Mihai EMINESCU

Eminescu comenteaza demersurile marilor puteri pe linga Imperiul otoman pentru incheierea pacii si acordarea de drepturi popoarelor de sub stapinirea sa ca pe un razboi diplomatic, in care ostilitatile de pe fronturile de lupta se muta in cancelariile tarilor europene, iar locul gloantelor si obuzelor este luat de memorii si rapoarte de tot felul. Adversarii care se infrunta in cimpul larg al diplomatiei sint Rusia si Anglia, prima - sprijinitoare a popoarelor din Balcani, a doua - sustinatoare a Imperiului otoman. Luptele se dau pentru cistigarea de aliati si adoptarea de hotariri consemnate in tratate internationale.

Cronicile lui Eminescu consacrate razboiului diplomatic se deschid cu intrevederea de la Reichstadt, in Boemia, din 26 iunie/8 iulie 1876. Participa la ea Alexandru al ll-lea, tarul Rusiei, insotit de Alexandr Gorceakov, cancelarul imperial, si Franz Joseph, imparatul Austro-Ungariei, asistat de Gyula A. Andrassy, ministrul sau de externe. Discutiile se poarta in secret pe baza a doua ipoteze : victoria Turciei sau infringerea ei. Daca Turcia iesea victorioasa, Serbia si Muntenegrul urma sa fie mentinute in granitele de la inceputul razboiului. Munte-negrului i se recunostea independenta, nu insa si Serbiei. In cazul infringerii Turciei se conveni sa se acorde Serbiei, Muntenegrului si Greciei extinderi teritoriale. Bulgaria, Rumelia si Albania puteau sa se organizeze ca state autonome, iar Constantino-polul devenea oras liber. Se prevedea, de asemenea, ca Imperiul austro-ungar sa ocupe Bosnia si h erte-govina, Imperiul tarist sa-si reia frontierele dinainte de 1859 si sa nu ingaduie formarea de state mari in Balcani 1. intrevederea de la Reichstadt este comentata de Eminescu in 2 iulie 1876, la numai citeva zile de la tinerea ei2. Poetul caracterizeaza supozitiile presei in legatura cu acordul secret intre cei doi imparati drept fantezii jurnalistice, ca multe altele" si arata ca prevederile acordului se reflectau in masurile Imperiului austro-ungar impotriva popoarelor de sub stapinirea sa. Una dintre aceste masuri era indreptata impotriva luptei acestora pentru cucerirea libertatii si intemeierea de state nationale. Stapinirea austro-ungara procedeaza la arestarea lui Svetozar Miletic (1826-1901), luptator sirb pentru independenta poporului sau si intemeietorul ziarului Zastava (1866), in paginile caruia critica dualismul austro-ungar si ia apararea popoarelor oprimate din Imperiul austro-ungar. Miletic se pronunta si impotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria, care se face, cum se stie, fara consultarea populatiei. Stapinirea austro-ungara il invinuieste de actiuni subversive impotriva statului si-l trimite in judecata pentru crima de inalta tradare". Aresta rea lui Miletic complica situatia interna din Imperiul austro-ungar intrucit luptatorul sirb era deputat in dieta maghiara si se bucura de imunitate parlamentara. Arestarea sa provoaca, pe de alta parte, miscari in sinul populatiei sirbe. Albina scrie ca Miletic era profetul si adoratul poporului sirb". 3 Eminescu comenteaza, in 4 iulie, discutiile aprinse din dieta pentru ridicarea imunitatii deputatului sirb si insista asupra faptului ca primul ministru al guvernului maghiar isi asuma raspunderea pentru aceasta masura4. Deputatul sirb va fi condamnat, ceva mai tirziu, la cinci ani de temnita.

Prevederile acordului secret de la Reichstadt stau in atentia lui Eminescu si in alte articole, in unul din ele, Austro-Ungaria (intrevederea de la Reichstadt"), publicat in 18 iulie 1876, arata ca facea parte din acordul intervenit intre cei doi imparati si inchiderea portului Klek tranzitului de arme pentru armatele din Balcani. Despre cele pertratate la aceasta intrevedere - scrie Eminescu - nu se stie nici azi nimic, doar ca urmarea nemijlocita a fost inchiderea portului de la Kle

Copyright © 2009 - 2012 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.