Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...




Gorres - critic literar german despre Critica literara



in jurul anului 1806, in atmosfera intelectuala germana se remarca o schimbare considerabila. Ascensiunea lui Napoleon si infringerea Prusiei in batalia de la Jena au trezit in sinul germanilor un patriotism inflacarat, care s-a ridicat impotriva ideilor Revolutiei franceze si impotriva intregului crez umanist si rationalist asociat cu secolul al XVIII-lea si cu clasicii germani. Scriitorii romantici mai in virsta erau buni patrioti: fratii Schlegel au participat activ la lupta impotriva lui Napoleon. Dar cei din grupul mai tinar, care in 1806 aveau in jur de douazeci sau douazeci si cinci de ani, erau obsedati de problema nationalitatii cu o intensitate cu totul straina spiritului teoretic al fratilor Schlegel. Schimbarea petrecuta se oglindeste clar in teoria si critica literara a romanticilor tineri: toti au inceput sa studieze originile, trecutul teutonic, cintecele si povestirile populare, legendele, Cintecul Nibdungilor, Edda si, in general, tot ceea ce considerau ca este indigen, autohton, primar, german", neatins de flagelul civilizatiei moderne, putind astfel contribui la regenerarea natiunii. Doua dintre cele mai importante realizari ale grupului au fost editarea de catre Achim von Arnim si Clemens Brentano a culegerii de cintece populare germane Des Knaben Wunderhom (1805-1808) si editarea de catre fratii Jakob si Wilhelm Grimm a universal cunoscutelor Kinder- und Hausmarchen (1812-1815). Fratii Grimm au fost, de asemenea, intemeietorii filologiei germanice in esenta, o noua ramura de cercetare care in interpretarea lor foarte larga trebuia sa fie stiinta civilizatiei germanice. Bazele ei au fost puse mai ales de Jakob Grimm, care a desfasurat in acest domeniu o munca neobosita, facind dovada unei stralucite capacitati combinatorii. Lucrarea lui Deutsche Grammatik (1819-1837) a revolutionat nu numai studiul filologiei germanice, ci intreaga lingvistica, descoperind legile fonetice, mutatiile consonantice si vocalice etc. Prin celelalte carti ale lor, ca, de pilda, colectia de legende germane locale si istorice, studiile privind mitologia teutonica si vechile institutii juridice teotonice si dictionarul istoric german pe care l-au initiat, fratii Grimm au creat, aproape singuri, germanistica". in timpul secolului al XlX-lea germanistica si-a subordonat aproape toate studiile literare nu numai cele de tip academic iar mai tirziu a influentat profund orientarea studiilor literare din Anglia si Statele Unite si din toate tarile slave si scandinave. Chiar si astazi, accentul care se pune, in studiile post-universitare ale licentiatilor in engleza, pe teme ca limba anglo-saxona si Beowulf este, in Statele Unite, o ramasita a acestei conceptii romantice germane.



Atentia noastra concentrindu-se asupra teoriei si criticii literare, ne vom ocupa mai intii de Joseph Gorres (1776-1848), cel mai in virsta din grupul romanticilor tineri si cel care se apropie cel mai mult de calitatea de critic literar. Cea mai mare parte a vietii sale si-a pus-o in slujba politicii Restauratiei catolice, dar in tinerete (cu exceptia unei scurte perioade de entuziasm pentru Revolutia franceza) a fost un Naturphilosoph schellingian care s-a lansat si in speculatii asupra esteticii. Aphorismen iiber dicKunst (1802) contine dicotomii si polaritati care incearca sa modifice distinctia facuta de Schiller intre naiv si sentimental prin intermediul distinctiei dintre arta productiva" si arta deductiva"1. Eseurile publicate in revista Aurora (1804-1805) sint si ele, in parte, speculatii privind contrastele dintre epoci si tipuri. De exemplu, in unul din ele Gorres afirma ca literatura franceza se deosebeste de cea germana asa cum se deosebesc cimpiile de munti. Dar celelalte eseuri din acest grup ilustreaza mai elocvent calitatile de critic ale lui Gorres: siguranta aprecierilor si stralucirea caracterizarilor facute prin analogii si metafore, intr-un stil ce aminteste focurile de artificii ale lui Jean Paul. Admiratia lui pentru Jean Paul, Herder si Novalis nu constituie o surpriza; in schimb entuziasta pretuire a romanului lui Holderlin Hy-perion si a primei tragedii a lui Kleist, Die Familie Schroffenstein, reprezinta ceva nou si pozitiv. Articolul cel mai interesant este cel dedicat lui Goethe. Aici Gorres incearca sa stabileasca, prin analogie cu dezvoltarea sculpturii grecesti, diferite etape in evolutia stilului lui Goethe: de la perioada naturalista timpurie la idealizarea din anii de mijloc si de aici la stilul elegant, manierist, din screri tirzii ca Die natilrliche Tochter.



Aceste prime articole critice au fost putin cunoscute. Rolul istoric al lui Gorres incepe doar odata cu sosirea lui la Heidel-berg in 1806 si cu prietenia lui cu Brentano si Arnim. Lucrarea lui care ne intereseaza cel mai mult e Die deutsche Volksbucher (1807), o prezentare a unor carti populare germane ca Faust si Die Hai-tnonskindcr, cele mai multe din secolul al XVI-lea, cu studii minutioase privind izvoarele si temele lor similare din romanele medievale, legendele orientale etc. Daca s-ar limita la aceasta parte centrala, cartea n-ar fi decit un document timpuriu de literatura comparata, un studiu privind migratia temelor, care astazi ar fi inevitabil demodat. Dar introducerea si concluzia fac din ea un manifest al noii conceptii despre literatura. Desi el insusi stabileste in multe cazuri izvoarele straine ale acestor carti populare, Gorres le proclama literatura populara, vazind in ele expresia adevaratului spirit launtric al poporului german", obiecte ale celei mai inalte devotiuni, antichitati venerabile". Cintecele, legendele, superstitiile si obiceiurile populare, opere ale naturii asemenea plantelor", sint considerate relicve ale celui mai neguros ev mediu, iar evul mediu este, la rindul lui, preamarit ca gradina a poeziei, Eden al romantismului"3. in aceasta epoca binecuvintata istoria era o epopee religioasa, poezia inflorea, natiunea era unita intr-un singur popor, fara distinctii de clasa. Creativitatea autohtona nu fusese atinsa de molima imitarii anticilor. De atunci incoace a avut loc o continua cadere in rationalism si proza. Distinctia herderiana dintre Naturpoesie si Kunsl-poesie este reformulata aici pe un ton categoric, intreaga lumina cazind pe poezia naturala, singura autentica.

Entuziasta recenzie a lui Gorres la Des Knaben Wunder-horn (1809-1810) ii defineste pozitia cit se poate de clar. Credem ca poezia a existat inaintea artei, ca mai intii a fost entuziasmul si apoi a urmat disciplina. Credem cu toata convingerea in existenta unei poezii naturale specifice, pe care cei ce o practica o concep ca in vis, care nu se invata si nu se deprinde si nu se dobindeste nici chiar la scoala, ci e asemenea primei iubiri, pe care pina si cel mai nestiutor o cunoaste perfect intr-o clipa si o practica fara nici o greutate si cel mai bine tocmai atunci cind a facut cele mai putine studii, si cu atit mai prost cu cit a aprofundat-o mai mult". Fiecare opera de arta exemplara e adusa pe lume asa cum natura aduce pe lume animalele si plantele"4. Poezia naturala e simpla si impresionanta; ea isi produce propriile ei forme in mod necesar, forma si continutul ei cresc impreuna, organic, ca sufletul si trupul. Recunoscind ca poeziile populare culese de Arnim si Brentano nu se ridica la inaltimea acestui ideal, Gorres le trateaza pur si simplu ca pe niste ramasite degradate ale unui trecut mai glorios. El le considera un singur poem, oglinda fidela a poporului", si intr-un uimitor tour de for ce enumera si caracterizeaza un mare numar dintre ele, intr-o anumita ordine, in functie de tema: de la nastere la moarte, de la iubirea senzuala la extazul religios. Cu toate ca, luate separat, sint exclamatii lirice", ele formeaza un intreg epico-dramatic", deoarece intre toate lucrurile exista o legatura nevazuta". Desi citeodata recunoaste ca o parte din aceste poezii ar putea fi opera unor poeti care n-au compus niciodata altceva, in general Gorres le considera proprietatea comuna a natiunii, o garantie a excelentei acesteia: poetul popular si natiunea sint una5.



Daca in poezia populara Gorres vede un singur poem in ciuda faptului ca poeziile culese de Arnim si Brentano provin in realitate din secole diferite si contin multe specimene tirzii si foarte artificiale ne putem usor imagina ca in vechea poezie epica vede o parte componenta a mitologiei autohtone. Articolele dedicate Cintecului Nibdungilor (1808) au fost primele care au examinat asemanarile dintre acest poem si vechile epopei scandinave, formulind concluzia ca Nibelungenlied e singurul fragment ramas dintr-un poem sau mit de dimensiuni colosale6. Cartea cea mai ampla a lui Gorres, Die Mythengeschichte dor asiatischen Wdt (1810), incearca sa dovedeasca, pe baza unui material mai bogat, ca nu exista decit o singura poezie naturala, ca aceasta e identica cu mitul si ca toate miturile au venit din orient. Cu timpul, teoriile lui Gorres, bazate pe lecturi intinse dar necritice, au devenit din ce in ce mai fanteziste. Introducerea la aceasta lucrare culmineaza cu o comparatie pretentioasa intre epopeile indiene, Homer, Ossian, Tilurel si Cin-tecul Nibelungilor. Planul elaborarii unei istorii universale a mitului nu s-a materializat, in parte din cauza ca Gorres a ajuns sa fie absorbit tot mai mult de ziaristica politica.

Doar in citeva din scrierile lui mai tirzii Gorres discuta ceea ce obisnuia sa numeasca poezia artistica". Un articol dedicat lui Jean Paul (1811) foloseste inteligent distinctiile din Vorschule dcr Aesthetik, analizind opera jeanpauliana pe sectiuni ce trateaza despre geniu, umor, ironie, spirit, personaje, intriga, descrierea naturii si stil. Ca si in recenzia la Des Knaben Wunderhorn, Gorres impleteste intr-o singura imagine de ansamblu caracterizarile aproape tututor figurilor din romanele lui Jean Paul, evocind, prin analogii si metafore ingenioase si pline de fantezie, o intreaga lume de umor si sentimentalism. El se intoarce chiar si la vechiul sau interes pentru opozitia dintre antici si moderni, stabilind o distinctie intre conceptia despre lume a grecilor, care se baza pe geometria euclidiana, si conceptia modernilor, care au inventat calculul diferential si infinitezimal. Comparatia lui dintre o biserica crestina si o formula de calcul diferential poate egala orice analogie inventata de recenta Geistesgeschichte germana pentru a do" vedi paralelismul perfect dintre toate activitatile umane7.

O recenzie tirzie a cartii Bettinei von Arnim Goethes Brief-wechsel mit einem Kinde (1835) defineste foarte patrunzator atitudinea Restauratiei catolice fata de Goethe. Goethe este infatisat ca un pagin si un filistin care, la aparitia copilei", s-a trezit, pentru un timp, din nou la viata. Gorres n-a reusit sa sesizeze falsul din romanul Bettinei, desigur din cauza ca propriul sau temperament avea ceva din isteria ei stridenta8. Metoda lui critica consta in folosirea permanenta a unor analogii si metafore care ne amintesc cele mai slabe mostre de stil incarcat oferite de asa-numita critica impresionista" a anilor 1890. Ceea ce a spus despre Jean Paul i se putea aplica lui insusi: il pune pe samoed sa goneasca in fata lui calare pe o camila si pe arab sa strabata desertul intr-un faeton tras de reni, pune pesti zburatori sa cinte in virf de tei, in timp ce privighetorile stau si asculta, iar maimutele rasfoiesc cu luare aminte romane sentimentale"9. Nu ne surprinde ca Gorres a considerat ca orice incercare de a defini poezia e materialista", deoarece poezia, ca tot ce e sfint, se ascunde in intunericul misticii"10.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.




loading...