiuni de cultura, forme fie si goale pentru primirea cuprinsului viitor, tot sunt ceva, sunt un semn de viata si sunt mai bine decat nimic. La aceasta raspundem: Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au in orice moment dat o cantitate marginita. Averea nationala a romanilor are astazi o cifra fixa, energia lor intelectuala se afla asemenea intr-o catime fixata. Nu te poti juca nepedepsit cu aceasta suma a puterilor, cu capitalul intreprinderii de cultura intr-un popor. Timpul, averea, taria morala si agerimea intelectuala ce le intrebuintezi pentru o lucrare de prisos, necum pentru o lucrare gresita, sunt in veci pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasa si cea adevarata. Amandoua nu pot merge langaolalta, tocmai fiindca izvorul puterilor unei natiuni nu este nesecat, ci este din fire marginit. Daca dar iti lipsesc o mie de scolari silitori si modesti, de industriasi si meseriasi nationali, de poeti si prozatori mai buni, de oameni de stiinta adevarati, cauza este ca marginitele puteri de care dispune poporul tau pentru aceasta sunt consumate de profesori ignoranti, de functionari netrebnici, de academici, secretari, membri onorifici, asociati in cultura, jurnalisti, ateneisti, conservatoristi, poetastri, spanzuratori de panze la "expozitia artistilor in viata", si celelalte, si celelalte. Ai un singur bloc de marmura: daca il intrebuintezi pentru o figura caricata, de unde sa mai poti sculpta o Minerva? T. MAIORESCU Iasi, martie 1874

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.