Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





DORINTA - STUDIUL TEXTULUI de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Dorinta
Repere: Viziunea asupra iubirii si a naturii. Compozitia: Specificul tablourilor poetice. Versificatia.

"Dorinta" este, poate, poezia care reprezinta cel mai bine modalitatea romantica prin care poetul impleteste doua teme: a naturii si a iubirii.

Cu mare intensitate lirica poetul scrie un mic poem pastoral sau, mai simplu, o idila. in cele sase catrene se alcatuieste un cadru natural - tablou poetic, evocat prin cateva motive literare: codrul (specific folclorului romanesC), izvorul, creanga, florile de tei. Natura este animata: "codrul" este "batut de ganduri", "izvorul tremura", bataia vantului este "blanda". O imagine sonora se isca din "cantul" izvoarelor si al vantului. in ceea ce priveste imaginile vizuale se remarca un cromatism pastelat, linistitor: alb, galben, verde.

La nivel fonetic si morfo-sintactic ar fi de remarcat fonetisme moldovenesti si inversiuni topice: "galben", "sede- vei", ingana-ne-vor", "blanda batere" si forme deviitor popular - "orsa cada". La realizarea tonalitatii calde, familiare, au contribuit si repetitiile: "Vom fi singuri - singurei", "Flori de tei(.) Or sa cada randuri -randuri". Putem considera ca personificarea este principala figura pentru ca natura este umanizata - afectuoasa, meditativa, sensibila: "in par, infiorate,/ Or sa-ti cada flori de tei", "Vom visa un vis ferice,/ ingana-ne-vor c-un cant/Singuratice iz-voare^Blanda batere de vant/Adormind de armonia/Codrului batut de ganduri". La nivelul figurilor de stil, notam epitetele: "blanda", "singurei", "infiorate", "galben", "dulci", "infiorate", "batut de ganduri" - locutiune adjectivala cu valoare de epitet personificator. De mare valoare stilistica este si folosirea pretioasa a articolului demonstrativ "cea", care da un relief surprinzator unei metafore rare: "prispa cea de brazde/Crengi plecare o ascund", sugerand complicitatea naturii in a ascunde intimitatea iubirii. in ceea ce priveste viziunea asupra iubirii si in aceasta poezie tiparita in 1876 se poate observa seninatatea ce caracterizeaza starea de spirit specifica eroticei din aceasta etapa a creatiei. indragostitii constituie perechea edenica. Iubirea este mai mult aspiratie increzatoare, optimista, decat realitate, este reverie, este chemare, devine vis.



Dar strofa-cheie pentru intelegerea poeziei este ultima:

"Adormind de armonia Codrului batut de ganduri, Flori de tei deasupra noastra Or sa cada randuri - randuri."

Aici Eminescu precizeaza "tinta" intregului text: armonia. Fie ca stare de spirit, fie ca motiv literar, se poate vorbi, in genere, la nivelul intregii opere, de "armonia eminesciana". A definit-o excelent Tudor Vianu: "Murmurul vocalelor latine, sunetul buciumului, cantecul greierului si al izvorului, glasul frunzisului sunt astfel numai sunete izolate si oarecum simbolice, ale unei armonii mai ample, a muzicii lumii, percpute odata cu desfacerea persoanei si cu inaintarea ei spre moarte. Armonia eminesciana, in intregimea ei, este deci independenta de toate aceste glasuri. Ea este, mai degraba, echivalentul muzical al intregii inspiratii eminesciene" (Tudor Vianu, "Poezia lui Eminescu", Editura Cartea Romaneasca, 1930, p.153). Armonia si echilibrul sunt insa elemente clasiciste.

S-ar mai putea adauga ca armonia este inteleasa si ca vis (motiv romantic de circulatie universala). Gerunziul "adormind" ar putea - in context sa fie sinonim cu "murind" intr-o paralela cu "somnul lin" din "Mai am un singur dor". De aici, semnificatia titlului "Dorinta" - ca "dorinta" de iubire dar si de contopire cu natura pana aproape de disparitie, sub florile de tei: "Flori de tei deasupra noastra/ Or sa cada randuri-randuri".

Ar mai fi posibila o interpretare: "Dorinta" ca titlu polemic caci "dorinta" este anihilata prin somn ("dormind") pentru a aboli karma-destinul si viata ca suferinta.

Sa mai amintim si o sugestie a lui Mircea Eliade: "Viata, aceasta viata, in mijlocul tulburarilor, al iluziilor si al dorintelor (s.n.) este un obstacol in drumul spre Unitate". (Despre Eminescu si Hasdeu, "Junimea", 1987, p.39).



GRILA PENTRU UN COMENTARIU LITERAR:

Opinii critice fundamentale:

" mobilul atractiei sale catre acest plan al apropierii a fost dorinta nepretentioasa de integrare in cursul simplelor bucurii muritoare"() poetul se descopera grevat de o funciara incapacitate de a-si insusi vreun acces pe planul frivolitatii"().

"Erotica va constitui deci si ea o expresie din cele mai consistente ale creatiei eminesciene". Edgar Papu, in studiul "Nostalgia apropierii -Erotica", in volumul "Poezia lui Eminescu", vol."Eminesciana", Junimea, 1979.

- curentul literar: romantismul

- genul literar: liricul

- specia literara: idila cu elemente de pastel

- tematica: tema naturii si cea a iubirii

- ideatica: dorinta de fericire se poate contopi cu dorinta/dorul de dragoste si cu dorinta vietuirii simple in mijlocul naturii




- influente: folclorul romanesc (contopirea om-natura): "codrul-frate/casa", "brazda", "prispa"

- motive literare eminesciene: perechea edenica (Adam si Eva in gradina paradisiaca), "flori de tei", "izvorul", "creanga", "visul"(motiv romantic de cior-culatie europeana)

"Scenariul romantic" al iubirii-pasiune: "sa alergi", "sa-mi cazi in brate", "sa-ti desprind din crestet valul", "lasand prada gurii mele/ ale tale buze dulci"

- personificarea - prin verb: "izvorul tremura" s.a., "vino-n codru la izvorul"

- epitete: "infiorate (flori de teI), "dulci" (buzE), "ferice" (viS), "singuratice" (izvoarE), "batut de ganduri" (locutiune adjectivala cu valoare de epitet per-sonificatoR), "blanda", "galben"

- valori stilistice la nivel morfo-sintactic: "sede-vei", "al meu brat", "ale tale buze" s.a. (inversiuni topicE), "singuri-singurei", "randuri-randuri

- cuvinte-cheie pentru realizarea atmosferei de vis si armonie (elemente de tipologie estetica clasicista): "armonia", "vom visa", "blanda","ingana-ne-vor"

- imagini sonore: "ingana-ne-vor cu-n cant/Singuratice izvoare/Blanda batere de vant" - personificari (prin verb, respectiv prin epiteT)

- imagini cromatice: - "fruntea alba", "parul galben", "culoarea crengilor"

- particularitati de limbaj: ton familiar, colocvial; forme populare

- natura-tablou esentializat: codru, izvor, flori de tei - elemente personificate, ocrotitoare, meditative, armonioase

- cuvant-pivot romantic: vis (se va transforma, in etapa urmatoare a creatiei eminesciene, in sinonim al mortii-vis al nefiintei" ca si "somn" si "a adormi"

- nivel sonor - muzicalitatea

- prozodia: aparente catrene, in realitate distihuri rupte la cezura (dupa opt silabE) au rima pereche, preponderent masculina (cant/vanT); ritm trohaic

- atmosfera poetica: somnie/vis, armonie; posibila sugestie tanatica(?): "Flori de tei deasupra noastra/Or sa cada randuri- randuri": iubire-somn/vis-moarte sugestie mioritica; aparenta simplitate

Paralele literare: "Mai am un singur dor", "Floare albastra", "Sara pe deal", "Lacul"

- compozitia: sase strofe

- structura: un plan unice - cel al dorintei/vis ferice

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.