Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Poezia de meditatie istorica si sociala despre Mihai EMINESCU



Reprezinta una dintre coordonatele majore ale operei lui Eminescu. Evocarea trecutului istoric constituie unul din punctele programatice prezente in toate manifestele romantice. Conceptia lui Eminescu despre poezie este insa mai mult clasica decat romantica. Acesta este unul din aspectele clasicizante ale romantismului eminescian. Spre deosebire de alti mari romantici, Eminescu n-a avut o conceptie evolutionista si dialectica, heraclitiana si hegeliana asupra istoriei. Interpretarea conceptiei despre istorie a lui Eminescu prin prisma filosofiei lui Hegel a fost o denaturare tezista si tendentioasa din epoca totalitarista, dominata de materialismul dialecti si istoric.

Aˇn realitate, Eminescu era un antihegelian, asa cum se poate observa dintr-o nota din manuscrisele sale in care vorbeste despre lumea intocmita dupa calapodul stramb al lui Hegela€¯. Eminescu a avut mai degraba o conceptie neevolutionista, statica,eleata si fenomenologica, incercand sa surprinda aproape intotdeauna esenta si adevarurile imuabile, perene ale istoriei. Dupa Eminescu istoria nu se schimba in esenta ei, ci numai in forma. Istoria se repeta si este aceeasi piesa dar cu alti actori. Aˇn conceptia lui Eminescu istoria nu consemneaza decat simple schimbari de decor.

Cea mai valoroasa si mai importanta opera de inspiratie istorica a lui Eminescu ramane vastul poem panoramatic despre succesiunea civilizatiilor, Memento moria€¯ sau Panorama desertaciunilora€¯, scris la varsta de 22 de ani si aparut postum.

Dintre toate epocile istoriei nationale Eminescu a fost cel mai atras de perioada geto-dacica, si a incercat chiar sa construiasca o mitologie autohtona prin poeme ca: Memento moria€¯, Povestea magului calator stelea€¯, Sarmisa€¯, Gemeniia€¯, Rugaciunea unui daca€¯, Strigoiia€¯, s.a. A proiectat chiar o epopee Decebala€¯ din care nu a realizat decat un fragment in care apare Ogur, un bard orb, un fel de Homer autohton. La Eminescu istoria se pierde in mitologie si miturile se revarsa in istorie.



Ca specie literara Memento moria€¯ este o sociogonie, ca si Munci si zilea€¯ a lui Hesiod, Paradisul pierduta€¯ si Paradisul regasita€¯ al lui Milton, Legenda secolelora€¯ a lui Victor Hugo si Tragedia omuluia€¯ a lui Madach. Prin dimensiuni si ca valoare Memento moria€¯ a fost comparata mai mult cu Legenda secolelora€¯ a lui Victor Hugo, dar intre cei doi mari romantici exista o deosebire esentiala: Victor Hugo este optimist si increzator in viitorul umanitatii, pe cand Eminescu este sceptic si pesimist. Memento moria€¯ are la baza motivul Ecleziastului biblic Desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desartea€¯, care apare mai inainte in literatura noastra la Miron Costin in poemul Viata lumiia€¯. Memento moria€¯ este impregnata de pesimism schopenhauerian, asa cum spunea Calinescu in Opera lui Eminescua€¯ a€“ in Memento moria€¯ Eminescu documenteaza nimicula€¯.

Aˇn aceasta ampla desfasurare panoramatica se succed rand pe rand: comuna primitiva, Babilonul, Egiptul, Palestina, Grecia si Roma antica, Dacia, Marea Revolutie franceza si Imperiul lui Napoleon I Bonaparte. Cel mai intins episod este dedicat Daciei si razboaielor dintre daci si romani, la care participa zeii Olimpului de partea romanilor, iar de partea dacilor, zeii nordici, in frunte cu Odin care isi au sediul in Valhalla, leaganul mitologiei nordice, din Marea Nordului cea inghetata. Aˇn viziunea lui Eminescu Odin este frate bun cu Zamolxe, Eminescu impartaseste ipoteza fantezista a lui Iacob Grimm dupa care getii ar fi fost inruditi cu gotii. Episodul dacic se incheie cu blestemul lui Decebal in urma caruia are loc navalirea populatiilor barbare sub loviturile carora cade Imperiul Roman.

Eminescu proiecteaza vaste si ametitoare perspective cosmice si ne releva dimensiunea interioara, abisala a fiintei umane:

Sori se sting si cad in caos mari sisteme planetare,

Dar a omului gandire sa le masure e-n stare

Cine-mi masur-adancimea a€“ dintr-un om? Nu a€“ dintr-un gand

Neaprofundabil. Vana e-a-nvatatilor ghicire,

Cum in fire-s numai margini, e in om nemarginirea€¯.

Aˇn conceptia lui Eminescu Napoleon I Bonaparte reprezinta intruchiparea deplina a omului de geniu in istorie Cat geniu, cata putere a€“ intr-o mana de pamanta€¯. Poemul trebuie sa se incheie cu epoca lui Napoleon al III-lea Bonaparte, nepotul lui Napoleon I Bonaparte, care a fost insa evocata in poemul Aˇmparat si proletara€¯ (Convorbiri literarea€¯, 1874), si care a cunoscut mai multe variante: Proletarula€¯, Ideile proletaruluia€¯, si Umbre pe panza vremiia€¯. Si acest poem a fost interpretat denaturat, in mod tezist si tendentios in perioada dogmatismului si sociologismului vulgar, cand se spunea ca Eminescu se situeaza pe pozitiile proletarului. Aˇn realitate, Eminescu nu se situeaza pe nici o pozitie, ci lasa sa se confrunte liber, ca intr-o veritabila drama de idei doua concepte radical opuse: socialismul si pesimismul schopenhauerian.

Aˇn acest poem este evocata pentru prima data in literatura universala Comuna din Paris, la numai cativa ani de la consumarea acestui eveniment istoric. Cezarul, care nu este altul decat Napoleon I Bonaparte mediteaza in spirit schopenhauerian asupra manifestarii raului in istorie. Aˇn finalul poemului apare motivul vietii ca visa€¯, motiv de larga circulatie in Romantism, dar care la Eminescu capata profunzimi ametitoare. Aˇntreaga istorie universala a lumii este vazuta ca un vis al mortii eterne: Ca vis al mortii eterne e???? Numai acest vers daca l-ar fi scris Eminescu si tot ar fi devenit unul dintre marii poeti ai lumii.



Vastul poem Povestea magului calator stelea€¯ elaborat in perioada studiilor vieneze si aparuta postum este un basm cult, in care un batran imparat inainte de a muri vrea sa-l lase pe fiul sau succesor la conducerea imparatiei. Aˇl trimite la un batran mag sa-l initieze in tainele vietii si mortii. Batranul mag locuieste pe un munte inalt de piatra, care nu este altul decat Kogaionul, munte sacru al geto-dacilor.

Batranul mag ii face feciorului de imparat teoria originii stelare a sufletelor, dupa care fiecare om are inca de la nastere o stea si un inger de paza. Numai geniile nu au nici stea, nici inger de paza pentru ca reprezinta o abatere de la norma, iar conditia lor este tragica.

Desi rari si putini-s, lumea nu va sa-i vaza,

Viata lor e lupta, cand mor se duc neplansi.

Ei n-au avut la leagan un bland inger de paza

Si-a lor ochi de durere sunt tulbure si stinsi;a€¯

Geniile se afla sub protectia divinitatii:

Caci Dumnezeu in lume tine loc de tata

Si pune pe-a lor frunte gandirea lui bogata.a€¯

Feciorul de imparat intruchipeaza conditia omului de geniu: A pus in tine domnul nemargini de gandire.a€¯ Prin feciorul de imparat Eminescu, de fapt, se auto portretizeaza. Poemul se incheie cu viziunea magului calator printre stele, si este neterminat, cu o intriga prea stufoasa si incalcita, greu de urmarit. Daca ar fi fost incheiat si finisat Povestea magului calator in stelea€¯ ar fi devenit cu siguranta o capodopera, cu nimic mai prejos decat Luceafarula€¯.

Tot din perioada geto-dacica sunt inspirate poemele Sarmisa€¯ si Gemeniia€¯, in care este prezentata in spirit schopenhauerian lupta pentru putere dintre doi frati gemeni: Sarmis si Brigbelu, regi geto-daci anteriori lui Decebal. Brigbelu il inlatura de la domnie pe Sarmis, si-i ia si logodnica, pe frumoasa Tomiris. Sarmis il invoca pe Zalmoxe si-si blestema fratele nelegiuit, pe care il omoara in cele din urma, recapatandu-si tronul. Blestemul lui Sarmis a trecut in cea mai mare parte in Rugaciunea unui daca€¯ (Convorbiri literarea€¯, 1879), care nu este numai o poezie de inspiratie istorica, dar si o poezie filosofica, una dintre capodoperele liricii eminesciene.

Vastul poem Strigoiia€¯ (Convorbiri literarea€¯, 1876) este inspirata din perioada navalirilor barbare. Regele avar Arald se indragosteste de regina autohtona Maria, care moare. Arald se duce la un batran mag care sta pe o stanca, intr-un scaun de piatra, cu barba pana la pamant si cu genele pana la piept si tine in mana un toiag, in timp ce pe deasupra falfaie in roate un alb si negru corb (corb alb este un indraznet oximoron eminesciaN). Arald il roaga pe mag sa-l converteasca la religia geto-dacilor si sa o aduca la viata pe Maria. Printr-o practica magica batranul mag ii preface pe Arald si pe Maria in strigoi, care calaresc alaturi pana in zori. Strigoiia€¯ este un basm cult, o poveste fantastica-n versuri in care Eminescu valorifica credinta populara in strigoi.

Alte epoci din istoria nationala de care a fost preocupat Eminescu sunt perioada medievala si perioada renascentista. Figura lui Mircea cel Batran este evocata in Scrisoarea IIIa€¯ (Convorbiri literarea€¯, 1881), in care Eminescu creaza antiteza dintre un trecut maret si eroic, si un prezent decazut si degradat.




Poemul incepe cu visul sultanului pentru care Eminescu s-a inspirat din Istoria Imperiului Otomana€¯ a orientalistului austriac Joseph von Hammer. Sultanul al carui vis il descrie Eminescu este sultanul Osman, intemeietorul dinastiei osmanlailor. Dupa unii exegeti, printre si Albert Beguin, in exceptionala sa carte Sufletul romantic si visula€¯, visul reprezinta principala coordonata definitorie a sufletului romantic. Romanticii au cultivat in special visul in somn, ca produs al subconstientului, prin care au deschis calea psihanalizei moderne. Motivul visului apare frecvent la Eminescu. Pe buna dreptate spunea Calinescu spre finalul Vietii lui Mihai Eminescua€¯ ca Eminescu era un romantic sublim in sufletul caruia visele infloreau ca nalbaa€¯.

Visul sultanului este un astfel de vis in somn, ca produs al subconstientului. Prin vis Dara ochiu-nchis afara inlauntru se desteaptaa€¯, Eminescu ne introduce intr-o geografie mirifica si fascinanta a visului. Sultanul adoarme si viseaza cum luna coboara din cer, transformata intr-o fecioara pe care o identifica cu frumoasa Malcatun, fiica seicului Edebali. Sultanul mai viseaza cum din inima ii creste un copac urias, care-si intinde ramurile peste tari si continente, anticipand dimensiunile de mai tarziu ale Imperiului Otoman. Visul sultanului mai este si un vis premonitoriu, profetic:

Atunci el pricepe visul ca-i trimis de la profet,a€¯

Confruntarea dintre Mircea cel Batran si Baiazid Ilderim, zis Fulgerul este descrisa in magnifica scena a bataliei de la Rovine, de pe Arges.

Partea a doua a poemului se transforma intr-o satira necrutatoare si vehementa, intr-un virulent pamflet politic la adresa contemporanilor. Eminescu vizeaza in primul rand politicianismul si demagogia patriotarda. Partea a doua a poemului este o sinteza lirica a articolelor politice ale lui Eminescu, publicate in ziarul Timpula€¯, organ al Partidului Conservator.

Tinta atacurilor lui Eminescu o formeaza Partidul Liberal, care era pe atunci la carma tarii: Au de patrie, virtute, nu vorbeste liberalul?a€¯. Printr-un sarcasm necrutator Eminescu realizeaza portretele a doi fruntasi ai Partidului Liberal, adversarii sai politici, Pantazi Ghica negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri, / La tovarasii sai spune veninoasele-i nimicuri;a€¯ si C. A. Rosetti Si deasupra tuturora, oastea sa si-o recunoasca, / Aˇsi arunca pocitura bulbucatii ochi de broascaa€¯

Eminescu mai satirizeaza snobismul si cosmopolitismul, parazitismul, castigul fara munca, dispretul fata de traditie: Prea v-ati aratat arama, sfasiind aceasta tara,

Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,

Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei

Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti a€“ niste misei!

   a€¯

Societatea romaneasca a vremii sale ii apare lui Eminescu ca un sanatoriu de alienati, ca o casa de nebuni. Aˇn finalul poemului este invocata umbra justitiara a lui Vlad Tepes, ca singura solutie de salvare a tarii: Cum nu vii tu Tepes Doamne, ca punand mana pe ei,

Sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei,

Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,

Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!

   a€¯

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.