
Marile teme ale universului eminescian Poetul si poezia - tema si motiv al universului poetic dimensiune a programului estetic Caracterul filosofic al poeziei lui Eminescu - modelul intelectului Zambetul lui Eminescu in opera sa Personalitatea artistica a lui Mihai Eminescu Inteligenta si imaginatia lui Eminescu Intalnirea cu budismul la Mihai Eminescu Coordonatele lirismului eminescian Conceptia estetica Natura si iubirea - topos etern in lirica eminesciana Poezia filosofica. Genialitatea intre absolut si damnare. Ipostaze poetice Luceafarul si Oda (In metru antic) - permanente mitice si filosofice Nuvela romantica - Mihai Eminescu - proza literara MIHAI EMINESCU (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) - Portretul scriitorului Teme si motive ale operei eminesciene Eminescianismul CREATIA POETICA‚ EMINESCIANA‚ MIHAI EMINESCU - Portretul scriitorului - Date biografice EMINESCU SI POEZIILE LUI (1889) MIHAI EMINESCU - TABEL CRONOLOGIC Poezia naturii si a iubirii Mihai Eminescu - sinteza MIHAI EMINESCU - SCRIITOR NEPERECHE, INTRE NATIONAL SI UNIVERSAL; SCRIITOR ROMANTIC; SINGURUL GENIU AUTENTIC AL LITERATURII NOASTRE EMINESCU SI BLAJUL Eminescu student la Viena In apararea institutiilor culturale O disputa intre tineri si batrini si evaluarea repertoriului nostru teatral dinainte de 1870 Dualismul, o fictiune diplomatica Serbarea de la Putna, manifestare a solidaritatii nationale Interludiu carturaresc si cultural O conferinta si teoria claselor pozitive E unul din cei mai talentati juni O schimbare fundamentala in statutul personal Politica europeana si chestiunea orientala Jurnalul razboiului sirbo-muntenegrean impotriva Imperiului otoman Razboiul diplomatic Declararea Independentei si participarea la razboiul din 1877 Viata politica interna Prelectiuni populare. Prelectiuni publice. Conferinte Miscarea culturala in provinciile romanesti desub stapiniri straine. MIHAI EMINESCU - (1850-1889) - viata si activitatea literara Eseu NATIONAL SI UNIVERSAL IN OPERA LUI MIHAI EMINESCU Repere biografice Raportul dintre national si universal Eminescu in cadrul romantismului european Teme si motive romantice la Eminescu Cultura si armonie la Eminescu Folclorul a€“ izvor de inspiratie in opera lui Eminescu Arte poetice eminesciene Poezia de meditatie istorica si sociala Ipostaze ale naturii in poezia lui Eminescu si imagini paradisiace si toposuri edenice Erotica eminesciana din prima si a doua perioada Locul poeziei Floare albastraa€¯ in lirica eminesciana Poezia filososfica a lui Eminescu Meditatie filosofica si satira in „Scrisoarea I” Rugaciunea unui daca€¯, poem autoreferential Proza eminesciana si receptarea ei critica
|
Calin (File din poveste)
Opera si activitatea literara Mihai EMINESCU
Scrierile si activitatea publicistica a lui Mihai EMINESCU
Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text
Poezie
- citeste textul Mihail Eminescu — Epigonii - Tema poeziei, Ideea, Compozitia EPIGONII - analiza literara EPIGONII - Arta poetica - Semnificatia titlului Tema iubirii si a naturii Arte poetice eminesciene. Epigonii
- citeste textul Memento mori - un poem sociogonic
- citeste textul Mihail Eminescu imparat si proletar
- citeste textul Scrisoarea I - o sinteza a temelor universului eminescian SCRISOAREA I - comentariu (referat) Scrisoarea I poemul Scrisoarea I - comantariu literar M. Eminescu, Scrisoarea I - Particularitati stilistice Conditia geniului in poemul filozofic Scrisoarea I de Minai Eminescu. SCRISOAREA I - Poem filozofic - Portretul savantului SCRISOAREA I - STUDIUL TEXTULUI SCRISOAREA III - STUDIUL TEXTULUI
- citeste textul Mihail Eminescu — Scrisoarea III - exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut SCRISOAREA III - comentariu SCRISOAREA III - analiza literara si comentariu Comentariu Scrisoarea III - antiteza dintre Prezent si Trecut SCRISOAREA III - Tema si tablourile nalizate pe versuri Caracterizarea personajului principal Mircea cel Batran
- citeste textul Idila Sara pe deal SARA PE DEAL - analiza literara Sara pe deal - visul de dragoste Sara pe deal - comantariu SARA PE DEAL - Idila-pastel - analiza pe strofe SARA PE DEAL - STUDIUL TEXTULUI
- citeste textul Idila Floare albastra - tema iubirea FLOARE ALBASTRA‚ comentariu Floare albastra - puritatea infinita, idealitatea, aspiratia catre absolut FLOARE ALBASTRA‚ - Idila - cu accente filozofice Poezia iubirii si a naturii: Floare albastra FLOARE ALBASTRA‚ - STUDIUL TEXTULUI
- citeste textul Atat de frageda - idila reprezentativa pentru tema iubirii
- citeste textul Mihail Eminescu - Dorinta Dorinta de Eminescu - comentariu DORINTA Idila DORINTA - STUDIUL TEXTULUI
- citeste textul Revedere - o meditatie pe tema fortuna labilis Comentariu Revedere Poezia de inspiratie folclorica. Revedere - nelinisti in temporalitate Revedere - analiza si comentariu REVEDERE Creatie lirica de inspiratie folclorica - ideea poeziei REVEDERE - STUDIUL TEXTULUI
- citeste textul Poemul Calin (file din poveste) - mitul zburatorului Comentariul la poemul - CA‚LIN (FILE DIN POVESTE) Calin (file din poveste) - poem de Mihai Eminescu CA‚LIN ( file din poveste) - analiza versurilor EXERCITII
- citeste textul Luceafarul - o sinteza a universului eminescian (Compozitia, Tema, Motivul Zburatorului) LUCEAFA‚RUL comentariul LUCEAFA‚RUL - analiza literara si comentariu Luceafarul poemul Luceafarul - capodopera a creatiei eminesciene Catalina - personaj simbol al poemului Luceafarul Caracterizare - Luceafarul Hyperion - personaj simbol al poemului omonim Luceafarul LUCEAFARUL - Poem filozofic - Geneza poemului Luceafarul Teme si motive in poemul Luceafarul Genuri literare in poemul Luceafarul Specii literare in poemul Luceafarul Luceafarul (incercare de sinteza) Luceafarul - Geneza si surse de inspiratie VALOAREA UNIVERSALA A POEMULUI LUCEAFARUL LUCEAFARUL sinteza a gandirii filozofice si poetice eminesciene Geneza Luceafaruluia€¯ Semnificatii mitice si filosofice in Luceafarula€¯ Structuri compozitionale si mijloace literar-artistice in Luceafarula€¯
- citeste textul Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice GLOSSA‚ - comentariu Glossa - tipare aforistice Luceafarul comentariu - chintesenta a lirismului eminescian Glossa - analiza GLOSSA‚ - Poezie cu forma fixa ODA‚ (in metru antic) - Poezie a maturitatii artistice Glossa - Unica in literatura noastra GLOSSA‚ - STUDIUL TEXTULUI Structuri compozitionale si motivul lumii ca teatrua€¯ in Glossaa€¯
- citeste textul Oda (in metru antic) - Tema, Ideea, Motivul ODA‚ (IN METRU ANTIC) - analiza literara Lirica filozofica. Oda (in metru antic)
- citeste textul Trecut-au anii - o meditatie pe tema panta rhei
- citeste textul Idila Sonet III (Cand insusi glasul) Sonetul III (Cand insusi glasul) - iubirea, icoana a trecutului
- citeste textul La steaua - o meditatie pe tema fortuna labilis
- citeste textul Mai am un singur dor - motivul comuniunii dintre om si natura
- citeste textul Peste varfuri PESTE VARFURI - Structura, semnificatii, limbaj poetic
- citeste textul Tat twam asi - o mantia (formula sacerdotala indiana) Ta twam asi - analiza
- citeste textul Rugaciune RUGA‚CIUNE - comentariu Rugaciune - poezie de Octavian Goga Rugaciune de Octavian Goga- Rugaciunea poetului e un crez artistic
- citeste textul Poezia Invierea
- citeste textul Rasai asupra mea - Sonet dedicat Maicii Domnului
- citeste textul DOINA - analiza literara si comentariu DOINA - Doina culta - Structura si semnificatii
- citeste textul M. Eminescu — Melancolie - Particularitati stilistice
- citeste textul AFARA-I TOAMNA - Sonet
- citeste textul CRAIASA DIN POVESTI - Idila-pastel - Semnificatia titlului, Structura si semnificatii
- citeste textul LACUL - Idila-pastel - comentariu pe strofe
- citeste textul O, RAMAI - Elegia
- citeste textul CE TE LEGENI - Creatie lirica de inspiratie folclorica
- citeste textul LA MIJLOC DE CODRU - Creatie lirica de inspiratie folclorica
- citeste textul Bolnav in al meu suflet -analzia
- citeste textul Cand privesti oglinda marei - Aparenta si esenta
- citeste textul Venetia - Simpla traducere sau creatie originala?
- citeste textul
- citeste textul
Basm popular
- citeste textul FAT-FRUMOS DIN LACRIMA - comentariu literar - Semnificatii artistice Caracterizarea personajelor FA‚T-FRUMOS DIN LACRIMA - basm cult - Subiectul basmului
Nuvele
- citeste textul Sarmanul Dionis - Nuvela Sarmanul Dionis - fantastic si oniric Sarmanul Dionis - nuvela de Mihai Eminescu Dionis - personaj principal in nuvela Sarmanul Dionis M. Eminescu, Sarmanul Dionis - intelegerea textului Caracterizarea personajului Dionis/Dan din nuvela Sarmanul Dionis SA‚RMANUL DIONIS - comentariu literar - Nuvela fantastica, de factura romantica Dionis (Dan) - caracterizare Mituri si semnificatii NUVELA FANTASTICA - SA‚RMANUL DIONIS Sarmanul Dionis de M. Eminescu - MOMENTE ALE PROZEI ROMANESTI SA‚RMANUL DIONIS - Studiul textului
|
Calin (File din poveste) de Mihai EMINESCU (Poezie)
Toamna frunzele-mi colinda,
Sun-un grier sub o grinda,
Vantul jalnic bate-n geamuri
Cu o mana tremuranda,
Iara tu la gura sobei
Stai ca somnul sa te prinda.
Ce tresari din vis deodata?
Tu auzi pasind in tinda -
E iubitul care vine
De mijloc sa te cuprinda
Si in fata ta frumoasa
O sa tie o oglinda,
Sa te vezi pe tine insati
Visatoare, surazanda.
Pe un deal rasare luna, ca o vatra de jaratic,
Rumenind stravechii codri si castelul singuratic
S-ale raurilor ape, ce sclipesc fugind in ropot -
De departe-n vai coboara tanguiosul glas de clopot;
Pe deasupra de prapastii sunt zidiri de cetatuie,
Acatat de pietre sure un voinic cu greu le suie;
Asezand genunchiu si mana cand pe-un colt, cand pe alt colt,
Au ajuns sa rupa gratii ruginite-a unei bolti
Si pe-a degetelor varfuri in ietacul tainuit
Intra - unde zidul negru intr-un arc a-ncremenit.
Ci prin flori intretesute, pintre gratii luna moale
Sfiicioasa si smerita si-au varsat razele sale;
Unde-ajung par varuite zid, podele ca de crida,
Pe-unde nu - parea ca umbra cu carbune-i zugravita.
Iar de sus pana-n podele un painjan prins de vraja
A tesut subtire panza stravezie ca o mreaja;
Tremurand ea licureste si se pare a se rumpe,
Incarcata de o bura, de un colb de pietre scumpe.
Dupa panza de painjan doarme fata de-mparat;
Inecata de lumina e intinsa in crivat.
Al ei chip se zugraveste plin si alb: cu ochiu-l masuri
Prin usoara-nvinetire a subtirilor matasuri;
Ici si colo a ei haina s-a desprins din sponci s-arata
Trupul alb in goliciunea-i, curatia ei de fata.
Rasfiratul par de aur peste perini se-mprastie,
Tampla bate linistita ca o umbra viorie,
Si sprancenele arcate fruntea alba i-o incheie,
Cu o singura trasura maiestrit le incondeie;
Sub pleoapele inchise globii ochilor se bat,
Bratul ei atarna lenes peste marginea de pat;
De a varstii ei caldura fragii sanului se coc,
A ei gura-i desclestata de-a suflarii sale foc,
Ea zambind isi misca dulce a ei buze mici, subtiri;
Iar pe patu-i si la capu-i presurati-s trandafiri.
Iar voinicul s-apropie si cu mana sa el rumpe
Panza cea acoperita de un colb de pietre scumpe:
A frumsetii haruri goale ce simtirile-i adapa,
Incaperile gandirii mai nu pot sa le incapa.
El in brate prinde fata, peste fata i se-nclina,
Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspina,
Si inelul scump i-l scoate de pe degetul cel mic -
S-apoi pleaca iar in lume nazdravanul cel voinic.
Ea a doua zi se mira cum de firele sunt rupte,
Si-n oglind-ale ei buze vede vinete si supte -
Ea zambind si trist se uita si sopoteste bland din gura:
- "Zburator cu negre plete, vin la noapte de ma fura."
Fiecine cum i-e vrerea, despre fete sama deie-si -
Dar ea seamana celora indragiti de singuri ei-si.
Si Narcis vazandu-si fata in oglinda sa, isvorul,
Singur fuse indragitul, singur el indragitorul.
Ti de s-ar putea pe dansa cineva ca sa o prinda,
Cand cu ochii mari, salbatici se priveste in oglinda,
Subtiindu-si gura mica si chemandu-se pe nume
Si fiindu-si sie draga cum nu-i este nime-n lume,
Atunci el cu o privire nalucirea i-ar discoasa
Cum ca ea - frumoasa fata - a ghicit ca e frumoasa.
Idol tu! rapire mintii! cu ochi mari si parul des,
Pentr-o inima fecioara mandru idol ti-ai ales!
Ce sopteste ea in taina, cand priveste cu mirare
Al ei chip gingas si tanar, de la cap pan la picioare?
"Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburator
Si strangandu-l tare-n brate, era mai ca sa-l omor
Si de-aceea cand ma caut in paretele de-oglinzi,
Singurica-n camaruta brate albe eu intinz
Si ma-mbrac in parul galben, ca in strai usor tesut,
Si zarind rotundu-mi umar mai ca-mi vine sa-l sarut.
Si atunci de sfiiciune mi-iese sangele-n obraz -
Cum nu vine zburatorul, ca la pieptul lui sa caz?
Daca boiul mi-l inmladiiu, daca ochii mei imi plac,
E temeiul ca acestea fericit pe el il fac.
Si mi-s draga mie insami, pentru ca-i sunt draga lui -
Gura tu! invata minte, nu ma spune nimarui,
Nici chiar lui, cand vine noaptea langa patul meu tiptil,
Doritor ca o femeie si viclean ca un copil!"
Astfel vine-n toata noaptea zburator la al ei pat.
Se trezi din somn deodata de sarutu-i fermecat;
Si atuncea cand spre usa el se-ntoarce ca sa fuga,
Ea-l opreste-n loc cu ochii si c-o mult smerita ruga:
- "O, ramai, ramai la mine, tu cu viers duios de foc,
Zburator cu plete negre, umbra fara de noroc
Si nu crede ca in lume, singurel si ratacit,
Nu-i gasi un suflet tanar ce de tine-i indragit.
O, tu umbra pieritoare, cu adancii, tristii ochi,
Dulci-s ochii umbrei tale - nu le fie de diochi!"
El s-asaza langa dansa si o prinde de mijloc,
Ea sopteste vorbe arse de al buzelor ei foc:
- "O, sopteste-mi - zice dansul - tu cu ochii plini d-eres
Dulci cuvinte nentelese, insa pline de-nteles.
Al vietii vis de aur ca un fulger, ca o clipa-i,
Si-l visez, cand cu-a mea mana al tau brat rotund il pipai,
Cand pui capul tu pe pieptu-mi si bataile ii numeri,
Cand sarut cu-mpatimire ai tai albi si netezi umeri
Si cand sorb al tau rasuflet in suflarea vietii mele
Si cand inima ne creste de un dor, de-o dulce jele;
Cand pierduta razimi fata de-arzatorul meu obraz,
Parul tau balai si moale de mi-l legi dupa grumaz,
Ochii tai pe jumatate de-i inchizi, mi-ntinzi o gura,
Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura.
Tu!! nu vezi nu-ti aflu nume Limba-n gura mi se leaga
Si nu pot sa-ti spun odata, cat - ah! cat imi esti de draga!"
Ei soptesc, multe si-ar spune si nu stiu de-unde sa-nceapa,
Caci pe rand si-astupa gura, cand cu gura se adapa;
Unu-n bratele altuia, tremurand ei se saruta,
Numai ochiul e vorbaret, iara limba lor e muta,
Ea-si acopere cu mana fata rosa de sfiala,
Ochii-n lacrimi si-i ascunde intr-un par ca de peteala.
S-au facut ca ceara alba fata rosa ca un mar
Si atata de subtire, sa o tai c-un fir de par.
Si cosita ta balaie o aduni la ochi plangand,
Inima far de nadejde, suflete batut de gand.
Toata ziua la fereastra, suspinand, nu spui nimica,
Ridicand a tale gene, al tau suflet se ridica;
Urmarind pe ceruri limpezi cum pluteste-o ciocarlie,
Tu ai vrea sa spui sa duca catra dansul o solie,
Dar ea zboara tu cu ochiul plutitor si-ntunecos
Stai cu buze desclestate de un tremur dureros.
Nu-ti mai scurge ochii tineri, dulcii cerului fiastri,
Nu uita ca-n lacrimi este taina ochilor albastri.
Stele rare din tarie cad ca picuri de argint,
Si seninul cer albastru mandru lacrimile-l prind;
Dar daca ar cadea toate, el ramane trist si gol,
N-ai putea sa faci cu ochii inaltimilor ocol -
Noaptea stelelor, a lunei, a oglinzilor de rau
Nu-i ca noaptea cea mocnita si pustie din sicriu;
Si din cand in cand varsate, mandru lacrimele-ti sed,
Dar de seci intreg isvorul, atunci cum o sa te vad?
Prin ei curge rumenirea, mandra ca de trandafiri,
Si zapada viorie din obrajii tai subtiri -
Apoi noaptea lor albastra, a lor dulce vecinicie,
Ce usor se mistuieste prin plansorile pustie
Cine e nerod sa arda in carbuni smarandul rar
S-a lui vecinica lucire s-o striveasca in zadar?
Tu-ti arzi ochii si frumseta Dulce noaptea lor se stange,
Si nici stii ce pierde lumea. Nu mai plange, nu mai plange!
O, tu crai cu barba-n noduri ca si caltii cand nu-i perii,
Tu in cap nu ai graunte, numai pleava si puzderii.
Bine-ti pare sa fii singur, crai batran fara de minti,
Sa oftezi dup-a ta fata, cu ciubucul intre dinti?
Sa te primbli si sa numeri scanduri albe in cerdac?
Mult bogat ai fost odata, mult ramas-ai tu sarac!
Alungat-o ai pe dansa, ca departe de parinti
In coliba impistrita ea sa nasc-un pui de print.
In zadar ca s-o mai cate, tu trimiti in lume crainic,
Nimeni n-a afla locasul, unde ea s-ascunde tainic.
Sura-i sara cea de toamna; de pe lacuri apa sura
Infunda miscarea-i creata intre stuf la iezatura;
Iar padurea lin suspina si prin frunzele uscate
Randuri, randuri trece-un freamat, ce le scutura pe toate.
De cand codrul, dragul codru, troienindu-si frunza toata,
Isi deschide-a lui adancuri, fata lunei sa le bata,
Trista-i firea, iara vantul sperios vo creanga farma -
Singuratece isvoare fac cu valurile larma.
Pe potica dinspre codri, cine oare se coboara?
Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara.
Sapte ani de cand plecat-ai, zburator cu negre plete,
S-ai uitat de soarta mandrei, iubitoarei tale fete!
Si pe campul gol el vede un copil umbland descult
Si cercand ca sa adune intr-un card bobocii multi.
- "Buna vreme, mai baiete!" - "Multamim, voinic strain!"
- "Cum te cheama, mai copile?" - "Ca pe tata-meu - Calin;
Mama-mi spune cateodata, de-o intreb: a cui-s, mama?
- Zburatoru-ti este tata si pe el Calin il cheama."
Cand l-aude, numai dansul isi stia inima lui,
Caci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.
Atunci intra in coliba si pe capatu-unei laiti,
Lumina cu mucul negru intr-un harb un ros opait;
Se coceau pe vatra sura doua turte in cenusa,
Un papuc e sub o grinda, iara altul dupa usa;
Haraita, noduroasa, sta in colb rasnita veche,
In cotlon torcea motanul, pieptanandu-si o ureche;
Sub icoana afumata unui sfant cu comanac
Arde-n candel-o lumina cat un sambure de mac;
Pe-a icoanei policioara, busuioc si mint-uscata
Implu casa-ntunecoasa de-o mireasma piparata;
Pe cuptiorul uns cu huma si pe coscovii pareti
Zugravit-au c-un carbune copilasul cel istet
Purcelusi cu coada sfredel si cu bete-n loc de laba,
Cum mai bine i se sede unui purcelus de treaba.
O besica-n loc de sticla e intinsa-n ferastruie
Printre care trece-o dunga mohorata si galbuie.
Pe un pat de scanduri goale doarme tanara nevasta
In mocnitul intuneric si cu fata spre fereastra.
El s-asaza langa dansa fruntea ei o netezeste,
O desmiarda cu durere, suspinand o dragosteste.
Pleaca gura la ureche-i, bland pe nume el o cheama,
Ea ridica somnoroasa lunga genelor marama,
Spariet la el se uita i se pare ca viseaza,
Ar zambi si nu se-ncrede, ar racni si nu cuteaza.
El din patu-i o ridica si pe pieptul lui si-o pune,
Inima-i zvacneste tare, viata-i parca se rapune.
Ea se uita, se tot uita, un cuvant macar nu spune,
Rade doar cu ochii-n lacrimi, spariata de-o minune,
S-apoi ii suceste parul pe-al ei deget alb, subtire,
Isi ascunde fata rosa l-a lui piept duios de mire.
El stergarul i-l desprinde si-l impinge lin la vale,
Drept in crestet o saruta pe-al ei par de aur moale
Si barbia i-o ridica, s-uita-n ochii plini de apa,
Si pe rand si-astupa gura, cand cu gura se adapa.
De treci codrii de arama, de departe vezi albind
S-auzi mandra glasuire a padurii de argint.
Acolo, langa isvoara, iarba pare de omat,
Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet;
Pare-ca si trunchii vecinici poarta suflete sub coaja,
Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja.
Iar prin mandrul intuneric al padurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind;
Ele trec cu harnici unde si suspina-n flori molatic,
Cand coboara-n ropot dulce din tapsanul pravalatic,
Ele sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace,
In cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albastri, mii de roiuri de albine
Curg in rauri sclipitoare peste flori de miere pline,
Implu aerul varatic de mireasma si racoare
A popoarelor de muste sarbatori murmuitoare.
Langa lacul care-n tremur somnoros si lin se bate,
Vezi o masa mare -ntinsa cu faclii prea luminate,
Caci din patru parti a lumii imparati si-mparatese,
Au venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese;
Feti-frumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otele,
Cititorii cei de zodii si sagalnicul Pepele.
Iata craiul, socru-mare, rezemat in jilt cu spata,
El pe capu-i porta mitra si-i cu barba pieptanata;
Tapan, drept, cu schiptru-n mana, sede-n perine de puf
Si cu crengi il apar pagii de muscute si zaduf
Acum iata ca din codru si Calin mirele iese,
Care tine-n a lui mana, mana gingasei mirese.
Ii fosnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii,
Fata-i rosie ca marul, de noroc i-s umezi ochii;
La pamant mai ca ajunge al ei par de aur moale,
Care-i cade peste brate, peste umerele goale.
Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta,
Flori albastre are-n paru-i si o stea in frunte poarta.
Socrul roaga-n capul mesei sa pofteasca sa se puna
Nunul mare, mandrul soare, si pe nuna, mandra luna.
Si s-asaza toti la masa, cum li-s anii, cum li-i rangul,
Lin vioarele rasuna, iara cobza tine hangul. -
Dar ce zgomot se aude? Bazait ca de albine?
Toti se uita cu mirare si nu stiu de unde vine,
Pana vad painjenisul intre tufe ca un pod,
Peste care trece-n zgomot o multime de norod.
Trec furnici ducand in gura de faina marii saci,
Ca sa coaca pentru nunta si placinte si colaci;
Si albinele-aduc miere, aduc colb marunt de aur,
Ca cercei din el sa faca cariul, care-i mester faur.
Iata vine nunta-ntreaga - vornicel e-un grierel,
Ii sar purici inainte cu potcoave de otel;
In vesmant de catifele, un bondar rotund in pantec
Somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec;
O cojita de aluna trag locuste, podu-l scutur,
Cu musteata rasucita sede-n ea un mire flutur;
Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui un lant,
Toti cu inime usoare, toti sagalnici si berbanti.
Vin tantarii lautarii, gandaceii, carabusii,
Iar mireasa viorica i-astepta-ndaratul usii.
Si pe masa-mparateasca sare-un greier, crainic sprinten,
Ridicat in doua labe, s-a-nchinat batand din pinten;
El tuseste, isi incheie haina plina de sireturi:
- "Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si noi alaturi."
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care lipseste.
|