Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere

Critica literara





Despre Critica literara

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Denis Diderot (1713-1784) critic literar
Critici literari francezi
Samuel Johnson reprezentant al neoclasicismului englez
Criticii englezi si scotieni minori
Critica italiana
Lessing (critic german) si precursorii sai
Sturm und Drang si Herder
Goethe - activitatea lui de critic literar
Kant si Schiller
Friedrich Schlegel (1772-1829) - activitatea lui critica
August Wilhelm Schlegel - natura poeziei si criticii
Romantismul german timpuriu - Schelling
Novalis - critic romantic german
Wilhelm Heinrich Wackenroder (1773 1798) si prietenul sau Ludwig Tieck (1773 1853)
Jean Paul (Johann Paul Kichter 1763-1825) prezenta sa in istoria criticii literare
Critica literara de la Jeffrey la Shelley
Critica literara a lui William Wordsworth (1770 1850)
Samuel Taylor Coleridge (1772 1834) filozof si critic literar
Hazlitt, Lamb si Keats
Doamna de Stael si Cliateaubriand
Stendhal si Hugo
Criticii italieni
Gorres - critic literar german
Fratii Grimm
Arnim si Kleist
Adam Muller
Filozofii germani - Solger
Friedrich Schleiermacher (1768-1834)
Arthur Schopenhauer (1788 1860)
Estetica lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831)
Critica franceza pina la 1850
Charles Augustin Sainte-Beuve (1804 1869) - critic din suprematiei criticii franceze
Critica italiana de la Scalvini la Tenca
Critica engleza
Thomas Carlyle (1795-1881)
Thomas de Quincey (1785-1859)
Leigh Hunt (1784-1859)
Thomas Babington Macaulay (1800-1859)
John Stuart Mill (1806-1873)
John Ruskin (1819-1900)
Critica americana
Edgar Allan Poe (1809-1849)
Ralph Waldo Emerson (1803-1882)
Critica germana De la Grillparzer la Borne
Heinrich Heine (1797-1856)
Germania Tinara si criticismul
Georg Gottfried Gervinus (1805-1871)
Hegelienii
Friedrich Hebbel (1813-1863)
Arnold Ruge (1802-1880)
Karl Marx (1818 1883) si Friedrich Engels (1820 1895) - Teoriile si opiniile literare
Critica rusa
Vissarion Belinski (1811-1848)
Dilemele unei istorii a criticii literare
Critica franceza: realista, naturalista, impresionista
Honore de Balzac (1799-1850)
Gustave Flaubert (1821-1881)
Guy de Maupassant (1850-1893)
Emile Zola (1840-1902)
Jules Lemaitre (1853-1914)
Anatole France (1844-1924)
Hippolyte Taine
Istoria literara franceza Ferdinand Brunetiere (1849-1906)
Gustave Lanson (1857-1934)
Critici francezi minori Jules Barbey d Aurevilly (1808-1889)
Edmond Scherer (1815-1889)
Emile Montegut (1826-1895)
Paul Bourget (1852-1935)
Emile Hennequin (1859-1888)
Francesco De Sanetis
Critica italiana dupa De Sanctis
Critica engleza: istorici si teoreticieni
Matthew Arnold (1822-1888)
Walter Bagehot (1826-1877)
Leslie Stephen (1832 -1904)
Critica americana Walt Whitman (1819 -1892)
James Russell Lowell (1819-1891)
William Dean Howells (1837-1920)
Henry James
Criticii rusi radicali - Nikolai Cernisevski (1828-1889)
Nikolai Dobroliubov (1836-1861)
Dmitri Pisarev (1840-1868)
Criticii rusi conservatori - Apollon Grigoriev (1822-1864)
Feodor Dostoevski (1821-1881)
Nikolai Strahov (1828-1896)
Aleksandr Veselovski (1838-1906)
Lev Tolstoi (1828-1910)
Critica germana
Wilhelm Dilthey
Friedrich Nietzsche
Danezul singuratic: Georg Brandes
Miscarea estetica engleza
Algernon Swinburne (1837 -1909)
Walter Pater (1839 -1894)
John Addington Symonds (1840-1893)
Oscar Wilde (1854-1900)
George Saintsbury (1845-1933)
George Bernard Shaw (1856-1950)
Simbolistii francezi
Charles Baudelaire (1821-1867)
Stephane Mallarme (1842-1898)


Guy de Maupassant (1850-1893) despre Critica literara



Aceasta sinteza a fost realizata, intr-un mod lipsit de originalitate, la un nivel inferior si nu fara contradictii, de catre Maupassant, devotatul discipol al lui Flaubert. in doua prefete, una la corespondenta lui Flaubert cu George Sand (1884) si cealalta la propriul sau roman Pietre et Jean (1887), Maupassant a expus teoriile maestrului sau, punind insa accente diferite. Madame Bovary, declara el, constituie o revolutie in literatura". Flaubert a fost primul romancier cu adevarat artist, primul care a compus cu stil, primul care a realizat impersonalitatea"1. Totusi, Maupassant este departe de a fi dogmatic. Nu-1 considera pe Flaubert un realist in sensul apartenentei la scoala respectiva, si admite posibilitatea unui roman idealist. Romancierul se cuvine sa prezinte adevarul, dar nu fotografia banala a vietii". El trebuie sa tinteasca spre o viziune mai completa, mai patrunzatoare, mai edificatoare decit realitatea insasi", trebuie sa dea relief intimplari-lor, sa produca senzatia profunda a adevarului iluzia completa a adevarului". Realistii talentati ar trebui numiti iluzionisti". Maupassant este un relativist sau mai degraba un subiectivist in teoria cunoasterii, daca putem folosi un termen atit de pretentios pentru observatia ca ochii nostri, urechile noastre, mirosul nostru, gustul nostru creeaza tot atitea adevaruri citi oameni sint pe pa-mint Marii artisti sint cei care impun umanitatii iluzia lor personala". Maupassant face distinctie intre romanul obiectiv" si romanul de pura analiza. Rbmanul obiectiv reprezinta propriul sau ideal: un roman care evita explicatiile complexe, discutarea motivelor, lasind pur si simplu persoanele si intimplarilc sa treaca prin fata ochilor nostri. Ceea ce importa este rabdarea si concentrarea asupra obiectului. Pentru a descrie un foc care arde sau un copac de pe o cimpic, sa privim acest foc sau acest copac pina eind ele nu mai seamana, in ochii nostri, cu nici un alt copac sau cu nici un alt foc". A particulariza" este principalul sfat pe care atit Flaubert, cit si Maupassant il dau romancierului. El trebuie sa ne faca sa vedem in ce fel un cal de birja se deosebeste de cincizeci de alti cai care il urmeaza sau il preced". Exista doar un singur cuvint potrivit pentru a exprima un lucru, un singur adjectiv pentru a-1 califica. in flagranta contradictie cu solipsismul sau filozofic sau temperamental, Maupassant se pronunta pentru o relatie corecta cu realitatea din afara noastra si, pe un ton peremptoriu, ii cere criticului sa se limiteze. El trebuie sa fie doar un analist fara tendinte, fara preferinte, fara pasiuni, apreciind, ca expertul in pictura, doar valoarea artistica a obiectului de arta care i se prezinta".



Maupassant a pus in circulatie doctrina lui Flaubert despre singurul cuvint potrivit" si despre impasibilitatea romancierului, dar importanta acordata de el obiectivitatii nu se prea armonizeaza cu iluzionismul" si cu solipsismul sau. Prin inimicitia cu care a privit didacticismul declarat sau romanul cu scop social, Maupassant se opune naturalismului" care intre timp fusese formulat de Zola.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2012 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.